2,176 matches
-
aplecat sub arșița soarelui de august și Început de septembrie, nu era prea confortabil pentru bietele noastre mame și surori. Și mâna trebuia să le umble repede căci postata era mare și ziua lungă. După orz se secera grâul, apoi secara și ovăzul. Ovăzul era pentru cei care aveau cai, iar celelalte cereale erau pentru pâinea cea de toate zilele și pentru păsările din curte. Fetele, cum treceau de doisprezece ani, Învățau a secera. Se mai tăiau la Început cu secera
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aceasta le era singura ieșire pe săptămână, profitând și de faptul că duminica prăvăliile și crâșmele evreilor erau deschise. Iarna Măcinatul la moara din Ditrău era un privilegiu al celor care aveau cai. Ceilalți săteni, care erau majoritatea, măcinau grâul, secara și porumbul În Toplița și nu Întotdeauna se putea merge cu sania trasă de boi ori vaci. Mulți luau sacul, cam de douăzeci de kilograme, În spate și, din două-n două săptămâni, măcinau la morile cu apă de pe Valea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ar fi fost geamurile unui acvarium imens" (p. 103). d) metamorfozarea peisajului descris într-un spectacol ce trezește interesul. "Îi conduse pe "multstimații domni" către un alt teren, unde paisprezece țărani, goi pînă la brîu și cu picioarele crăcănate, coseau secara. Tăișurile șuierau mușcînd din tulpinile ce se răsturnau pe partea dreaptă. Fiecare descria cu coasa, în față, un mare semicerc, înaintînd în rînd cu ceilalți. Cei doi parizieni le admirară brațele vînjoase, simțindu-se cuprinși de o venerație aproape religioasă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pac-uri de mahorcă, ambalate într-o hârtie de culoare kaki, tare bune ar mai fi, îmi dau seama acum ce tutun de calitate era! Dar conservele cu carne, ciocolata, captură de la nemți și pâinea aceea neagră și dulce, de secară, ce bune mai erau! „Malcic, malcic, rebeata, idi siuda, idi siuda, hleba!” Erau buni cu noi ostașii sovietici, scoteau fotografii de acasă cu băieți ciufuliți și ochișori iscoditori și ne umpleau brațele cu ce aveau mai bun. Rușii nu știau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pare dur, dar în realitate nu este foarte rău, deoarece Purificatorul Intestinal se umflă în organism, astfel încât vă veți simți plin. De asemenea, luați tablete dintr-un supliment numit Greenlife®, care este un concentrat din sucuri de frunze de grâu, secară, ovăz și orz... Dacă ezitați să începeți postul de șapte zile, puteți lua Purificatorul Intestinal și Bentonite de două ori pe zi, dimineața și seara, timp de o lună, continuând, în același timp să consumați și alte alimente. Multe persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
albi. Umbrele înserării au început să coboare spre casele și văile Prutului. În liniște am scos juvelnicele din apă pline cu pește și ne-am pregătit de plecare. Din mers priveam în stânga și dreapta șoselei, lanuri de grâu, ovăz și secară, date în copt și care așteptau batozele mari și înalte ca niște girafe. La apus nori negri prevesteau o ploaie rapidă de vară. Fulgere puternice brăzdau cerul, iar tunetele puternice își stingeau ecoul în depărtări. Tăcuți, ne depănăm în minte
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
ucr. polonina, „regiune sterpă, nefertilă“+ -iște), Prihodiște (< sl. prihodiște, „locurile pe care pasc vitele în drum spre adăpost sau spre sat“ + -iște), Rîmniște (< rîmnic, „iaz, heleșteu“ < sl. rîbnik, „loc cu pește“ + iște), Rojiște (< sl. roșa, rușa, „trandafir, măceș“ sau rŭȘî „secară“ + -iște), Macoviște (< sl. macŭ, „mac“ + oviște), Scroviștea (< sl. sŭkroviște, „ascunzătoare, vizuină“), Staniște (< sl. staniște, „loc de popas“), Văriștea (< magh. vár, „oraș“ + iște), Ziliște (< sl. Șiliște, „locuință, așezare“), Coșuștea (< koșuta, „căprioară“ sau Koș, „cositură“ + iște). Sufixul a fost adoptat de romîni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
greacă. Ca și alte cuvinte vechi grecești care s-au transmis românei prin latină (verbele (a) amăgi, (a) cuteza, (a) mângâia sau substantivul mărgea), ele au pătruns în latina dunăreană. Azimă, cu sensul „turtă din făină de grâu sau de secară, făcută din aluat nedospit și coaptă sub spuză“, există și în dialectele sud-dunărene (aromână și meglenoromână); provine din cuvântul latinesc azymus „fără drojdie“, împrumutat din gr. azýmos, termen folosit în terminologia religioasă creștină. În greacă, era un derivat de la zýmos
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
română n-a putut deveni agricolă decât foarte târziu. Iată de ce în limba română terminologia agricolă este mai toată cu mult posterioară epocii de colonizare a Daciei”. Izolați în munți, spune autorul, românii au păstrat în memorie cuvinte ca grâu, secară, mei, orz; moară, făină; bou, vacă, vițel, junc; a ara, a semăna, a treiera; jug, furcă, seceră, agru, arie. Este de neimaginat ca noțiuni atât de importante pentru viața omului să se fi păstrat peste atâtea generații în memorie, lipsind
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbilor poate ajuta la descoperirea structurii etimologice a cuvântului. Astfel secară se raportează la lat. secale, de la seco „a tăia, a recolta, a strânge furaj” (rom. a seca „a ucide”, secure, secere); albaneza are pe de o parte pe thekër „secară”, iar pe de altă parte pe korr „a secera, a cosi”, pe korrje „seceriș, recoltă de cereale”, de unde rezultă structura se-cară. Pentru partea a doua a acestui cuvânt, corespunzător formelor albaneze korr, korrje, româna are cules, a culege, de unde
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
structura se-cară. Pentru partea a doua a acestui cuvânt, corespunzător formelor albaneze korr, korrje, româna are cules, a culege, de unde posibilitatea de a identifica structura cu-lege, partea a doua putând fi recunoscută în a lega: cf. germ. Roggen „secară”, sl. rož, magh. rozs „secară”. Nașterea agriculturii la români s-a petrecut, spune Hasdeu, după contactul cu slavii: „Dialectele serb și slovac implică acest fenomen pe câmpia Olteniei și a laturii învecinate din Temeșiana, mainainte adică de răspândirea elementului român
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a doua a acestui cuvânt, corespunzător formelor albaneze korr, korrje, româna are cules, a culege, de unde posibilitatea de a identifica structura cu-lege, partea a doua putând fi recunoscută în a lega: cf. germ. Roggen „secară”, sl. rož, magh. rozs „secară”. Nașterea agriculturii la români s-a petrecut, spune Hasdeu, după contactul cu slavii: „Dialectele serb și slovac implică acest fenomen pe câmpia Olteniei și a laturii învecinate din Temeșiana, mainainte adică de răspândirea elementului român în direcțiunea gurilor Dunării”. „Putem
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Sarmisegetusa, 51 sat, 57 său, 242 sân, 242 sârbi, 51 scarpă, 56 a scărmăna, 56 sciți, 49 Sciția, 49 sclavi, 51 a scoate, 194 scoloți, 51 a se screme, 46 a scurma, 46 seamă, 242 seamăn, 242 a seca, 127 secară, 127 secere, 127 secure, 127 a semălui, 242 semen, 242 semeț, 242 serb, 51 sieși, 242 sine, 242 slab, 48 slav, 45 slavă, 52 a slăbi, 48 a slăvi, 48 Sofia, 51 Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
1904, coordonată de către dr. C. Diaconovich) se afirmă: „țăranul român preferă mămăliga fiindcă îi vine mai ușor să o fiarbă zilnic cu puțină muncă, fără multă pierdere de timp, decât să dospească și să coacă pâine de grâu ori de secară. [...] Pentru mămăligă nu se cere nici bucătărie, nici cuptor.“ Nu trebuie să rămânem însă cu impresia că lenea îl împingea pe țăran să nu facă eforturi culinare. Adevărul e altul: o „bucătărie“, în sensul gastronomic al cuvântului, nu poate exista
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
scară largă, mai ales în rândurile țărănimii, fierbând mei măcinat și adoptând mai târziu, cu brațele deschise, fiertura din porumb măcinat, fie ea numită polenta, la italieni, sau mămăligă, la români. Aceasta a ținut locul pâinii din cereale inferioare, precum secara sau orzul, care în restul continentului forma (mai târziu, alături de cartofi, aduși din Lumea Nouă și perfect aclimatizați în nord) baza alimentației populare. Gustave Le Cler, care a fost membru al misiunii militare franceze trimise de împăratul Napoleon III în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acțiunea drojdiilor), fermentația va fi lactică, iar zeama rezultată va avea gust acru. Este cazul borșului nostru, obținut din fermentația unui amestec de tărâțe de grâu, mălai și pâine neagră, și al zur-ului polonez, care inițial se făcea din secară măcinată; pentru krupnik, rușii folosesc orz măcinat și fermentat, iar pentru okroșka, un fel de cvas (din mălai și/sau pâine neagră de secară) acru. După cum se poate ușor constata, importul borșului în bucătăria românească respectă aceeași regulă întâlnită în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de grâu, mălai și pâine neagră, și al zur-ului polonez, care inițial se făcea din secară măcinată; pentru krupnik, rușii folosesc orz măcinat și fermentat, iar pentru okroșka, un fel de cvas (din mălai și/sau pâine neagră de secară) acru. După cum se poate ușor constata, importul borșului în bucătăria românească respectă aceeași regulă întâlnită în cazul preluării stufatului: numele și rețeta provin din gastronomii diferite. Denumirea ne-a venit de la ruși, iar preparatul culinar, de la polonezi, așa cum bine remarcă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lucreze acolo. Munca asta practică și contactul cu clienții erau surprinzător de mulțumitoare, iar la sfârșitul zilei nu avea nici o grijă. După vreo două săptămâni, îi știa pe toți și le cunoștea preferințele - tipul cu șuncă, șvaițer și pâine de secară; tipul cu pui... și, desigur, fata care se codea o groază până să aleagă exact același lucru în fiecare zi - ton și porumb cu pâine neagră, tăiată drept, și nu diagonal, așa cum făceau ei de obicei. Pe toți îi cunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o ședere scurtă, aveam o celulă doar pentru mine. Dar cum noaptea era frig și pături nu erau, aș fi fost bucuros să am În jurul meu puțină căldură omenească. Micul dejun era alcătuit din pâine proastă din făină integrală de secară și cafea din Înlocuitori. La cină, pâine cu un terci din cartofi, lungit cu apă. Latrina era un șanț cu o scândură pusă deasupra și erai obligat să te caci În compania altor nouă deținuți la orice oră. Odată, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
s-o apuc de umeri pe vreuna din fetele cu aer plictistit și să-i cer să-mi spună unde e Stacey. Am reușit să mai trag de mine câteva minute, dar, după ce examinasem pe jumătate o pâine germană cu secară integrală, n-am mai suportat și m-am întors, cât am putut eu de nonșalant, pornind spre case. Nu eram sigur dacă trebuie să fiu dezamăgit sau ușurat să descopăr că erau toate fără clienți. Mi-ar fi prins bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de transpirație. Dar nu mai contează, ai palton, și așa, cu el În cârcă, simulând iarna, tu și tatăl tău, două stafii fericite, Încercați să biruiți drumul spre Bariera Vergului, două stafii fericite bântuind prin câmpia aceea plină de iarbă, secară sălbatică, scaieți, maci și livezi de zarzări și duzi, câmpia aceea, care asemenea stafiilor ce sunteți, nu poate fi decât câmpia fericirii. Toate dintr-o viață care nu va fi niciodată așa cum ți-ai fi dorit-o. Mama ta alergând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ciorbă de burtă la un birt pe la capătul tramvaiului 10, apoi hălăduiți pe nesfârșitele maidane din spatele fabricii de cărămidă de la Dămăroaia, dincolo de Casa Scânteii spre Băneasa. Vorbiți despre Lucian Blaga și despre un roman american De veghe În lanul de secară. Lovindu-se de un ciot, Vișinica Își scrântește piciorul, Călin Îi leagă glezna cu o batistă și, În timp ce o sărută, acolo, lângă niște tufe de măceș, tu te Întorci cu spatele și Îți aprinzi o țigară Lux. Pachetul e verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
opintire. Un rotaș, în cap cu un sac de iută care-i ferea fața, scotea faguri de aur din stupi, cu mănuși încleiate de miere, fără teamă de roiul albinelor răzbunătoare. În interior plutea un miros de pâine caldă de secară. Soarele blajin scălda cu alb încăperea orânduită gospodărește, cu mașina de cusut la colțul dinspre fereastră, cu poze mari vânătorești înrămate în stinghii netede și negre, prinse de pereții zugrăviți cu flori și clopoței albaștri, pe fondul de culoarea oului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pieri, alungat de firea fricoasă pe care i-o crease oroarea căreia îi supraviețuise. În timp ce stătea pe vine lângă soba cu cărbuni și împletea ciorapi din lână nevopsită de oaie pentru copiii țărăncii care, drept plată, îi aduceau făină de secară și terci de ovăz, ea începea să se îndoiască ezitant de ceea ce tocmai fusese motiv de zâmbete, ca romanță pentru mai târziu: „Dar, băiețaș, tu chiar crezi că mai târziu o să se poată trăi din asta, din artă?“ Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la nu mai puțin de patruzeci de organe simultane sonetul În Betleem și apoi, continuând bombardamentul, decimele Moralizez. Aceeași soartă au avut-o, n-ai să-mi crezi, și silva intitulată Covorul de smarald și un ovillejo intitulat Pâine de secară. Această aventură nespus de stranie au urmărit-o, cu simpatic suspans, autoritățile și personalul oficiului nostru poștal, care s-au grăbit să o popularizeze. Rezultanta a fost previzibilă: doctorul Palau m-a numit, cu podoabe și miez, dacă ele există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]