950 matches
-
calculator) pe lângă care (vrăjitoria, descântecul) paranormalul va fi o floricică, acolo. Vor fi stăpâni acei care vor direcționa pe oameni ce să facă, pe cât mai mulți (în folosul lor, evident). Au fost războaiele vizibile cu sulița, sabia, calul (la noi, secera și parul) tunul, tancul dar omul se teme prea mult azi de război chiar dacă are rachete, tocmai pentru că le are, cu puterea lor distrugătoare. Va urma repede televizorul la purtător (ca celularul, acum), cipul de control și îndrumare, creația controlată
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
a faptului că, în cele mai multe cazuri, manifestanții nu se limitau la a revendica sfârșitul dictaturii lui Ceaușescu, și că acesta simboliza întregul sistem comunist, apare în cel puțin două desene însoțite de text, care pun semnul egal între efigia comunistă, secera și ciocanul, și svastică: nr. 137 ("La al XV-lea congres/4 ani de la deces") poate fi mai vag ca intenție, dar nr. 41, care însoțește aceeași imagine sintetică, egalitatea între svastică și simbolul comunist, de textul " Dacă Ceaușescu era
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Mica Valahie, București, 2006. MIHAI Dorin, România de la comunism la Mineriade, Institutul Cultural Român, București, 2006. MUNGIU-PIPPIDI Alina, România, mod de folosire, Humanitas, București, 1994. MUNGIU-PIPPIDI Alina, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri, Humanitas, București, 1995. MUNGIU-PIPPIDI Alina & Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul, Polirom, Iași, 2002. MUNGIU-PIPPIDI Alina, "Cât de revoluționară a fost Revoluția română?", Revista 22, XV, 881, 26-31 ianuarie 2007. NICOLAU Irina (coord.), Graffiti, decembrie 1989 ianuarie 1990, editat de MȚR. NICOLAU Irina (coord.), Imnul golanilor. Strigături, lozinci, cântece
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Interpretată imediat ca o simplă renunțare la lustrație, această temă a devenit un cap de acuzare a președintelui în fața celor mai hotărîți susținători ai CDR. 77 Marius Oprea, Moștenitorii Securității, Iași, Polirom, 2003. 78 Alina Mungiu Pippidi și Gérard Althabe, Secera și buldozerul, Iasi, Polirom, 2002. 79 Cas Mudde, The Populist Zeitgeist. Governement and Opposition, 39, septembrie 2004, p. 543 și urm. 80 I. Krastev, Shifting Obsessions. Three Essays on the Politics of Anti-Corruption, New York, 2004; vezi și idem. "Demoracy's
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pentru el. Ce era în țară? Vremea Anei, a lui Brucan, a lui Leonte Răutu, a lui Valter Roman. Triumful sovietizării și al proletcultismului. Mareșalul tocmai căzuse sub gloanțe din ordinul Kremlinului și al unui improvizat Tribunal al poporului, cu seceră și ciocan. Se pregătea marele etnocid. Românii din „țară” trăiau sub „teroarea istoriei”. Cei din exil, la fel de năpăstuiți, se adunau în cercuri restrînse, făureau proiecte, publicau cărți de valoare, ceea ce nu era permis în țară; cu alte cuvinte, trăiau iluzia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ar fi făcut-o praf pe cucoana aceea, Mona Lisa. M-am luat după miros și, în sfârșit, am găsit ușa cu pricina. Pe jos, în fața scaunului, era o spledoare de covoraș din plastic, pe care erau pictate mai multe seceri și ciocane de culoare grena pe fond albastru. Pe pereții proaspăt văruiți se vedeau mai multe ștersături de deget de culoare cafeniu închis și mi-am amintit că nu de mult fusese o plenară lărgită cu toate cadrele din mediul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și el, tot într-un manuscris: "Să să știe de când au fost molima holerii l(eat) 1831, iulie 10". Un anume Ivan dădea mai multe amănunte în însemnarea sa de pe un vechi manuscris: Iar la leat 1831, vara pre vremea secerii, s-au întîmplat o boală foarte groaznică, ce se numea holer morbuz, care această boală nu s-au mai pomenit, și au fost pe față a toat pământul, de care mulți au căzut du pre cai pre drumuri și au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nu să molipsea om de om, ca de ciumă". Pe un vechi manuscris chirilic s-a păstrat și însemnarea destoinicului negustor câmpulungean Petre Aninoșanu, care consemna "că-n iulie 1831, foametea se întărise și moartea de holeră se iuțise, de secera mereu". În vechiul pomelnic al Mănăstirii Câmpulung, alcătuit în 1832, din porunca egumenului Filaret Apamias Beldiman, se făcea cunoscut că, în anul 1828, stricîndu-se pacea între Sultan și Curtea Rusiei, fără veste au trecut oștile roșienești și s-a urmat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aspectului ei dizgrațios: "o formă hâdă omenească, precum Muma-pădurii", o femeie urâtă, cu dinți mari, despletită și îmbrăcată rău, o femeie naltă, uscăcioasă și urâtă etc. Uneori ea ne este prezentată ca fiind înarmată cu o coasă sau cu o seceră, unelte cu care ucide oamenii sau animalele (vaci, găini și altele). Există, de altfel, o anumită "specializare" în această privință: femeia care-i omoară pe oameni nu se ocupă și de suprimarea animalelor. Ca și cum în credințele populare s-ar fi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trimis și eu, cu dânșii, în fața Curții Marțiale, ca complice. Și acolo m-am lepădat de ei, ca de lepră, și am tăgăduit, agățîndu-mă cu disperare de viața asta rușinoasă! Iar ei au tăcut și nici măcar nu m-au disprețuit. Secera morții scânteia în fața lor și ei n-au clipit din ochi... Apoi, când s-a citit amenințarea spânzurătorii, au strigat toți trei, într-un glas, acolo, înaintea Curții, "trăiască Boemia", în vreme ce eu tremuram ca un biet cerșetor, de milă. Ba
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
încerc cu pana mea incultă. Pe masa ta așez o foaie smultă, Ce de când e nici n-a visat Parnasul. Spre-a-ți aminti trecutele petreceri Condeiu-n mână tu mi-l pui cu silă. De la oricine-un snop de paie seceri, Apoi te uiți râzând la cîte-o filă: Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri, Privind în vrav prostia immobilă. {EminescuOpIV 334} SAUVE QUI PEUT Variantă Albumul tău e un salon în care S-adună fel de fel de lume multă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să trec prin mândra adunare? Dar ea de-amicii tăi sfială are Și de-oiu vorbi au cine mă ascultă? Spre-a-ți aminti trecutele petreceri Condeiu-n mână tu mi-l pui cu sila. De la oricare-un snop de fraze seceri, Apoi le răsfoiești filă cu filă. Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri, Privind în vrav prostia immobilă. {EminescuOpIV 335} ORICARE CAP ÎNGUST Oricare cap îngust un geniu pară-și, Cu versuri, goale de cuprins, să placă Și, cum dorește
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cam legat de catarg. Retroactiv, orice tragedie amoroasă devine vodevil. La senectute, unele visuri capătă irizări rupestre. Fiecare oră e cu nitroglicerina ei. Cândva, pe înțelegerea dintre oameni se puteau ridica biserici. În zorii vieții, mă împiedecam de plug, de seceră și de sapă. Acum, copiii mei se lovesc de pian. Scara obsesiilor umane rămâne neschimbată : ludice, erotice, faustice, și morbide. Spiritele alese îmbătrânesc cu încetineala maestuasă cu care se stinge focul. O, tempora ! Pe bustul lui Stalin, adolescenții ruși exersau
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui”, munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
simplu, "așa se face". Focul are utilizări cu semnificații speciale, mai ales în practicile magice, vrăjitorești și divinatorii. El este "ingredientul" principal în ritualurile de descântec. În unele spații sociale, cărbunii încinși în foc, dar și frigările (cuțit, foarfecă, potcoavă, seceră, în general obiecte din fier care au fost călite la flacăra focului magic și inițiatic încă de la fabricarea lor. De cele mai multe ori, ele sunt modelate de către un tânăr fecior țigan și după un ritual extrem de precis), care au trecut și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
adesea la Maica Domnului care o ajută în diverse situații și care o sprijină atunci când toarnă cositorul etc. Secvența nr. 4 02.09-02.31 Cadrul de bază suprinde o trecere în revistă a instrumentelor folosite pentru divinația în cositor: potcoava, secera, sula, scoaba și vasul în care se topește cositorul. Utilitatea și importanța lor este subliniată și de faptul că se află chiar lângă vatră. Toate instrumentele folosite sunt din fier și fiecare dintre ele are un rol bine stabilit în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dintre ele are un rol bine stabilit în ansamblul ritualic. Din punctul de vedere al imaginilor și reprezentărilor pe care le vehiculeză subiectul nostru, ele s-ar traduce printr-o serie de verbe precum: a tăia și a desface (specific secerei), a împunge (sula), a uni (scoaba), a aduce norocul (potcoava). Toate aceste acțiuni sunt necesare luptei cu "cel rău", pentru a restabili echilibrul și armonia. Așadar, răul trebuie desfăcut, tăiat, împuns, scos și ars. Dintr-o perspectivă socio-culturală, "lupta" purtată
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la noi, când era colectivul atuncia o sărit săcirea asta. Sî băteu două fimei și când tăieu șî sî răncăteu di mers pi tarla cî sî iasî tot una mai înainti, (...) o sărit. Și cu asta mânuiesc eu cosâtoru matali." Secera își are propria sa istorie. O întâmplare petrecută la munca câmpului pare să-i fi pecetluit definitiv destinația. Ea taie, separă, desface răul și, spune mătușa Catinca, aduce sporul în casă și bucurii. Secvența nr. 12 08.30-09.00 Dacă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a unui ritual mai amplu de vindecare, curățare și desfacere. Secvența nr. 15 10.45-11.25 "Pintru sanatatea lui, ursâta lui, partea lui șî norocu' lui! (scuipă și suflă) Doamne. Pentru Valentin Mihai, pentru ursâta lui, pentru norocul lui. (folosește secera cu care face semnul crucii în agheasmă). Diochi, diochi în baligă di vacă, Valentin, pentru ursâtă, pentru noroc sî chici frumos șî lăudos (face semnul crucii în apă cu sula); poati ari un spor di câștigat di făcut (scuipă și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Îți chică sculili. Sî duc sculili meli di la mata. Doamne (scuipă)" "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești" (face cruce cu secera în agheasmă) Această secvență arată cum nu se poate mai limpede că metoda divinării în cositor este doar una dintre nenumăratele posibilități de a afla ce spun semnele. În ultimă instanță, pentru o mentalitate magico-religioasă, lumea întreagă poate fi un
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de artă, atunci trebuie ca acea experiența să fie suficient de Îndelungată ca să ai timp să i prinzi gustul. De aceea am să Încep abrupt și am să spun pur și simplu, acesta este un haiku: porumbul cules - deasupra cocenilor secera lunii Genovel-Florentin Frățilă Dacă veți mai citi și alte haiku-uri veți observa lesne că, formal, ele se prezintă cam la fel. Trei versuri inegale, unul mai lung la mijloc, o linioară de despărțire care marchează o pauză Între cele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vegetativ, a tristeții nedeslușite care ne cuprinde și ne pătrunde pe nesimțite. Un simptom indubitabil al anotimpului care face implozie În poem (și-n sufletul cititorului). În haiku, asemenea sintagme se numesc kigo, cuvinte sezonale. A doua imagine, deasupra cocenilor secera lunii, tocmai pentru că nu spune mai mult, lasă Închipuirea cititorului să-i caute și să-i găsească un Înțeles și, eventual, un mod de a se conecta cu prima. Se poate sesiza de la Început că prezența lunii pare să amplifice
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și să-i găsească un Înțeles și, eventual, un mod de a se conecta cu prima. Se poate sesiza de la Început că prezența lunii pare să amplifice pustietatea și singurătatea cîmpului golit de viață. Dar luna e În formă de seceră și acest lucru introduce un fior celest și un alt orizont al așteptărilor. Recoltarea nu s-a sfîrșit chiar dacă porumbul a fost secerat. Ce alte vieți sînt oare la rînd? Cuvîntul seceră are, În fonetica lui, o sonoritate sacadată, de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și 51,93% din numărul pieselor încadrate în această categorie. Sarcinile de lucru cele mai probabile îndeplinite de uneltele încadrate în această grupă constau în tranșarea cărnii, curățat sau răzuit piei (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 235), sau ca inserții de seceră sau cuțite seceră, putând fi utilizate prinse într-un mâner de lemn/os/corn, cu diferite tipuri de montură (KOROBKOVA 1993, 372). Materia primă o constituie, în 67 de cazuri, silexul de Prut (Pl. 19/1-5, 7-9; 20/1-5, 7-9
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
din numărul pieselor încadrate în această categorie. Sarcinile de lucru cele mai probabile îndeplinite de uneltele încadrate în această grupă constau în tranșarea cărnii, curățat sau răzuit piei (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 235), sau ca inserții de seceră sau cuțite seceră, putând fi utilizate prinse într-un mâner de lemn/os/corn, cu diferite tipuri de montură (KOROBKOVA 1993, 372). Materia primă o constituie, în 67 de cazuri, silexul de Prut (Pl. 19/1-5, 7-9; 20/1-5, 7-9), în timp ce două lame
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]