1,339 matches
-
un vacuum moral”1. Această mentalitate, cu pretinse legitimități teologice, a consacrat conceptul de „secularitate” în experiența bidimensională al lumii: ca „timp” (saeculum) și „spațiu” (dominium)2. Ajunși în acest punct, putem reflecta din nou asupra relației dintre desacralizare și secularizare. Deși istoria Europei sincronizează aceste fenomene, ele nu se acoperă, nici nu se justifică reciproc, întrucât orizontul secular al experienței omului modern (căci numai al lui poate fi) nu este neapărat intrinsec unul profan. Urmând cercetării morfologice și comparatiste a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
teorie socială se ocupă de complexa ecuație culturală în care „genealogismul”, „violența” și „nihilismul” devin solidare. Aceasta n-ar fi posibil în absența unei mitologii maligne, a cărei singură calitate constă în faptul că oferă o autodescriere a esenței fenomenului secularizării 4. Cultura emancipării de tip iluminist a inițiat „vânătoarea de vrăjitoare”. Mulți gânditori sociali s-au hrănit cu iluzia comprehensiunii exhaustive. Pozitiviștii secolului al XIX-lea n-au ezitat să afirme că înțeleg comportamentul „omului primitiv” (identificat de multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Studii de filozofie contemporană, vol. 1, Editura Napocastar, Cluj-Napoca, 2005, p. 75-107. • „«Născut, iar nu făcut». Patosul Vieții la Michel Henry” a fost publicat pentru prima oară în Studia Phænomenologica, vol. I (2001), nr. 3-4, pp. 391-416. • „Penultima instanță. Critica secularizării la John Milbank” a apărut inițial într-o formă succintă sub un titlu mai optimist. „Ultima instanță: teologia” a fost tipărit în volumul îngrijit de Radu Carp (ed.), Un suflet pentru Europa - Dimensiunea religioasă a unui proiect politic, Editura Anastasia
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
155 Revelațiile imanenței 157 Apariție și aparență 159 Revelația ca autoafectare 164 Fenomenologia filialității 167 Miopia lumii și revelația Vieții 172 Impresia originară 175 Afect și întrupare 180 Viața embrionară și erosul mut 186 Epilog 191 VI. Penultima instanță. Critica secularizării la John Milbank 193 Tradiția se explică 193 Trei figuri insulare 195 Arheologia: model și metodă 202 Invenția seculară și seducția puterii 206 Cinismul machiavellic și „Providența” oarbă 209 Funcționalismul german sau forța tradiției protestante 212 O stângă îndreptățită? 217
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sacru nonreligios aferent, echivalează cu a recunoaște „capacitatea de a semnifica, de a consfinți, adică de a consacra „ca dimensiune fundamentală a conștiinței umane” ( ). În același loc este surprins procesul ivirii sacrului non-religios atunci când se remarcă faptul că „În contextul secularizării contemporane, o dată cu golirea lumii de semnificații religioase, se produce o nouă valorizare a ei prin formele laice ale sacrului”. ( /21-22). Justificarea punctului de vedere enunțat mai sus pornește de la jocul dintre aspectele fanice și criptice ale lucrurilor: „pentru om ca
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
limitele ființei umane, oamenii timpurilor noastre (începând, pare-se, cu anii '80 ai secolului al XX-lea), înțeleg să-și extindă perfecțiunea în toate domeniile: intelectual, fizic, emoțional, social, profesional (nu este vizat și cel moral!). În actualul context, al secularizării în expansiune, idealul personal indus de o societate obsedată de excelență și de performanță nu mai are limită. Nimic nu-l mai moderează. Nimic nu-i mai frânează entuziasmul. Scăpând oricărui control, el este dominat de un soi de hipertrofie
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
confruntă și cei care analizează planurile religios și politic. • Practicile religioase Sociologia empirică a religiei a fost inițiată de Gabriel Le Bras (1891-1970) după al Doilea Război Mondial. Aceasta urmărea să stabilească o cunoaștere obiectivă a riturilor catolice în contextul secularizării. Această metodologie era fondată pe sondaj, o invenție recentă. Ea a produs celebra tipologie a diferitelor categorii de "practicanți": "străinii" de viața Bisericii, care nu au fost niciodată integrați sau care s-au detașat; "conformiștii sezonieri", care nu intră în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
confesiunea e garanția dreptului și numele în care te bați și că, apărând confesiunea, proprietara de fapt a averilor, aperi averile drepte din moși-strămoși ale națiunei, pe cari domnii politici pe picior mare ar vrea să le vadă secularizate, deși secularizarea, de ar fi posibilă, nu e decât în dreptul guvernului României. Știu eu că domnii o văd că așa este și că numai ambițiunile și șansele ce li prezintă viitorul în spe și federalismul monstruos ce-l proiectează unii din slavi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
domnească ce i se oferise în 1859, preferind a rămânea un simplu cetățean; el a sprijinit până la urmă unirea țărilor, el ca reprezentant al României la Constantinopoli a făcut să se recunoască alegerea îndoită a lui Alexandru Ioan; a pregătit secularizarea moșiilor monastirești și a înlăturat greutățile ce se ivise în urma acestui act. Retras de zece ani în viața privată, în orășelul Ocna, el ne da exemplul vieței celei mai modeste, deși avea dreptul la onorile cele mai mari. Însemnat ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împresurarea ce face statu cu moșia sa Geru în moșia Torceștilor, adică din Valea Herătăului și până în Valea Călmățuiului, în întindere de trei sute treizeci și cinci (335) fălcii”. Anterior, familia Balș se judecase pentru aceeași pricină și cu mănăstirea Răchitoasa, deținătoarea până la secularizarea din 1863 a moșie Geru, după cum se vede din „Jurnalul Tribunalului Tecuci din 8 mai 1859 prin care se hotărăște ca mănăstirea Răchitoasa să urmeze cu moșia sa, Gerul, prin Călmățuiul Mic, zis și Herătăul, dându-i-se câștig de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotărăște ca mănăstirea Răchitoasa să urmeze cu moșia sa, Gerul, prin Călmățuiul Mic, zis și Herătăul, dându-i-se câștig de cauză în procesul ce a avut cu jupâneasa Balș, care învinuia mănăstirea că i-a încălcat moșia Torceștii”. După secularizarea moșiilor mănăstirești, boierii Balș vor fi considerat, probabil, că au o șansă mai bună de a-și extinde proprietatea lor, dar se pare că tot fără reușită. După moartea lui Panait Balș, moșia trece în stăpânirea urmașilor săi, destul de numeroși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
muiere în loc de femeie, tăt în loc de tot, mânurile în loc de mâinile ș.a.). Au muncit pe moșia mănăstirii și dădeau numeroase zile clacă pentru pământul pășunat și alte nevoi de gospodărie (lemn, porumb). În anul 1864, tărnicenii au fost împroprietăriți ca urmare a secularizării averilor mănăstirești, iar o parte din moșia satului a rămas ca rezervă de stat, fiind dată în arendă. Arendaș a fost Lupașcu, care avea ca vechil pe unul Galeru, care a ținut moșia până în 1896, când restul moșiei s-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Clivajul Biserică / Stat. Rezultat al revoluției naționale și deci de origine culturală, clivajul Biserică / Stat îi opune pe clericali anticlericalilor. Clericalii sînt deținătorii influenței politice și sociale a Bisericii, în timp ce anticlericalii sînt adepții separației Bisericii de Stat, ca și a secularizării vieții sociale. În acest tip de clivaj doar două familii politice își găsesc originea specifică. Pentru clericali, democrația creștină este moștenitoarea luptelor politico-religioase din trecut. Pentru anticlericali, găsim o familie de partide care poate fi numită laică, seculară sau chiar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
putea să aleagă între dreapta și stînga. Închiderea lor în sisteme de partide toate multipolare a beneficiat de o situație revolută unde importanța mizelor politice o constituia logica confruntării dintre clerici și anti-clerici. Deschiderea partidelor anticatolice față de credincioși, declinul clericalismului, secularizarea societăților occidentale, creșterea în forță a ideologiei economice și a valorilor hedoniste, apariția unui neo-păgînism, toți acești factori au concurat la slăbirea democrației creștine. Încă puternică în Benelux, declinul său electoral pare să fie îndepărtat. În Germania Federală, CDU nu
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
particulară și agresivă a liberalismului, ideologia anticlericală poate părea unui observator anglo-saxon tot atît de stranie ca și democrația creștină, a cărei imagine în contrapunct o oferă, căci ea reprezintă, mai ales la origine, mai mult decît o voință de secularizare a vieții politice prin separarea Bisericii de Stat. Doctrina anticlericalilor îmbracă forma unui raționalism voltairian și scientist, în care lupta pentru progresul social și uman, contra obscurantismului merge pînă la distrugerea Bisericii Catolice, bastion al reacțiunii, căreia trebuie să-i
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
un fel de cler laic. Vechiul Partid Liberal Belgian constituia în secolul al XIX-lea tipul cel mai desăvîrșit de partid anticlerical, precum și întinsele zone ale liberalismului italian și spaniol sau ale radicalilor francezi. Atît evoluția Bisericii cît și extinderea secularizării și pericolul prezentat de stînga muncitorească au determinat aceste partide să renunțe la ideologia lor virulentă pentru a deveni pluraliste din punct de vedere religios. Partidele anticlericale nu dispun de monopolul asupra anticlericalismului, dar lui li se datorează existența. Ele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
noastră istorie. În timpul secolelor în care a predominat creștinismul, căsătoria care stă la baza ei s-a încheiat în mod liber și prin consimțământ mutual, chiar și atunci când interesele jucau un rol mai mare decât dragostea. Căsătoria civilă este rezultatul secularizării societății. La fel se întâmplă și cu divorțul. Concubinajul a fost cunoscut dintotdeauna și chiar s-a răspândit masiv în secolul XIX, mai ales în mediile muncitorești. De când a devenit un simbol al independenței în mediile burgheze și intelectuale, și-
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o distincție de tip ierarhic între două tipuri de valori: materialiste și postmaterialiste, și totodată predicționează o evoluție a orientărilor la nivelul societăților de la primul către al doilea tip. Teoretic, la bază, această distincție are în spate nu doar teza secularizării weberiene, ci și pe cea a piramidei motivaționale a lui Maslow (1943). Practic, Inglehart își construiește ipoteza pe observația rezolvării crizei resurselor de bază după cel de-al Doilea Război Mondial și a orientării sistemelor politice către soluționarea altor tipuri
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
17 1.1. Religia și definirea ei din perspectivă sociologică / 20 1.2. Religia ca fenomen social / 24 1.3. Relația dintre religie și implicare socială în cadrul dinamicii societății / 29 Capitolul II. Religiozitatea și asistența socială contemporană / 35 2.1. Secularizare și religiozitate în Europa actuală / 37 2.2. Religiozitatea în spațiul românesc / 41 2.3. Religia și prezența ei la nivel organizațional în instituțiile de asistență socială din România / 47 Capitolul III. Biserica și implicarea socială în spațiul public românesc
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Berger et al., 2008). Cu toate acestea, religiozitatea la români a fost în creștere după anul 1989, potrivit investigațiilor sociologice. Cu siguranță, în multe zone de pe glob religiozitatea a înregistrat o descreștere, locul ei fiind treptat luat de procesele de secularizare, însă, așa cum afirmam în fraza anterioară, pentru România, conform cu cercetările sociologice efectuate la nivel european, rezultatele stau altfel: în anul 2000 doar 2% dintre români se declarau fără o apartenență religioasă. Capitolul I Abordări sociologice clasice și contemporane în explorarea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în consecință (pe termen mediu și lung) dispariția credinței, pustiirea lăcașurilor de cult și abandonarea practicilor religioase comunitare. Bineînțeles la tot acest ansamblu prezentat, pentru a avea ceva care să delimiteze tot acest proces, a luat naștere într-un fel secularizarea (Gellner, 1992). Examinarea fenomenelor religioase capătă formă în cadrul analizelor sociologice asupra schimbării sociale. Ca atare, între 1835 și 1850, ea apare în opera unor autori de altfel foarte diferiți, ca A. de Tocqueville, A. Comte și F. Engels. "Născută din
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
preștiințific al umanității." (Borlandi et al., 2009, p. 666). Inconsistența religiilor fusese deja reperată de către Democrit, Epicur, Lucrețiu și Evhemer, apoi de Gassendi și Libertinii din secolul al XVII-lea. Ea părea incompatibilă cu ordinea socială modernă. Reîntorcându-ne la secularizare, de la începutul secolului al XX-lea și până în anii `60, acest termen este utilizat într-o multitudine de accepțiuni diferite, fără ca aceste utilizări să fie subordonate unui cadru teoretic organizat în funcție de această noțiune. Este cazul în special la Weber, la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
noțiune. Este cazul în special la Weber, la fondatorii sociologiei americane, la Lynd, la Redfield, la pionierii americani și europeni ai studiului sociologic al religiilor, precum și la Sorokin, la tânărul Parsons și la Herberg (Tschannen, 1992). Prima adevărată "teorie a secularizării" o găsim la H. Becker (1963). După cum arată un studiu empiric de sociologie a sociologiei religiei, în anii '60-'70, textele care se referă la secularizare au dobândit un statut paradigmatic, în sensul kuhnian al termenului (ansamblu de exemple împărtășite
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la Sorokin, la tânărul Parsons și la Herberg (Tschannen, 1992). Prima adevărată "teorie a secularizării" o găsim la H. Becker (1963). După cum arată un studiu empiric de sociologie a sociologiei religiei, în anii '60-'70, textele care se referă la secularizare au dobândit un statut paradigmatic, în sensul kuhnian al termenului (ansamblu de exemple împărtășite de o comunitate științifică în exercițiul științei normale). În afară de Parsons în perioada evoluționistă, autorii care au propus această paradigmă sunt primii sociologi ai religiilor universitari emancipați
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
1935, mai multe denominații protestante constituie departamente de cercetare vizând optimizarea strategiei lor pastorale (Willaime, 1995). Dacă în secolul al XIX-lea, religia este trecută în plan secund, vedem că în secolul al XX-lea sociologii, plecând de la concepte ale secularizării, încep să amplifice cercetarea asupra fenomenului religios, dezvoltând prin studiu sociologia religiilor. Imediat după reabilitarea într-un fel a religiosului avem și exponenți ai gândirii din perspectivă a sociologiei religiei în care se arată că religia reprezintă mult mai mult
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]