2,558 matches
-
acest sens, două perspective de abordare: abordarea orientată pe evenimente, ce reprezintă activitățile prin arce, iar evenimentele prin noduri. Relațiile de precedență impun ca un eveniment să aibă loc doar după ce toate activitățile precedente au fost finalizate. Evenimentele se numerotează secvențial de la stânga la dreapta; abordarea orientată pe activități, activitățile fiind reprezentate sub formă de noduri, iar relațiile de precedență dintre activități prin arce. Ambele abordări pot fi utilizate pentru reprezentarea grafică a activităților unui proiect și a relațiilor de precedență
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
planificare a managementului, ci și pentru cea de coordonare și control al unui proiect.<footnote Stăncioiu, I., Cercetări operaționale pentru optimizarea deciziilor economice, Editura Economică, București, 2004, p. 258. footnote> În cazul în care toate activitățile proiectului s-ar desfășura secvențial, fără nicio suprapunere în timp a acestora, durata totală a proiectului ar fi egală cu suma duratelor tuturor activităților. Însă, unele activități se desfășoară în paralel și în acest caz trebuie ales drumul critic, adică acea succesiune a activităților cuprinse
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
mod distinct, potrivit naturii și destinației lor”<footnote Enache, G. (1977), op. cit., p. 241. footnote>. Acest sistem are însă și limite: nu reflectă procesele economice în interdependența acestora, nu evidențiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său, nu servește, decât secvențial, ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. Contabilitatea în partidă dublă. Dezvoltarea vieții economice a impus și perfecționarea sistemului de contabilitate în partidă simplă, altădată singurul în funcțiune. Prin sine însăși, contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
care există astfel de conexiuni ascunse. Un al doilea motiv este legat de puterea de calcul mărginită. Software-ul obișnuit nu poate să prelucreze cantități mari de date într-o perioadă scurtă de timp datorită modalităților de prelucrare a acestora (secvențială și nu paralelă). În acest caz, atunci când suntem în fața unor probleme tipice legate de simularea fizică, restricția de timp nu poate fi depășită în perioada scurtă de timp în care se fac simulările, deci experimentul cu modelele complexe devin imposibile
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
translarea surselor Swarm scrise în Objective-C în Java. El conține o bibliotecă java extinsă de obiecte pentru a modela, programa, reprezenta și colecta date din simulile multi-agent. JAS permite reprezentarea vizuală a datelor obținute din simulare prin intermediul histogramelor și grafelor secvențiale. Mai mult, el poate reprezenta evoluția unui sistem complex simulat într-un format bidimensional (movie format). 3) NetLogo NetLogo este un mediu de modelare programabil care permite utilizatorului final să dea instrucțiuni unui număr variabil de agenți care operează în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
că, adesea, același obiectiv se realizează prin mai multe conținuturi și resurse, după cum mai multe obiective pot fi realizate cu același conținut și aceleași resurse. Aprecierea acestora este la latitudinea profesorului. Proiectarea activității didactice presupune: lectura programei; planificarea calendaristică; proiectarea secvențială (a unităților de Învățare). Fiecărui obiectiv cadru Îi sunt asociate două sau mai multe obiective de referință. Pentru realizarea obiectivelor de referință, profesorul poate organiza diferite tipuri de activități de Învățare (studii de caz). Unele activități posibile sunt recomandate prin
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pro și contra asupra dificultății stabilirii metodelor care vor „merge” și care nu. Așa se explică replica unora dintre profesori „dacă nu suntem siguri de rezultatele schimbării, atunci de ce să mai schimbăm ?” • Procesele formative din universitate nu sunt simple, liniare, secvențiale sau independente, ca În alte organizații, având un singur scop și acesta orientat mai mult spre profit. Mai mult, anumite persoane și programe din aceeași universitate ar putea fi În competiție pentru același client, ceea ce complică și mai mult administrarea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
util uneori, atunci când există conflict, să se expună sau să se studieze În primul rând materia pe care studentul o cunoaște mai puțin bine. Considerăm că merită osteneala de a aminti alte trei aspecte cu privire la problemele de structurare și organizare secvențială. În primul rând, trebuie să subliniem marea importanță pe care o au În disciplinele ierarhizate priceperile și cunoștințele pe care studentul le-a dobândit deja, atunci când abordează studierea unei teme. Se semnalează faptul că, cu cât studentul Înaintează În studierea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
așteptăm la interacțiuni pe planul personalității, deoarece extravertiții, care suportă mai ușor incertitudinea și le place să fie solicitați să facă mereu mai mult, vor vrea probabil să avanseze mai repede decât introvertiții. O a treia problemă importantă, la organizarea secvențială a cursului, este problema adaptării la diferențele individuale. Rezolvarea acestei probleme Îmbracă forme specifice care se sprijină pe capacitatea intelectual-pedagogică a profesorului. Învățământul programat reprezintă metoda de transmitere și recepție a conținutului informației instructiv-educative, În procesul de Învățământ, după un
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
rezultatului acțiunii sau a efectelor acesteia; unui scop i-se asociază, de regulă, mijloace și procedee de acțiune și un ''scenariu'' de derulare a acțiunii; apariția mintală a scopului asociază și un „acceptor psihologic" al acțiunii după care se evaluează secvențial și final rezultatele și efectele acțiunii. Senzațiile definesc captarea și transformarea energiei din mediu În energie nervoasă, recunoscută ca atare de sistemul nostru nervos. Sinergie - este conlucrarea elementelor unor structuri foarte complexe producând fenomene noi, care nu puteau fi prezise
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
schizofreni nu au părinți "patogeni" și mulți părinți "patogeni" au copii normali. 3. Intervenții vizând ameliorarea relațiilor interpersonale intrafamiliale. Opiniile actuale reflectă un punct de vedere mai sofisticat asupra tranzacțiilor complexe dintre părinți și copii ce se interinfluiențează reciproc și secvențial începând de la naștere. Este astăzi recunoscut faptul că încă de la naștere copii au o individualitate fundamentată biologic, care are un puternic impact asupra tipului de comportament parental indus de către copil precum și în determinarea impactului variațiilor de comportament parental asupra
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1985) introduce noțiunea de schemă textuală, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, principalele scheme globale fiind narativul, descriptivul și argumentativul. Această tipologie a textelor este rezultanta caracterului funcțional și al unei dominante structurale: NARATIVUL text organizat secvențial, prezentînd acțiuni și evenimente legate prin relații cauzale, finale, temporale sub un pattern global: schema de acțiune; DESCRIPTIVUL text organizat spațial, ca o constelație de atribute, specificări, stări, determinate de un pattern global de tip frame (cadru). ARGUMENTATIVUL text ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fără a sacrifica disponibilitățile fondurilor plate Unul singur răspunde totuși. Se numește Silvam. Orice acțiune Silvam se cumpără ușor și se vinde la fel de ușor. De fapt, discursul publicitar actualizează o interesantă suprapunere de scheme structurale și anume, schema narativă organizată secvențial, prezentînd relații cauzale, finale, temporale dominate de un pattern global de acțiune și schema argumentativă prezentînd relații de motivare, valorizare, opoziție prin inferența premisă/argumente/concluzie. Încercînd să generalizăm am putea oferi o sintagmatică arhetipală (un fel de model proppian
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Tournier păstrează doar aparent trăsăturile speciei pe care Daniel Defoe o inaugurase în istoria romanului englez iluminist, și anume romanul de aventuri. Căci, în măsura în care Vineri sau limburile Pacificului reia fidel episoade existente în Robinson Crusoe, putem vorbi de o rescriere secvențială a romanului de aventuri englez de la începutul secolului al XVIII-lea. Însă, ținând seama de faptul că aceste "aventuri" pe care Robinson-ul lui Tournier este pus să le înfăptuiască doar pentru a le putea comenta imediat în log- book-ul său
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fi folosite pentru a oferi asistență În relatarea evenimentelor din trecut și viitor: a) orarele reprezentând activități și evenimente zilnice; b) calendarele folosite pentru a reprezenta evenimente speciale sau periodice, cum ar fi lecțiile de Înot, vacanțele etc.; c) reprezentarea secvențială a activităților care Înseamnă reprezentarea secvențelor, a pașilor unei activități: să știe În fiecare moment ce pas a fost făcut și ce pas urmează a fi facut; d) schimb de informații Între casă și școală pentru reprentarea vizuală a activităților
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
prelucrarea, organizarea conținutului curricular dat, pentru facilitarea prezentării spre cunoașterea și înțelegerea lui directă de către educații îndrumați, în locul transmiterii tradiționale, așa cum apar în literatura problemei (apud Neacșu, 1999, pp. 176-182): • organizarea prin ipoteze a conținutului, • organizarea personalizată a informațiilor, • organizarea secvențială, • organizarea progresivă, • organizarea taxonomică, • organizarea individualizată sau de nivel, • organizarea sub forma mapelor (hărților) de informare, • organizarea focalizată, • organizarea după modelul fazelor predării, • organizarea după modelul unităților de sens, • organizarea după modelul informațiilor diferențiatoare, • organizarea prin modele, scheme și alte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Evoluții ale conceptului de curriculum În timp, pe măsura acumulărilor teoretice și practice, curriculumul și-a diversificat sensurile și progresiv s-a ajuns și la precizarea globală a elementelor componente (Demeuse, 2006): un ansamblu organizat de scopuri, obiective, conținuturi prezentate secvențial, de mijloace didactice, de activități de învățare, procedee de evaluare), la care se adaugă decizii ce se iau pentru realizarea lor (alegerea scopurilor și obiectivelor, selectarea conținuturilor și a celorlalte, alegerea metodelor, mijloacelor, metode de evaluare, de numire a personalului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Abordarea holistică a părților conținutului. • Învățarea este constantă, dar cu timp variat. • Învățarea în contextul realității, por nind de la experiența anterioară sau de la experiențe din diferite realități • Organizat după modele raționale, structurate și tratate cronologic, cu înțelegere unitară sau structurare secvențială, lineară. • Focalizarea pe o singură disciplină, care are o anumită poziție în planul de învățământ, în catalog. • Însușirea culturii este competitivă și individualistă. • Focalizarea pe limbajul formelor și al structurilor văzute de către educator. • Educatorul asigură cunoașterea primară; este sursa majoră
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoașterii științifice metode specifice Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente Metode pentru tratare inițială: • Experiența directă, • Observația, • Studiul independent, • Exercițiile de procesare primară • Prin sesizare, identificare, detectare, distingere. • Prin observare directă, în condiții variate, globală sau criterială, după un plan sau secvențial. • Prin orientare, recunoaștere, explorare, căutare independentă, individuală. • Prin analiză, descompunere, segmentare, extragere. • Prin comparare, completare, discriminare, evidențiere, eliminare. • Prin ordonare, grupare, relaționare, combinare. • Prin relatare, apreciere, descriere, măsurare, interpretare primară, prezentare. • Prin redare verbală, în scris, prin desene, grafice, schițe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și pe lecții), dar în care experiența empirică sau imitarea de modele sau intuiția didactică sunt predominante. Dacă însă are o abordare de tip behaviorist, el va recurge la a propune un scenariu riguros, pe obiective operaționale, strict determinat, detaliat, secvențial, cu termene și acțiuni precise, cu rezultate observabile și măsurabile standard, aceleași pentru toți educații implicați și interpretate teoretic, atunci va aplica modelarea specifică designului instrucțional, mult dezvoltată prin corelare cu programarea softurilor din tehnologia inteligenței artificiale. Dar dacă va
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
chiar și numai a acestor modele de design clasic, putem deduce nevoia eliberării din rigiditatea designului de tip programare standard, a afirmării complexității proiectării unei activități centrate pe educați, ca și posibilitatea construirii a numeroase alternative de microproiecte, ca modele secvențiale. Ele pot pune accent pe unul sau altul dintre aceste aspecte, încât fiecare educator își poate demonstra deosebit de diversificat competența de proiectare, și nu numai în faza pregătitoare, atitudinea reflexivă și de cercetare, de dezvoltare profesională fundamentată științific și aici
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
designul instrucțional inițial, utilizează preponderent ca metodă analiza de sarcină (CTA Cognitive Task Analysis), cu determinarea pașilor ei și a consecințelor procedurale în dirijarea învățării, rezultând un tabel de specificație, o listă a sarcinilor ordonate progresiv, care se proiectează distinct, secvențial. Diversificarea progresivă ulterioară arată posibilitatea existenței a mai multor abordări ale modului de proiectare (P. de Lisle, 1997): cea descriptivă (prezintă funcționalitatea, procesele din realitatea naturală a instruirii), cea anticipativă (cu definirea scopurilor, a obiectivelor), cea conceptuală (explorează relațiile între
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
narative. Ea formulează o serie de întrebări prin care vizează relația muzicii instrumentale cu narațiunea și teoria narativă. Unele întrebări se referă la măsura în care sunetele percepute prin muzica instrumentală furnizează informații ce permit ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive sunt asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Berseis în tabăra lui Ahile și că imaginile narează, așa cum se întâmplă în secvențele cinematografice, prin prezentarea mai multor momente. Stansbury O’Donnell analizează amfora Eleusis Polyphemos și din perspectiva combinării sintagmatice a unităților vizuale în scene care se succed secvențial pentru a genera o identitate vizuală, dar și din perspectiva combinării paradigmatice, prin asocierea unei imagini cu altele în care scene din diferite narațiuni sunt conectate tematic sau simbolic. El arată că pe amforele din Eleusis și Argos cele două
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
care: . Thomas face referire și la comentariul lui Redgrave despre faptul că: . Ea se referă, în acest sens, la tablourile care invocă direct textele literare, care apelează la titluri narative ori la citate din cataloagele expoziționale sau care prezintă serii secvențiale ca Hush și Hushed un diptic în care Frank Holl pictează povestea morții unui copil. Despre The Road to Ruin de William Powell Frith, care apare și în comentariul lui Lister, Thomas crede că este o secvență de imagini inspirată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]