2,307 matches
-
sclipea roua, și la fața ei înghețată, tremurătoare, pătată de rimel, ca de spiriduș, onestă și profesorală, pergamentoasă și totuși minunată, cu praful fermecat de roz de pe obraji și gura aceea roșie, ca o capcană; totuși feminină; totuși obraznică; totuși seducătoare în speranța și încăpățânarea ei. Ce să facă ea în Mexic? Am încercat să mi-o închipui acolo. Ce caraghios! Am început să râd în hohote. Și ce făceam eu acolo, pe câmpurile Normandiei? La asta oare de ce nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
situație s-a pierdut de mult, a răspuns ea. În asemenea chestiuni nu poți avea în același timp și adevărul și ceea ce numiți dumneavoastră o atitudine civilizată. Sunteți un om violent, domnule Lynch-Gibbon. N-o să puteți accepta această intimitate cu seducătorul soției dumneavoastră. — Nu mă număr printre sălbaticii dumneavoastră, doamnă Klein, am spus, și nu cred în vendete. Atunci mi-am amintit că și despre ea se spusese că este sălbatică. Lipită de ușă și încordată, atât de aproape de mine, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Era atât de relaxat, atât de Încrezător, Încât a intrat ușor În ritmul lui, lăsându-mă În voia a orice ar fi urmat să se petreacă, fără povara alegerilor. La momentul respectiv, perspectiva asta se arăta a fi teribil de seducătoare. Ochii lui erau foarte negri. Și-a Înclinat capul și m-a sărutat, dar nu a fost unul din acele săruturi șovăitoare, ci unul sigur, adânc, având siguranța absolută pe care ți-o dă Încrederea În sine. Trupul lui era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
e ca o descărcare electrică. John Robert rămase pe gânduri. — Mă rog, iubire în tăcere, fără rod, există destulă, și ar fi nevoie de un Dumnezeu ca să-i confere un sens. Eu nu cred în suferința dumitale izbăvitoare. O idee seducătoare, ca și Hristosul dumitale mitic - o minciună. Nu-i decât o autoamăgire, o iluzie, ca aproape tot ceea ce ne face plăcere. Ești un narcisist? — De bună seamă, narcisiștii pot fi de folos și altora, pentru că sunt mulțumiți de ei înșiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
palmele, către ei, plecându-și maiestuos, cu o gentilețe exagerată, fruntea lui lucie și netedă. Apoi, rostește: Sunt Arhanghelul Uriel. Pace și împlinire vouă, tuturor, dragii mei prieteni! Ciudat, arătarea jerpelită, aplecată în onctuoasa reverență, radiază în efluvii un parfum seducător difuz, ca de paciuli. Sile nu percutează, cum era și normal, horăind netulburat și uniform, de-a-mboulea, cu capul său cât o baniță, scăpat pe ceafă. Vierme se sforțează să nu lepede coșul, ogârjit de surpriză, iar Fratele, uluit și el
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pe Pomul Binelui, continuă Dănuț. Un loc și un statut de cinste. Îngăduie-mi să te întreb: așa și este, în realitate? De-acolo vii? Este Copacul Sephirotic pur conceptual, abstract, un nomen, o construcție euristică a minții omenești, frumoasă, seducătoare metafizic și poetic ori chiar constituie, în sine, vehiculul real, prin care se exprimă o Voință transcendentă? Hai, spune-ne, rămâne doar pentru urechile de față. Oricum, în circumstanțe obișnuite, cine ne-ar acorda nouă, ăstora, tâmpiților, vreun strop de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
placa mare de alamă pe care scrie hotelul Congress. Aerul rece de noapte mi-a transformat frizura de frișcă glazurată cu unt într-o ciufuleală câlțoasă. Sari la mine la recepția hotelului Congress unde încerc să-mi confecționez o privire seducătoare. Se spune că ceea ce observă oamenii mai întâi la tine sunt ochii. Rețin atenția celui care trebuie să fie administratorul de noapte, a șefului de personal, a managerului și a unui angajat. Primele impresii sunt foarte importante. Trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
sau a puștii. Folosind gaura care e partea de sus a gâtului meu, cu limba care iese din ea și tot țesutul cicatrizat din jur, zic: — Gerl terk nahdz gah sssid. Toți sunt de-a dreptul încremeniți de privirea mea seducătoare. Nu știu cum, dar apoi pușca ajunge pe masa recepției, îndreptată spre nimeni și spre toată lumea. Managerul se apropie, în blazerul său bleumarin cu ecusonașul lui de aramă pe care scrie Dl. Baxter, și zice: — Vă putem da toți banii din sertar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
nu-și mai exprimă din acel moment puterea față de oameni. Philodemos reorientează discursul epicurian ortodox și celebrează muzica pentru că ea poate liniști sufletul. De la mitul lui Orfeu încoace, puterile ei sunt cunoscute; Ulise însuși încearcă pe pielea lui puterea vocilor seducătoare ale Sirenelor; Platon condamnă anumite moduri muzicale - dorianul? - pentru că ar moleși, ar fi senzuale și contrare legilor unei cetăți ideale: din aceleași motive, Philodemos examinează problema plăcerii acustice. El este primul care instalează estetica pe terenul jubilărilor pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cărțulii de nici 250 de pagini care a reușit s-o impună pe tânăra Zoë Heller în topul scriitorilor actuali. Nu mai puțin a făcut pentru publicitatea cărții filmul cu magnifica Judie Dench în rolul Barbarei și Cate Blanchet, mai seducătoare ca niciodată, în rolul profesoarei pline de un farmec arty ușor nevrotic. Însă - cititorii sunt probabil deja familiarizați cu filmul lansat și în România în toamna acestui an - ceea ce pierde filmul sunt tocmai nuanțele psihologice ale cărții și tulburătoarea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
trei achiziții de bază în ciclul primar, reading, riting (writing), rithmetic (arithmetic), adică citire, scriere, aritmetică. Foxy Lady, scris și Foxey Lady, titlul unei melodii celebre a lui Jimi Hendrix din 1967, care a impus sintagma ca simbol al femeii seducătoare. Cuvîntul „foxey“ înseamnă în engleza veche „de rang înalt“ sau „urît mirositor“. Răceală (în fr. în orig.). Bine țintită (în fr. în orig.). Helen Keller, născută în 1880 în SUA, simbol al persoanelor cu handicap care și-au depășit condiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
normalizării vieții cotidiene era încă vie. De asemenea, reducerea anarhiei în relațiile internaționale părea garantată de activitatea unei noi instituții mondiale (ONU), mai decisă, mai funcțională și mai pragmatică decât defuncta Ligă a Națiunilor. Prin intermediul Cartei ONU se făceau promisiuni seducătoare în cel puțin trei-patru planuri sensibile: evitarea unui nou război, egalitate în drepturi pentru națiunile mari și mici, o justiție internațională, precum și reafirmarea credinței în drepturile și valoarea persoanei umane. Întâmpinată cu încrederea unui început promițător, ONU transmitea o imagine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
revoluția populară din 1917“. Autorii frecventați de noi15 rămân contrariați de faptul că Manifestul și programul KONR „recunoșteau în mod curios necesitatea și legitimarea Revoluției din 1917 și condamnau trădarea idealurilor revoluționare de către bolșevici. Un asemenea punct de vedere era seducător pentru mulți intelectuali ruși (și sovietici) adepți ai doctrinei socialiste, fără excesele staliniste“. Mai târziu, în 1967, un simpozion organizat la Cambridge Massachusetts reunea învățați între care Adam B. Ulam16. Ulam insista atunci asupra problemei controversate: ce a fost marxist
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
este în continuu perfectibilă și trebuie schimbată, pentru că este nedreaptă. Mulți dintre anti-capitaliști sunt și atei. Ei nu recunosc lumea așa cum a fost creată și își propun să o schimbe, ei cu forțele lor. Există aici un fel de aroganță seducătoare a anticapitalistului. Din această cauză foarte mulți oameni sunt seduși de doctrinele sau de acțiunile anticapitaliste. Mai ales oamenii fără repere și fără un sistem de valori bine conturat pot fi atrași foarte ușor în acest joc al himerelor. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de doctrinele sau de acțiunile anticapitaliste. Mai ales oamenii fără repere și fără un sistem de valori bine conturat pot fi atrași foarte ușor în acest joc al himerelor. Pentru un om fără un scop precis în viață, anticapitalismul devine seducător, este ca și cum oamenii care iubesc animalele s-ar implica cu toată ființa lor în salvarea acestora. Ideea că poate schimba lumea din jurul său, făcută nedreaptă de către Creator, este una extrem de seducătoare pentru mulți oameni. Forța ideilor socialiste, de egalitate între
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
om fără un scop precis în viață, anticapitalismul devine seducător, este ca și cum oamenii care iubesc animalele s-ar implica cu toată ființa lor în salvarea acestora. Ideea că poate schimba lumea din jurul său, făcută nedreaptă de către Creator, este una extrem de seducătoare pentru mulți oameni. Forța ideilor socialiste, de egalitate între oameni, nu trebuie luată în glumă. Oamenii pot fi seduși ușor, mai ales atunci când acumulează frustrări și pot deveni ușor sclavii unor utopii sau a unor modele false de tip societar
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sunt afectați de ,,contactul zilnic cu oameni care au reușit mai bine decât ei"15. ,,Vremurile bune de altădată" sunt cel mai mare dușman al capitalismului. Deși este profund eronată, ideea că altă dată se trăia mai bine, este una seducătoare și îndelung vehiculată de către intelectualii de duzină, manipulatori de idei la mâna a doua, așa cum le spune Hayek. Întâlnim adesea oameni care își laudă prima mașină, deși era un hârb în comparație cu cea pe care o au acum sau laudă longevitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
are tot și omul nu are nimic. Ideea că doctrina socialistă este una corectă și că aplicarea sa în practică s-a făcut în mod eronat este una otrăvită. Socialismul a eșuat peste tot acolo unde a existat. Dacă este seducător ca teorie, satisfăcând orgoliul anticapitaliștilor, provoacă haos și sărăcie atunci când este pus în practică. Este o utopie să iei oamenilor credința în Dumnezeu. Dacă s-ar întâmpla așa ceva, atunci din acel moment totul ar fi posibil. De altfel, criminalii socialismului
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în sfârșit, ne apropiem... E întrebarea dacă e realizat în operă. Așteptăm volumul promis de vreo zece ani..."113 În finalul considerațiilor noastre despre cele două personae ale scriitorului, încercăm să lansăm o ipoteză pe cât de riscantă, pe atât de seducătoare. Am enunțat deja distincția bachelardiană dintre "pământeni" și "aerieni". O altă frază, din Aerul și visele, ne-a atras cu deosebire atenția: imaginația căderii se cuvine studiată ca un caz aparte al imaginației urcușului, căderea este, nici mai mult, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
obsesiile inconștientului, prin caracterul lor involuntar, sunt imposibil de conceptualizat. Donjuanismul, pe care îl afișează, nu are drept scop decât să stârnească gelozia d-nei T.; ar însemna să îl acuzăm pe erou de sadism. E vorba de cu totul altceva: seducătorul e masca sub care Camil Petrescu încearcă un fenomen de transfer al Animae, caută, mai precis, o proiecție cât de cât acceptabilă de substituire a d-nei T. cu alte personaje feminine. Și e în firea lucrurilor ca orice căutare să
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
feminine. Și e în firea lucrurilor ca orice căutare să se soldeze cu un succes ori, după caz, să fie un fiasco. Însingurarea pe care apropiații scriitorului o considerau o componentă constantă a temperamentului său este ineluctabil legată de figura seducătorului (Iată o frumoasă coincidență, pe care merită să o semnalăm într-o digresiune; jurnalul seducătorului se intitulează capitolul consacrat de către Nicolae Manolescu Adelei lui Ibrăileanu din volumul al II-lea al eseului Arca lui Noe. Sunt notorii izolarea și intimitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ori, după caz, să fie un fiasco. Însingurarea pe care apropiații scriitorului o considerau o componentă constantă a temperamentului său este ineluctabil legată de figura seducătorului (Iată o frumoasă coincidență, pe care merită să o semnalăm într-o digresiune; jurnalul seducătorului se intitulează capitolul consacrat de către Nicolae Manolescu Adelei lui Ibrăileanu din volumul al II-lea al eseului Arca lui Noe. Sunt notorii izolarea și intimitatea prin intermediul cărora criticul de direcție de la Viața românească își ținea la distanță colaboratorii. Numai Ionel
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
durere mărăcinoasă și sunt actor într-un teatru care, ca teatrul în teatru din Hamlet, corespunde unei drame adevărate."211 Un alt enunț, mai succint, reliefează prin alăturarea lexemelor "gânduri" și "apă" (conotând împreună o debordantă mobilitate), un posibil și seducător complex al Ofeliei: "Mă trag gândurile ca o apă". În fapt, întregul context în care este inclus acest enunț merită o atenție aparte: "Iar trebuie să mă întrerup. Mă trag gândurile ca o apă. E ceva care răspunde din mine
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sfera acvaticului: ea obișnuia să disece orice amănunt, orice motiv, cu încăpățânarea celui care caută izvorul unei ape subterane într-o grotă. Sunt destule argumente bazate pe reprezentări arhetipale care permit a se citi opera lui Camil Petrescu din perspectiva seducătoare a unei capodopere care a conferit măreție Renașterii, anunțându-i și sfârșitul. E și aici un paradox al istoriei remarcat de hermeneuți. Moartea lui Hamlet înseamnă și declinul ireversibil al epocii. II.5. Câmpul arhetipal eminescian Deși, la prima vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
iubire, opera sa având culmile, dar și neîmplinirile inerente. Din perspectiva laturii sale umane, un eminescolog avizat și pe deplin credibil e încă și mai tranșant: "Eminescu nu era decât scribul neglijent și grăbit al propriului său geniu"233. Afirmația, seducătoare pentru un cititor lipsit de prejudecăți, dar inflamantă pentru festiviștii noștri ocazionali, se întemeiază pe un studiu lucid, judicios, aprofundat al manuscriselor lăsate de Maiorescu la Academia Română și concretizat prin editarea ultimelor volume din ediția de opere complete eminesciene. Simptomatic
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]