1,859 matches
-
momentul în care este citită și transpusă în mintea omului; în schimb, când informația aflată pe un suport microelectronic acționează asupra realității și înțelege un domeniu al realității (inteligența artificială), atunci aceasta are o semantică încorporată, o semantică structurală (această semantică nu poate fi apreciată cantitativ, sau, altfel spus, înțelesul informației nu poate fi evaluat cantitativ - eventual doar prin numărul de noțiuni-cheie și de legături între aceste noțiuni). Nu se poate măsura conținutul semantic al informației, dar se poate măsura volumul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
informație implică costuri de generare și producere prin muncă. În același timp, aceasta își amortizează costurile într-o anumită perioadă de timp. Putem concluziona că orice informație tinde către valoarea economică egală cu zero, ca o reflectare a faptului că semantica informației nu are valoare economică. Numai suportul, copierea și transmiterea informației vor mai păstra valoare economică, dar într-o măsură mai mică. De aceea, avuția informațională va fi formată dintr-o informație acumulată, care nu mai are încorporată valoare economică
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
palier al analizei noastre, o reprezintă una dintre cele mai moderne abordări etimologice și semantice ale managementului, care va schimba radical statutul epistemologic și social al disciplinei și, implicit, rolul său în dezvoltarea științelor pedagogice, a teoriei instruirii, a didacticii. Semantica foarte complexă presupusă de termenul anglo-saxon validează și încurajează asocierea sau chiar identificarea cu sensul de reușită. După cum se poate observa, managementul nu se mai situează singular, numai ca apanaj al conducătorilor, fiind, printr-o definiție acceptată de cele mai
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
straniu fenomen, inexplicabil, dacă presupunem că există o unică și indivizibilă memorie? În schimb, misterul este limpezit de teoria modernă, bazată pe ideea că memoria este subdivizată în mai multe sisteme, mai ales într-o memorie lexicală și o una semantică. Cercetările identifică într-adevăr o memorie lexicală, care este o frumoasă, dar ciudată bibliotecă, pentru că nu conține decât învelișul cuvintelor, însă nu și sensurile lor, la fel ca o mașină fără motor. Fenomenul cuvântului de „pe vârful limbii” a fost
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ghicită este corectă în 57% dintre cazuri. Apoi, în viața obișnuită, la fel ca în aceste experimente, cuvântul sau numele pot reveni, demonstrând faptul că era înregistrat în memorie. Concluzie Capacitatea de a descrie sensul cuvântului sau rolul unui actor (semantica) demonstrează în egală măsură că aceste informații sunt disponibile în memoria semantică. Așadar, există un blocaj între memoria semantică și cea lexicală, care indică independența acestora. Fenomenul se produce în mod mai sistematic în cazul unei tulburări neuropsihologice, afazia nominală
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
independența acestora. Fenomenul se produce în mod mai sistematic în cazul unei tulburări neuropsihologice, afazia nominală (bolnavul poate înțelege la ce servește un obiect fără să fie capabil să-l denumească), dovedind încă o dată deosebirea dintre memoria lexicală și cea semantică. Nu este deloc practic, mi-ați spune dumneavoastră, să ai forma și sensul în două memorii diferite. Ei bine, acest lucru este real și, în orice caz, foarte economic, fiincă același înveliș lexical va servi pentru a conține mai multe
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
perspectivă drept tot ceea ce poate fi mai străin de copierea unui real preexistent, reprezentând o formă de imitație creatoare: A imita sau a reprezenta o acțiune presupune, în primul rând, o pre-comprehensiune a ceea ce rămâne din accidentalul acțiunii umane: din semantica, simbolistica și temporalitatea sa. Pe această pre-comprehensiune (...) se sprijină punerea în intrigă și, deopotrivă, imitația (...) literară 100. Așadar, deși nu subapreciază nicidecum ponderea construirii intrigii, a configurării, după propria sa expresie, în cadrul textului literar, pentru Ricoeur esențial rămâne caracterul de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În mod similar, Lubomir Doležel în lucrarea sa consacrată universurilor ficționale 156, se distanțează în egală măsură de teza referențialismului naiv (ca și de convenționalismul extrem), propunând un model mai cuprinzător, inspirat - ca și cel al lui Toma Pavel - din semantica lumilor posibile. Aspectul cel mai incitant al lucrării sale constă în faptul că nu sunt neglijate nici particularitățile lumilor imposibile. Pornind de la constatarea că, în literatura secolului XX, tehnica dezvoltărilor alternative ale intrigii a devenit frecventă datorită „Grădinii potecilor ce
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
la un aspect crucial pentru demonstrația noastră, anume reevaluarea intertextualității, prin prisma transgresiunii granițelor ontologice. Doležel remarcă, pe bună dreptate, faptul că intertextualitatea a fost analizată în special din unghiul convențiilor textuale (ca fapt ce ține strict de textură). O semantică a lumilor ficționale nu se poate limita însă la discutarea acestor procedee discursive: textele de ficțiune comunică, de asemenea, la un nivel extensional, prin reluarea unor personaje și chiar a unor lumi ficționale deja construite de operele canonice („protolumi”, în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
f. Opinia este expresia verbală a atitudinii (asupra altor caracteristici ale ei ne vom opri în secțiunea următoare a acestui capitol), dar nu este singura ei expresie. În calitatea sa de variabilă latentă, de „interior”, atitudinea se manifestă și prin semantica gestico-posturală și actele de conduită propriu-zise (comportamentul deschis). Uneori, mai ales la nivel de popularizare, comportamentul este tratat ca o componentă a atitudinii, dar, din cele prezentate anterior, diferența dintre ele apare ca fiind foarte evidentă. Cu atitudinea interferează puternic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Eseistică) Forme espressive e radici nella narrazione di Gina Lagorio, Catania, 1985. I colori della vita nella narrativa di Giorgio Saviane, Catania, 1985. Antonio Altomonte narratore, Salerno, 1989. Quasimodo interprete della poesia di Leonida da Taranto, Manduria, 1990. La barriera semantica, scritti sulla poesia in dialetto del Novecento, Roma, 1996. Lo sport al femminile in Italia, Benevento, 1999. Pittura e letteratura, Roma, 1999. La poesia italiana verso il nuovo milennio, Napoli, 2001. Poeti italiani verso il nuovo milennio, Roma, 2003. Risalendo
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
integrare; În nivelul individual de dezvoltare fizică și psihică cu caracteristici biologice, fizice, psihice și sociale specifice. E. Verza, C. Păunescu, G. Radu, A. Racu, D. GÎnu, N. Malofeev folosesc și o formulă alternativă cerințelor speciale și anume „nevoi speciale”. Semantica acestui termen este mai extinsă incluzând pe lângă copiii cu deficiențe sau cu tulburări de Învățare și copiii din medii sociale și familii defavorabile, copiii delincvenți sau uneori copiii din anumite grupuri etnice, care pot avea și handicap mintal lejer. Teoria
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
Înțelesul românesc al cuvântului guvernare duce cu gândul la miniștrii ei și la fotografia prim-ministrului sau a președintelui și mai puțin la gestiunea afacerilor publice în interesul comunității. Pentru a demonstra că nu doar cine e important în această semantică a politicilor publice ci, mai ales, referirile la ce și la cum, această carte ce poarta denumirea de ,,Regiunile și guvernul subnațional", este, așa cum o mărturisește autorul, ,,un studiu al însuși statului francez". Într-adevar, probabil că înțelesul cel mai
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cuantificăm prin note rezultatul testării Însușirii cunoștințelor cuprinse În mesaj. Pentru a asigura transferul informației Între sursă și destinație trebuie considerate trei aspecte: sintactic, semantic și pragmatic. Aspectul sintactic este legat de forma fizică de reprezentare a informației transmise, În timp ce semantica se referă la semnificația atașată reprezentării sintactice. Aspectul pragmatic implică acțiunea Întreprinsă, ca urmare a interpretării (sensului atașat) informației. O comunicație corecta trebuie să considere toate cele trei aspecte mai sus menționate. Întrucât nu se cunoaște dinainte rezultatul exact al
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și tehnicilor NLP, constituind substanța sau temelia acestui sistem complex. Axiomele NLP reprezintă o tehnologie de tip „cum anume să” În procesele de analiză și dezvoltare personală. Ele au fost dezvoltate pe baza unor ample cercetări din diverse domenii precum semantica generală, gramatica transformațională, teoria sistemelor, cibernetica, pragmatismul și fenomenologia. Psihologul Grigore Cristian de la Spitalul Universitar de Psihiatrie „Socola” din Iași le comentează În felul următor. 1. Harta nu este totuna cu teritoriul. Aceasta afirmație a fost emisă de matematicianul Alfred
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
propune să abordeze corelativ structura abstractă a sistemelor de semnificare (codurile grafice, iconice, limba naturală etc.) și procesul prin care utilizatorii aplică regulile acestor sisteme pentru a comunica. Dacă cele trei provincii sau dimensiuni ale semioticii (sintaxa studiul combinării semnelor, semantica raportul semn-realitatea denotată și pragmatica relația dintre semne și utilizatorii lor) ar rămîne într-o "parnasiană" izolare, ele s-ar transforma în discipline perverse; în schimb, dacă semantica (dedicată în esență sistemului de semnificare) cooperează cu pragmatica (vizînd procesul de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Dacă cele trei provincii sau dimensiuni ale semioticii (sintaxa studiul combinării semnelor, semantica raportul semn-realitatea denotată și pragmatica relația dintre semne și utilizatorii lor) ar rămîne într-o "parnasiană" izolare, ele s-ar transforma în discipline perverse; în schimb, dacă semantica (dedicată în esență sistemului de semnificare) cooperează cu pragmatica (vizînd procesul de comunicare), ea va procura pe lîngă nume și "scheme de acțiune" (cf. C.S. Peirce). Această corelare între semn, lucru, regulă și acțiune are un răspuns pozitiv nu doar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
două forme, corespunzătoare celor două planuri ale limbajului a permis resituarea într-un cadru teoretic general a fonologiei (studiul formei expresiei) în raport cu fonetica (studiul substanței expresiei); ea a autorizat transpunerea acelorași distincții și în planul conținutului, creînd premisele elaborării unei semantici formale" (Greimas & Courtés, 1979: 155). Semiotica de inspirație hjelmsleviană nu corespunde semiologiei lui Saussure: ea nu mai este "sistem" (fiind în același timp și "sistem" și "proces"). În perspectiva hjelmsleviană orice sistem de semnificație comportă un plan al expresiei (E
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
constituie semioza (infinită). Acestor trei elemente ale semnului le corespund trei direcții de cercetare: * gramatica pură sau speculativă, legată de representa-men și care va constitui sintaxa în terminologia lui C. Morris; * logica legată de problema adevărului și care va deveni semantica la C. Morris; * retorica înțeleasă ca studiu al legilor prin care un semn generează un altul, prin care gîndirea produce o altă gîndire (C.P. 2.229). Această a treia direcție cu categoria sa fundamentală de interpretant constituie cheia de boltă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și al cercetării pentru că "cel mai bun gen de dovadă în istorie" (dar și în multe alte domenii)," cel mai apt să tranșeze și să convingă toate spiritele, este narațiunea completă" (A. Thierry, apud R. Barthes). Conform triadei semiotice: sintaxă/semantică/pragmatică, pledăm pentru o modelare ternară a obiectului basm (ca text generic pentru obiectele textuale modelabile: literatură cultă apsihologică, genuri mediatice convenționale). Într-o primă etapă se va proceda la segmentarea textului (cf. supra schema narativă greimasiană). În etapa următoare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se bazează pe diverse concepții ale istoriei (romantică, marxistă) Tematic și comparatist corespunde unei viziuni romantice a originilor Scopul fundamental Degajarea marilor modele culturale Înțelegerea unei societăți date Descoperirea formei originare (Urform) și a modurilor sale de transmitere Aria analizei Semantica textului Contextul prin text Variantele textului Decupajul (cea mai mică unitate) Mitemul Indicele referențial Motivul (unitate tematică) Întrebarea pusă povestirii Ce însemni tu? Ce ne spui despre mediul tău? De unde vii și unde te duci? Abordare generică Abordare morfologică Naratologia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
33), în virtutea aceleiași strategii de euforizare actualizate nu numai în planul construcției narative de tip basm (cu happy-end), ci și în planul paradigmatic al numelui, figurii, paradigmei exemplare. Și cu aceasta ajungem la dimensiunea semantică a mesajului publicitar. 6.7.Semantica discursului publicitar Discurs meliorativ de acțiune implicînd trecerea: • de la non cunoaștere la cunoaștere (discursul de creare a imaginii de marcă); • de la o opinie la alta sau de la o intensitate de adeziune la alta; • de la non acțiune la acțiune, trecere sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
of Modern Grammar, Editura Universității, București Cornilescu, Alexandra 1996 Cunoașterea limbii, București, Editura Științifică (trad. Alexandra Cornilescu, Ileana Baciu, Taina Duțescu-Coliban) Corti, Maria 1978 An Introduction to Literary Semiotics, Bloomington, Indiana Univ. Press Coteanu, Ion și Wald, Lucia (ed), 1981 Semantică și semiotică, București, Editura științifică și encicliopedică. Courtès, Joseph, 1976 Introduction à la sémiotique narrative et discursive, Paris, Hachette Dascal, Marcelo, 1983 "Pragmatics and Philosophy of Mind" in Thought and Language, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publ. Company Deely, John, 1990
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Solomon, 1988 Provocarea științei, București, Editura Politică Marin, Louis, 1993 Des pouvoirs de l'image: gloses, Paris, Seuil Marin, Louis, 1994 De la représentation, Paris, Gallimard Marga, Andrei, 1984 Cunoaștere și sens, București, Editura Politică Mauro, Tulio de, 1978 Introducere în semantică, București, Editura Științifică și Enciclopedică Mc Luhan, Marshall, 1964 Understanding media, New York, Mc Grow Hill Metz, Christian, 1977 Essais sémiotiques, Paris, Klincksieck Miéville, Denis (ed), 1994 Approches sémiologiques dans les sciences humaines, Lausanne, Payot Millet, Louie & Varin d'Ainvelle, Madeleine
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1969 Semeiotike. Recherches pour une sémanalyse, Paris, Seuil Lamizet, Bernard, 1992 Les lieux de la communication, Liège, Mardaga Lyons, John, 1977 Semantics, Cambridge, Univ. Press Martinet, André, 1960 Eléments de linguistique générale, Paris, Armand Colin Mauro, Tulio de, 1978 Introducere în semantică, București, Editura Științifică și Enciclopedică Mounin, Georges, 1968 Ferdinand de Saussure ou le structuraliste sans le savoir, Paris, Seghers Mounin, Georges, 1970 Introduction à la sémiologie, Paris, Ed. du Minuit Nöth, Winfried, 1990 Handbook of Semiotics, New York Academic Press Ricoeur
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]