985 matches
-
cerului, neliniștea amurgului preludiu, de Chirico din memorie și din apusul care-i seamănă, cînd soarele mai stă pe cer, acest albastru definitiv, acest negru pierdut, dungă de lumină gălbuie, verzuie, atît are din lume, unde stă primeneala lunii cu secera și, în completare, rotundul ei? date care se schimbă de la cromatică la raporturi, forme, judecăți, arta plastică utopie din bazele ei literare utopice, INTERVENȚIE ÎN TEXT Culorile nu țin de simțul văzului, afară de degradarea de la negru la alb. Se adaugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu care... Începe cultura orașului. Când Îi evocă pe Artur Gorovei, pe E. Lovinescu, se așează În frunte, Încât nu știi dacă nu cumva el i-a lansat ca scriitori... 519 De fapt, Dascălu, muzeografa. 911 serbarea? Aveți numărul din „Secera și Ciocanul” piteștean, despre care-mi scrieți? Eu posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. 15 Buftea, 5 iunie 1971 Iubite domnule Dimitriu, Sper că atunci, când te vor ajunge aceste rânduri, să fi primit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a văzut În zelul cu care căutam și strângeam noi relații, un element ce-o punea În inferioritate. Incompetența, comoditatea, lipsa unui ideal spiritual, au generat boicotul, au canalizat ura Întregului colectiv Împotriva noastră, cei de la „Galerie”. 522 În ziarul „Secera și Ciocanul” cerut de mine, se afla reportajul privind Centenarul Liceului piteștean și referiri la profesorul și scriitorul Virgil Tempeanu. 912 Au mai scos un volum cu documente inedite din trecutul acestui liceu („N. Bălcescu”) de mare interes istorico-social. și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
invitat de pe acum ca „invitat de onoare” la sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimei” piteștene. Acolo domnește o cu totul altă atmosferă. Am rostit - improvizând - căci nu mă așteptam să fiu solicitat și, după cum ai citit și mata În „Secera și Ciocanul”, cuvântul meu a fost În special relevat, ca „emoționant” - 543 O Monografie a Liceului Nr. 2 nu am scris, pentru că nu mi-am luat niciodată o asemenea obligație. 544 Reluarea relațiilor cu Vasile Toporan, era pură cosmetică și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
matale V. Tempeanu 49 Buftea, 5.I.1973 Iubite domnule Dimitriu, Țin să răspund repede la foarte interesanta scrisoare trimisă. Îmi reînoiesc urările pentru mata și pentru cei dragi matale, urare, pe care, provizoriu, am făcut-o pe ziarul piteștean „Secera și ciocanul”. 1973 să vă aducă sănătate și succese În munca, ce depui pentru cultura românească! Mulțumesc Îndatorat mult pentru „Monografie” și-O consider ca cel mai prețios dar de 1.I., din câte am primit În viața mea; dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și 51,93% din numărul pieselor încadrate în această categorie. Sarcinile de lucru cele mai probabile îndeplinite de uneltele încadrate în această grupă constau în tranșarea cărnii, curățat sau răzuit piei (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 235), sau ca inserții de seceră sau cuțite seceră, putând fi utilizate prinse într-un mâner de lemn/os/corn, cu diferite tipuri de montură (KOROBKOVA 1993, 372). Materia primă o constituie, în 67 de cazuri, silexul de Prut (Pl. 19/1-5, 7-9; 20/1-5, 7-9
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
din numărul pieselor încadrate în această categorie. Sarcinile de lucru cele mai probabile îndeplinite de uneltele încadrate în această grupă constau în tranșarea cărnii, curățat sau răzuit piei (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 235), sau ca inserții de seceră sau cuțite seceră, putând fi utilizate prinse într-un mâner de lemn/os/corn, cu diferite tipuri de montură (KOROBKOVA 1993, 372). Materia primă o constituie, în 67 de cazuri, silexul de Prut (Pl. 19/1-5, 7-9; 20/1-5, 7-9), în timp ce două lame
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
trunchiate oblic (Pl. 21/7), o piesă prezintă trunchiere perpendiculară (Pl. 21/5) pe axul piesei și o piesă prezintă trunchiere concavă (Pl. 21/6). Utilitatea cea mai probabilă, din punct de vedere morfologic, o constituie cea de inserție de seceră (PĂUNESCU 1970, 100), deși doar o piesă din cele cinci mai sus menționate prezintă urme de uzură sub forma lustrului. Piesa cu trunchiere concavă e posibil să fi îndeplinit o funcție asemănătoare lamelor cu encoche. Din punct de vedere al
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
axul piesei, a fost realizat un burin de unghi. Cea de a doua piesă o constituie un gratoar dublu cu deliniament rectiliniu, oblic față de axul piesei, amenajat pe o lamă trunchiată care, inițial, pare să fi servit drept inserție de seceră. Din punct de vedere al dimensiunilor ultima piesă menționată se încadrează în categoria uneltelor microlitice (lungime acesteia este de 3,3 cm), în timp ce a doua piesă se încadrează în categoria uneltelor de mărime mijlocie (lungimea acesteia este de 4,8
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
În mod special ne-am concentrat atenția asupra a trei lame, încadrabile în clasa 1.1.1., dar care prezintă caracteristici ale uzurii cu totul speciale. Acestea se deosebesc de restul lotului analizat printr-un lustru puternic (tipic inserțiilor de seceră), distribuit bifacial pe întreaga lungime a laturii utilizate. Urmele de uzură sub forma microfracturilor sunt însă atipice pentru atribuirea utilității de inserție de seceră. Acestea se caracterizează printr-o rotunjire puternică a tăișului laturii utile și prin prezența masivă a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
totul speciale. Acestea se deosebesc de restul lotului analizat printr-un lustru puternic (tipic inserțiilor de seceră), distribuit bifacial pe întreaga lungime a laturii utilizate. Urmele de uzură sub forma microfracturilor sunt însă atipice pentru atribuirea utilității de inserție de seceră. Acestea se caracterizează printr-o rotunjire puternică a tăișului laturii utile și prin prezența masivă a rupturilor și fracturilor gradate. Acești indici, corelați cu caracteristicile morfologice unitare ale celor trei piese (lungimea cuprinsă între trei și patru centimetri și lățimea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de observații (după sistemul S. Yamada și A. Sawada) Concluzii: unealtă folosită într-o mișcare de tăiere uni/bi direcțională la un unghi de aprox. 900 față de planul piesei, pe un material cu duritate mică (plante non-lemnoase) funcție probabilă: inserție seceră. Unii cercetători, pe baza experimentelor, asociază prezența striațiilor în formă de cometă cu orientare paralelă cu muchia uneltei cu acțiunea de secerare a gramineelor domestice (KOROBKOVA 1993, 373 și fig.2:2) Piesa nr. I.28 (Pl. 30) Fișă de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
nr. I.28, o lamă de dimensiune mijlocie, cu una din laturi retușate continuu cu retușe directe abrupte, prezintă un lustru puternic pe latura utilizată și a fost inițial considerată, tocmai pe baza lustrului, ca având funcționalitatea unei inserții de seceră. Analiza microscopică a relevat însă implicarea piesei într-o acțiune longitudinală asupra unui material de duritate medie. Putem presupune, în acest caz, că respectiva piesă a fost folosită pentru fierăstruirea unor obiecte din lemn. Dezvoltarea puternică a lustrului indică o
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vedere al activităților economice relevate prin studiul traseologic al utilajului litic cioplit, se remarcă în primul rând piesele care „vorbesc” despre practicarea agriculturii. Analiza traseologică a lamelor neretușate de dimensiuni medii a relevat și confirmat cultivarea gramineelor. Piesele inserții de seceră, atestate în așezarea de la Hoisești, cunosc un grad înalt de standardizare, lățimea acestora grupându-se în jurul valorii de 1,5-2 cm, fiind identice pieselor cu aceeași utilizare din neo eneoliticul Bulgarei. Pentru aceste din urmă piese au fost realizate teste
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cercetărilor arheologice (în situl de la Karanovo au fost descoperite mânere de corn care mai păstrau inserțiile de silex); testele au confirmat eficiența acestui tip de unealtă, randamentul său fiind doar de 2,5 ori mai mic decât cel al unei seceri din metal (SKAKUN 1993, 364). De altfel, piese identice, atestate în epoca bronzului, confirmă nivelul tehnologic avansat atins de acest tip de unealtă încă din eneolitic. Din punctul de vedere al tipurilor de unelte realizate pe materii dure animale identificate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
furaj pentru vite. Și eu știam să tai de la vârsta de 7-8 ani, că învățasem de la cei care îi angaja tata. Și au adus un maistru civil să ne arate cum se taie... Aveam niște tarpane care erau ca o seceră, cu diferența că aveau coada de câteva ori mai lungă, cam de 60-70 de centimetri. Mie mi-a fost ușor să mă acomodez, și mi-am dat seama că 20 de snopi îi fac cu ușurință. La fel stăteau lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
reprezintă gestul de o cruzime nejustificabilă a lui Manicatide de a-și ucide caii de curse numai pentru ca aceștia să nu devină, odată cu naționalizarea, un bun obștesc. Este drept, Vitanidis nu alege formula încă mai primitivă a execuției cu o seceră a animalelor; în film, Manicatide își împușcă caii, relația cu Eva încetând în acel moment revelator pentru monstruozitatea burghezului manierat. Eva este exonerată de parcursul ei ușor frivol în mediul boemei bucureștene, fata apare sub semnul unei unice legături erotice
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mereu înainte!” Astfel, s-a instalat regimul de dictatură. A venit luna aprilie... cu zarzări, meri și cireși înfloriți. La o lună de noua guvernare comunistă, manifestațiile și mitigurile muncitorești se țineau lanț. Coloane de oameni cu steaguri roșii, cu secera și ciocanul inscripționate pe ele, fâlfâind în bătaia vântului, umpleau Piața Unirii. Uralele, aplauzele și huiduielile de la marele miting din Piața Unirii, răzbăteau în tot orașul. „ Tovarăși !”, striga un activist, în gura mare. „Vom construi, tovarăși, o lume nouă. Lumea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
1947... Soarele palid, se arătă printr-o spărtură de nori, sus, în dreaptul amiezii. Clopotul de la Mitropolie bătu de 12 ori la rând. Dinspre gară, spre Piața Unirii, urcau coloane nesfârșite de oameni... bărbăți, femei, cu drapele roșii, inscripționate cu secera și ciocanul, scandând din toate puterile... „ Stalin! .. Stalin!.. Stalin..!”..iar, câte un agitator, mai tare de gură, dădea tonul.. „ Trăiască tovarășul Stalin eliberatorul țării noastre !”, coloana ovaționa din tot sufletul... „ Uraa !.. Uraaa..!. ovațiile păreau nesfârșite.. Stăteai profund uimit și te
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
avem alte treburi. Oarecum șifonat de primirea cam indiferentă ... că, de, eram și eu cavaler, promovat cu brio în clasa a IV-a secundară la oraș ... după ce am înghițit cu noduri niște sarmale de post ... am pus mâna pe o seceră ruginită ... singura disponibilă ... și ... prima tragere ... categoric neintenționat ... a fost în ultima încheietură a degetului mic de la mâna stângă. La vederea sângelui amândoi au reacționat ... tata mi-a făcut niște atele (mici lopățele de lemn) cu care mama mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
au luat locul. în sfîrșit, lamele înseși au trecut la rangul de materie primă : au fost sparte în mici bucăți care au primit monturi din lemn sau din os pentru a se fabrica unelte de sfredelit, vîrfuri de săgeți, ferăstraie, seceri. Acestea sînt așa-numitele industrii producătoare de microlite. Se cunosc în Orientul Apropiat situri care au fost ocupate fără întrerupere timp de zeci de mii de ani, în cursul cărora tehnicile de prelucrare a pietrei și forma uneltelor nu s-
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
turn căptușit cu numeroase picturi: elefanți în flăcări, pești în chip de ceasuri, farfurii zburătoare în formă de zvastică, creștini răstigniți pe semilună, regina Angliei nud, Afrodita hrănindu-se cu ficatul lui Prometeu, confucianiști convertiți la Zamolxe, președintele Americii îmbrățișând secera, mutilarea lui Tito, întâlnire de gradul trei cu un chinez, un cecen în luptă la Stalingrad, Tezaurul de la Pietroasa cântărit de ocaua lui Boris, mere putrede în Danemarca, farisei în chip de mei, cuiul lui Pepelea în parlament, năpârci năpârlind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]