570 matches
-
x 66 cm, trei fiind situate pe latura sudică a navei și două pe latura nordică, iar alte trei ferestre de câte 34 x 30 cm. la absidă. În totalitatea lor, ferestrele sunt marcate de montanți fără să conțină decorații sculpturale. Intrarea se află pe axa longitudinală a peretelui de vest al pridvorului. Într-o perioadă ulterioară, fără să o putem stabili concret, la capătul de vest al pronaosului este realizat pridvorul, cu o lungime de 6,15 m și o
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
actualității. (...) Elementul antropomorf, mereu prezent în creația lui Ion Iancuț, nu apare din dorința de a dezvălui amănunte particularizatoare, care să funcționeze sub zodia portretisticii, în care domină intențiile mimetice. Mult mai importantă i se pare artistului să plaseze formă sculpturala (în general, elemetele demersului artistic, aparținând regimului volumetric, discursului pictural sau grafic) în punctul central al unei discuții despre om, despre condiția umană, în perspectiva existențiala și filozofica. Există, de aceea, o anume perspectiva teatrală, care presupune o distanta contemplativa
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
de o profundă fervoare religioasă (dar nu mistica!), care îi conferă o anume statura morală în susținerea discurslului sau plastic. Artistul își surprinde publicul cu o bogată serie de compoziții în pastel, susținute și de câteva dintre cunoscutele sale creații sculpturale. O expoziție de o coerentă a viziunii plastice și a mizei tematice cum nu se întâlnește la tot pasul. Acesta, deoarece artistul însuși manifestă o constantă puțin comună în urmărirea temelor preferate. O existență a sordidului și banalului pe care
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
martori de eroziune, pe șisturi cristaline - Vârful Purcărețul (870 m) și Vârful Muncelu (810 m) - sau pe conglomerate, gresii și marne: Vârful Măgura (804 m) și Muchia (809 m). De asemenea, tot spre Depresiunea Hațegului apar nivelele secundare acestui complex sculptural, sub formă de trepte marginale și umeri de vale. În morfologia văilor se disting lunci cu lățimi de 200-300 m, discontinue datorită confluențelor sau eroziunii selective (Valea Grădiștei), terase sau umeri de terase (văile Văratecului și Dreptului), iar în profil
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
unei grupări de oameni, a unei comunități, dispărând, dizolvându-se ca sculpturi (ca artă) și devenind instrumente și elemente ale vieții lor cotidiene sau spirituale. Erwin Kessler Dacă în ceea ce privesc compozițiile sale tridimensionale și ambientele spațiale bazate pe fractariul sculptural, impresia deja-văzutului nu poate fi omisă, acestea făcând parte din ansamblul vizionar cu funcție ritualistă al artistului, ce jalonează obstinat și adesea ingenios o anumită particulară filosofie a destinului artei în viața spirituală a unei comunități, așa cum a configurat-o
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
fiecărui tablou o consacră în ordinea, nu neapărat voită de artist, a unei potențări mistice. Sigur, nu întâmplător, printre subiectele abordate de Zidaru în uleiurile sale este "Oul"-formă paradigmatică ce traversează aproape întreaga civilizație vizuală a umanității. |n "instalația" sculpturală care determină, în fond, prin ocuparea întregului centru al spațiului de expunere, circuitul obligat al parcursului interior prin fața simezelor, puzderia de "ochi", imaginată de artist aidoma unei constelații a veghei divine, transpune în bronz aceleași forme ovoidale! Inteligența plastică a
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
realități imemoriale în fulgurante imagini simbolice. Vizualizarea unor asemenea "năzăriri", ce-și au obârșia în profunditatea ontogenezei lui culturale și, deopotrivă, în proteica viziune asociativă a poeticii lui plastice, îl constrânge pe artist la rezoluții extreme de lapidare. Instinctul său sculptural îl obligă la acest exercițiu de concizie imagistică, pe care îl practică în mod natural. Corneliu Antim Lucrări ale sculptorului realizate în diferite tehnici (sculptură, desen, instalație, pictură) se află în colecții publice și private importante din România și Germania
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
asupra viziunii transcendentale a sacrului la Brâncuși”. Hearst Publications (500 de ziare și reviste) “O carte glorioasă”. Library Journal (Revista Societății Bibliotecarilor Americani) “Un splendid omagiu adus unuia dintre cei mai influenți sculptori ai secolului; o profundă analiză a procesului sculptural”. Diversion (Revista Librarilor Americani) “O carte extraordinară”. Sites (Revista de Arhitectură și Urbanism) “Ca studiu și analiză asupra lui Brâncuși, nimic nu poate fi comparat cu această carte, iar coordonarea fotografiei de către Varia, în special la Târgu Jiu, impune admirație
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Sârbeni, județul Teleorman, și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. A fost ridicată în anul 1778 și refăcută în 1849. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la pridvor și funia ce încinge biserica, precum și pictura iconostasului și a icoanelor vechi rămase în inventarul bisericii. Pisania din interior constituie un izvor documentar local ce ridică valoarea lăcașului. Structura de lemn originală se păstrează în condiții bune
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Blejești, județul Teleorman, și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. A fost ridicată în anul 7321 al erei bizantine, anii 1812-1813 ai erei noastre, și refăcută în 1883. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la intrare și icoanele vechi rămase în inventarul bisericii. Structura de lemn originală se păstrează în condiții bune și prezintă o tehnica mixtă, în cheotori și în căței. Structura altarului este parțial protejată cu blăni de lemn verticale de pe la
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
mai mulți ani suplimentari. Memorialul Herzl, aflat pe culmea muntelui, a fost conceput, în anii de criză economică de la începuturile statului Israel,potrivit cu cerințele de simplitate și austeritate cerute de concurs, inclusiv de respectarea prescripțiilor religioase de evitare a imaginilor sculpturale și pictoriale. Lângă mormântul lui Herzl au fost îngropați părinții săi. În septembrie 2006 li s-au adăugat copiii săi Hans și Paulina. O altă fiica a sa a fost omorâta în lagărul de concetrare nazist de la Theresienstadt.În decembrie
Muntele Herzl () [Corola-website/Science/326677_a_328006]
-
naturală. Aceste busturi erau opera arhitectului Fr. Stork. În perioada comunistă, nici memoria soților Chercea nu putea scăpa de furia acestora, busturile fiind îndepărtate de la locul lor și topite, fără a se ține cont de valoarea de patrimoniu a operei sculpturale. Busturile soților Chercea au fost refăcute în anul 2009, si repuse pe fostul lor amplasament. În anul 2003, prin HCLM 241/ 28.11.2003, Nedelcu Chercea a primit post-mortem tilul de "Cetățean de onoare al Municipiului Brăila".
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
de fildeș rupt. Importanța acestei trăsături distincte este descrisă în care susține ca numele celei de a doua a lui Ganesha este Ekadanta. Burta foarte pronunțată a lui Ganesha este un alt atribut distinct ce apare chiar din primele reprezentări sculpturale ce aparțin perioadei Gupta(secolele 4-6). Această trăsatură este atât de importantă încât, conform "Mudgala Purana", două întrupări diferite ale lui Ganesha au nume ce se bazează pe această trăsătură: "Lambodara" (Cel cu burtă mare, sau, literal, Cel a cărui
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
lui G. C. Cantacuzino, caracterizat ca fiind "neprețuitul fruntaș liberal, fost ministru de finanțe și întemeietor al ziarului „Voința Națională”, unul din luptătorii neuitați al partidului național-liberal, a cărui amintire rămas-a neștearsă și eternă în inimile tuturor Românilor": Ansamblul sculptural este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2283, , cu denumirea (eronată) "Monumentul lui Gh. Gr. Cantacuzino".
Monumentul lui G. C. Cantacuzino () [Corola-website/Science/327394_a_328723]
-
de modă și copii ale revistelor Vogue. A intrat mai apoi și a studiat la Școala de Arte Frumoase (École des Beaux-Arts) din Tunis, unde s-a pregătit pentru a deveni sculptor. Studiile de sculptură l-au condus spre creațiile sculpturale și proporțiile care l-au consacrat: „Am învățat anatomie, proporții și echilibru. Acum, când trebuie să-mi ajustez creațiile pe modele, este ca și cum aș lucra în lut.”
Azzedine Alaia () [Corola-website/Science/330585_a_331914]
-
prezintă publicului arheologie: preistorică (ceramică, unelte și arme din piatră, bronz, fier), dacică - provenind de la cetățile dacice Craiva, Cugir și Căpâlna (ceramică, monumente, unelte, arme și podoabe din fier, bronz, argint), romană - provenind din marele centru urban Apulum (monumente epigrafice, sculpturale, gliptică, numismatică, vase ceramice, lucerne, unelte și arme din fier, obiecte de podoabă), medievală (ceramică, bijuterii și obiecte din aur, argint și bronz din secolele VIII - X din necropolele dezvelite la Alba Iulia, Blandiana și Ghirbom, cahle, arme, sigilii nobiliare
Muzeul Național al Unirii () [Corola-website/Science/330431_a_331760]
-
plan, care corespunde după lărgime deschiderii navei centrale. Bolta cilindrică trece la vest în bolta de formă semisferică a apsidei altarului. Navele laterale sunt acoperite cu tavane plate, înviorate de casetele rezultate de la grinzile de acoperire. Lipsește obișnuita decorație plastică sculpturală a interiorului, fiind utilizate doar cea arhitectonică. Din mulurile clasice sunt prezente utilizate doar frumoasele capiteluri corintice ale coloanelor și modilioanele, așezate la încheierea elementelor constructive - la casetele tavanului și la linia de naștere a bolții navei centrale. Sobrietatea interiorului
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
explorator, plin cu surprize, al artistului. Stâlpul, golul și cupola, mărturisește Pervolovici, sunt reperele esențiale la care se raportează creația să. Egal importantă este relația spațiu - timp, felul cum timpul spiritualizează structurarea spațiului de către forme. Miza devine intervalul dintre elementele sculpturale. Această reorientare a receptării conduce spre ceea ce am putea numi un traseu inițiatic.<br> Ansamblurile monumentale de simpozion ale anilor ’80, spiralice, sunt limpezi puneri în opera ale acestor intenții, dar li se pot adăuga și recente proiecte de “land
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
ritmate în spațiu. Pe masura ce Pervolovici și-a asumat alte și alte tehnici și materiale de lucru - a plecat de la lemnul cioplit și a ajuns la computer - s-a produs și o paralelă distanțare de statutul tradițional al formei, al „obiectului” sculptural. Vorbim la timpul prezent de un „expanded sculptor”, lucrând pe baze (neo)conceptuale. Și totuși, am spune, pură „degustare” estetică a formei, a volumului, nu a dispărut cu totul din orizontul de sensibilitate al autorului. A se vedea, în acest
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
apă din piatră"” (1714), tablou care este păstrat la Muzeul Național din Varșovia. Imaginea pictată are pe fundalul ei un peisaj sumbru stâncos, reprezentarea oamenilor adunați în grupuri plastice, eliberează vizual bucuria participării la această minune. Peisajul fantastic și interpretarea sculpturală a figurilor omenești sunt o dovadă a puternicei influențe a clasicismului lui Nicolas Poussin. Tematica pe care a abordat-o este cea a cotidianului, Krzysztof Lubieniecki urmând îndeaproape tradițiile „"olandezilor mici"” de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului
Krzysztof Lubieniecki () [Corola-website/Science/329147_a_330476]
-
sala de festivități, precum și o sală de mic dejun pentru împăratul Franz Joseph. Sala de mese a fost utilizată până la sfârșitul monarhiei, acolo funcționând astăzi o cafenea, iar pe acoperiș aflându-se o platformă de observație a Vienei. Ornamentele decorative sculpturale ale glorietei au fost realizate de faimosul sculptor Johann Baptist Hagenauer din Salzburg. Glorietă a fost grav avariată de bombardamentele din al doilea război mondial, dar a restaurată deja în 1947 și apoi iarăși în 1995. În perioada 1790-1910, Glorietă
Glorieta de la Schönbrunn () [Corola-website/Science/328596_a_329925]
-
domnia împăratului Iosif al II-lea. Deasupra intrării, pe partea de sus a frontonului, așezat pe coloane dorice executate de Antonio Beduzzi, se află un grup de îngeri înaripați și cu Sf. Mihail ucigându-l pe Lucifer (1725). Aceste figuri sculpturale au fost executate de sculptorul italian Lorenzo Mattielli, care a sculptat, de asemenea, figurile lui Hercule de la intrarea în Hofburg, chiar vizavi de biserică. Turnul clopotniță de formă poligonală, construit în secolul al XVI-lea în stil gotic, a devenit
Biserica Sfântul Mihail din Viena () [Corola-website/Science/328663_a_329992]
-
bizantina românească constituie totuși principala sursă de Inspirație a artistului. Limbajul materiei este în centrul preocupărilor artistului; lucrările prezintă în majoritatea lor o structură tridimensională. Straturile suprapuse de pictură în culori atenuate dau lucrărilor sale o structură în relief, aproape sculpturala. La ora la care arta contemporană tinde să facă din provocare un sistem creativ, Râmniceanu alege spiritualitatea în arta. Artistul definește această căutare că un drum inițiatic spre figură arhetipala a „omului universal”, întruchipare contemporană a omului de la Renaștere. Văzută
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
lui Aman din pictura "Ester și Aman și șarpele de bronz", doi dintre sclavii realizați la mormântul lui Iulius al II-lea și în schițele realizate pentru lucrarea Bătălia dela Cascina. Giambologna s-a inspirat din lucrare în realizarea grupului sculptural "Răpirea Sabinei" (1581-1583). În pictura "Parnaso" realizatîă de Rafael de asemenea se observă asemănarea dintre capetele lui Laocoon și a lui Homer. Tiziano, Rubens, El Greco, William Blake și Max Ernst au făcut interpretări ale grupului statuar. În albumul Asterix, Laurii
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
există picturi și sculpturi din secolele XVII și XVIII. Printre picturi se pot admira "Spălarea picioarelor" de Tintoretto și "Cină cea de Taină", atribuită lui Palmă cel Tânăr. Altarul monumental este, de asemenea, un proiect al lui Tremignon cu lucrări sculpturale de Enrico Merengo. Fundalul pictural cu îngerii este opera pictorului venețian Michelangelo Morlaiter. Există, de asemenea, un paliu cu "Depunerea în mormânt", operă din 1636 a lui Niccolò Roccatagliata, în colaborare cu fiul său Sebastiano. Nava centrală adăpostește mormântul bancherului
Biserica Sfântul Moise din Veneția () [Corola-website/Science/333508_a_334837]