716 matches
-
locale afirmând că acesta ar fi mormântul cronicarului Axinte Uricariul (c. 1670 - c. 1733). Alte morminte sunt atribuite comisului Panaite și boierului Ștefan Scânteie. Biserica "Sf. Voievozi" din Scânteia a fost construită din piatră, având formă de navă, cu altar semicircular. Ea este compartimentată în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță. În dreptul naosului, absidele laterale au fost înlocuite prin rezalite vizibile la exterior (îngroșare a zidurilor), acoperite de copertine cu profile obișnuite. În rezalite
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
are o calotă semisferică care se sprijină pe arcuri de boltă transversale. Pe latura de nord a naosului se află un amvon din lemn ornamentat cu sculpturi simbolice și având un vultur ca suport pentru evanghelie. Altarul are o absidă semicirculară, cu adâncimea de 5,60 m. Biserica nu a fost pictată, pe pereții ei aflându-se icoane pictate în ulei pe lemn în stil bizantin, aparținând secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Catapeteasma este din lemn de tei
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
Poieni a fost restaurat în perioada iulie - septembrie 2006 de restauratorii de la Centrul de Conservare și Restaurare a Patrimoniului de Artă Creștină "Resurectio" - Iași al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Biserica "Sf. Nicolae" din Poieni are formă de navă, cu altar semicircular. În interior, ea este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridoviorul are formă pătrată și este mai scunde decât celelalte încăperi. La partea superioară a pronaosului se află cafasul, unde se ajunge prin urcarea unei scări aflate
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
încăperi. La partea superioară a pronaosului se află cafasul, unde se ajunge prin urcarea unei scări aflate într-o nișă din zidul nordic. Deasupra pronaosului se află o turlă clopotniță cu acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu este pictată în interior. Singurele porțiuni pictate sunt pe cupola naosului și pe pandantivii cupolei. Pereții interiori sunt văruiți în culoarea albă. Iconostasul bisericii este vechi.
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
argint din anul 1806 reprezintă și el mândria bisericii. Arhitectura exterioară a bisericii este în stilul neoclasic specific secolului XIX. Este construită din cărămidă , cu ziduri groase de 1 metru, în formă de cruce, altarul și sânii având o structură semicirculară. „Fațada este împărțită pe înălțime în două registre, cel inferior mai înalt, care marchează printr-un brâu ce încinge biserica, înălțimea de naștere a bolților din interior, cu pilaștri de factură neoclasică ce sfârșește cu un capiteliu sprijinit în cornișă
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
decorate, în registrul inferior. Interiorul este impunător prin dimensiuni. Lumină naturală, filtrată prin vitralii, estompează culorile. Catapeteasma, amvonul și stranele sunt din lemn sculptat. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis, măi scund decât pronaosul cu trei arcade semicirculare frontale, înălțate, sprijinite pe coloane cu socluri și capiteluri decorate floral. Fațadele au pe toată înălțimea un parament cu asize înguste marcate cu rânduri de cărămidă aparentă în culoare deschisă, alternate cu fâșii tencuite. La înălțimea pridvorului există un brâu
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
în două registre inegale. Cel superior este înfrumusețat cu un șir de ocnițe având mici goluri. Cornișa ce continuă și la nivelul absidelor este punctata cu denticuli mari-console. În registrul inferior se află ferestrele cu ancadramente înguste și înalte terminate semicircular și parapetele acestora îngrijit decorate. De o parte și de alta a portalului de intrare, sub pridvor, există două mozaicuri icoane în care sunt reprezentați Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Icoana Sfanțului Gheorghe patronul bisericii, lucrata în mozaic, este așezată
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
Teoctist în anul 1956. Sub aspect constructiv, biserica a cunoscut mai multe etape în evoluția sa. Inițial, biserica avea o formă simplă, fără pridvor și turn clopotniță. Planul ei este determinat de forma dreptunghiulară a spațiului interior precum și de absida semicirculară nedecroșată. Se remarcă consolele, bogat împodobite prin crestături. Se presupune că inițial, naosul și pronaosul erau acoperite de o singură boltă comună, dar ulterior aceasta a fost redusă doar la suprafața naosului, pronaosului fiind tăvănit. Absida altarului este acoperită printr-
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
una în axul absidei altarului. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca are plan treflat. Absidele laterale sunt marcate în exterior printr-o îngroșare aparentă a zidurilor, obținute prin unirea la bază a două contraforturi masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una pătrată și două stelate. Pe cele două turle stelate se află un rând de ocnițe, iar pe baza pătrată o friză de cărămizi smălțuite. Turla
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
fiind străpuns în partea de vest de turnul-clopotniță așezat peste pronaos. Fiind mai repede scurt, turnul-clopotniță cu plan pătrat avea foișorul aproape în întregime acoperit, fiind practicate, cel puțin pe cele două fețe ale turnului vizibile în fotografie două orificii semicirculare. Peste foișor, un coif alungit terminat cu o cruce acoperea turnul-clopotniță. Coama acoperișului, era decorată deasupra altarului, cu o mică cruce. După contruirea noii biserici de zid, în anul 1927 vechea biserică de lemn nu a mai fost utilizată. Nu
Biserica de lemn din Stana () [Corola-website/Science/321196_a_322525]
-
trei arcade sprijinite pe doi stâlpi de zidărie cu baza pătrată, iar între aceștia și pereți se află un parapet de zidărie cu grosimea egală cu cea a stâlpilor. Naosul, de plan pătrat, este acoperit cu o calotă. Altarul este semicircular la interior și pentagonal la exterior. Boltirea lui ș-a făcut cu o concă. Are o fereastră în ax și ambele pastoforii. Catapeteasma este construită din zidărie și are doar două deschideri, cea centrală și cea dinspre nord. Programul iconografic
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
de hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil). Biserica de lemn din Ipotești este construită din lemn și vălătuci și acoperită cu șindrilă. Pereții săi sunt tencuiți și văruiți cu alb. Lăcașul de cult are formă de cruce, cu abside laterale semicirculare. În apropierea bisericii, înspre nord-vest, se află și un turn-clopotniță de lemn.
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
1696 și se vor încheia abia în 1699 prin pictarea bisericii de către meșterii menționați în chenarul din naos, aflat deasupra ușii de intrare: Preda, Nicolae și Efrem. Biserica bolniței este lipsită de pronaos, având altar, naos și pridvor. Altarul este semicircular în interior și pentagonal în exterior. Este boltit cu o concă. Pe cele două laturi de nord și de sud se află proscomidiarul, respectiv, diaconiconul. Naosul este în formă de patrulater, având în colțuri pilaștri cu baza pătratăa pe care
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
cu baza pătratăa pe care se sprijină cele patru arcuri dublouri care susțin prin intermediul pandantivilor turla largă, de propoții reduse. Pridvorul, de formă dreptunghiulară, se sprijină pe șase coloane din piatră, fără decor, cu baza octogonală. Sunt legați prin arcade semicirculare. Boltirea s-a făcut cu o calotă rezemată pe arcuri laterale, sprijinite pe console. Acestea sunt mai largi și se întind până la pereții laterali ai pridvorului. În exterior, biserica este așezată pe un soclu larg profilat. Fațadele sunt împărțite de
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
pregătirea artistică. Prima sa lucrare este o frescă ce decorează bazilica "Pieve di Sant'Andrea" din orășelul Sesto Fiorentino din provincia Florența și intitulată "Sfinții Girolamo, Barbara și abatele Antonio" ("Sânți Girolamo, Barbara e Antonio Abate"). Pictură decorează o nișă semicirculara. Cei trei sunt reprezentați prin culori vii, frumos armonizate, amintind de stilul lui Domenico Veneziano. Sf. Girolamo atrage atenția prin anatomia reprezentării ce evocă forță plastică a lui Andrea del Castagno. Nu sunt neglijate nici detaliile de fond ale lucrării
Domenico Ghirlandaio () [Corola-website/Science/320581_a_321910]
-
este înconjurată la partea inferioară de un brâu în „dinți de ferăstrău”, care nu se continuă și pe zidul turnului-clopotniță. Biserica are ferestre cu chenare simple de piatră. Cele de pe corpul vechi al bisericii (pronaos, naos și altar) au formă semicirculară și sunt dispuse astfel; una pe peretele nordic al pronaosului, câte una în axa fiecărei abside laterale și una în axa absidei altarului. Turnul-clopotniță este de dată mai recentă și are patru ferestre: trei ferestre semirculare mari la etajul superior
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
altarului pentagonală atât la exterior, cât și în interior. Această formă neobișnuită a altarului este o trăsătură a arhitecturii gotice, în disonanță cu bisericile construite după tradiția bizantină în care laturile poligonului erau vizibile doar în exterior, iar absidele erau semicirculare în interior. Lăcașul de cult este luminat de opt ferestre: Cele două ferestre din pereții pronaosului au chenare de formă dreptunghiulară, care nu se continuă la partea de jos. Prima fereastră din peretele sudic al naosului, care nu are corespondentă
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
sau sași care lucrau la ridicarea bisericilor ctitorite de voievozii și boierii moldoveni. Fereastra din peretele nordic al naosului și corespondenta ei din peretele sudic, ca și cea din absida altarului, au fost lărgite și alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și chenarele exterioare. Interiorul bisericii este împărțit în patru încăperi: pridvor (construit ulterior), pronaos, naos și altar. Pridvorul are la partea superioara patru arcade mari. Pe latura sa nordică se află o ușă care
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Sunt transpuse în lemn de frasin și brad, cu multă pricepere și talent, planul triconc (cruce bizantină) și boltirile de peste naos și pronaos, cu cupole sprijinite pe arce dublou cu pandantivi, iar pe absidele laterale și a altarului apar calotele semicirculare. Totul este realizat din mici bucăți de lemn îmbinate cu măiestrie și performanță. Un pridvor deschis pe stâlpi ciopliți și uniți prin arcade este plasat în fața ușii de intrare, pe latura de sud. Pridvorul este suprapus de turnul clopotniță care
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
atunci (în 1994), catapeteasma a fost tratată chimic împotriva cariilor. După finalizarea tuturor acestor lucrări, biserica a fost resfințită în anul 1994 de către episcopul Eftimie Luca al Romanului. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești are formă de cruce, cu abside semicirculare. Ea este clădită din piatră, cu rânduri de cărămidă, având un turn-clopotniță de formă dreptunghiulară deasupra pridvorului. Edificiul este înconjurat la partea superioară de două brâie de mortar, fiind acoperit cu tablă. Din punct de vedere arhitectonic, acest lăcaș de
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
Lăcașul de cult a fost folosit o lungă perioadă ca biserică de conac a familiei Catargiu. Din punct de vedere arhitectonic, biserica are formă de cruce, cu absidele laterale de formă dreptunghiulară, având colțurile ușor rotunjite și cu absida altarului semicirculară. Deasupra pronaosului se află un turn-clopotniță. Edificiul este înconjurat la partea superioară de un brâu zimțat. Catapeteasma lăcașului de cult este pictată în secolul al XIX-lea, în stil neobizantin. Picturile icoanelor de pe catapeteasmă prezintă asemănări cu pictura unui epitaf
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
12 persoane asasinate de autoritățile comuniste în 1949 în Pădurea “Dealul Mărului”, Asociația Foștilor Deținuți Politici Neamț ridicând în 1991 o cruce deasupra mormântului. Biserica "Sf. Dumitru" din Gâdinți este construită în stil bizantin, având formă de navă, cu altar semicircular. Dimensiunile sale sunt următoarele: 22 m lungime, 11 m lățime și 15 m înălțime. Ea a fost zidită din piatră și cărămidă, mortar și var. Interiorul bisericii este compartimentat în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Biserica "Sf. Dumitru
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
biserica a suferit daune în urma unui incendiu de proporții. Cutremurul din 1977 a produs mari stricăciuni bisericii evanghelice luterane. Biserica evanghelică luterană a fost construită în secolul al XIII-lea ca bazilică romanică cu navă centrală, cor rectangular cu absidă semicirculară și nave laterale fără absidiole. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, biserica, care purta hramul Sfintei Maria, a fost transformată în stil gotic și a fost fortificată. În anul 1506, absida semicirculară a fost
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
cu absidă semicirculară și nave laterale fără absidiole. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, biserica, care purta hramul Sfintei Maria, a fost transformată în stil gotic și a fost fortificată. În anul 1506, absida semicirculară a fost demolată, corul a fost închis poligonal și sprijinit cu contraforți și boltit în rețea. Cu același prilej a fost ridicat un arc triumfal gotic din piatră profilată și a fost boltită nava centrală. Intrarea de pe partea de nord
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
grosimea pereților de aproape un metru. Tinda se afla în partea sudica a bisericii. În interior pronaosul este despărțit de naos printr-un perete susținut de doi stâlpi puternici, având forma rotundă. Turla bisericii este susținută prin tehnologie moldoveneasca arcuri semicirculare suprapuse. Cele trei abside sunt ornamentate cu arcaturi, în care, după tradiția moldoveneasca veche, se pictau chipurile sfinților. Ușile și ferestrele cu pervazuri semicirculare nu poarta urme de profilare gotică. Dintre toate bisericile Basarabiei au păstrat aceste profuuri numai ușile
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]