138,178 matches
-
sunt interzise materialele jurnalistice, degeaba... Indiferent cum va fi presa, fărâmițată sau construită pe trei, patru blocuri ștrusturi de presă - n.n.ț lucrurile vor derapa. Cheia e în a avea un jurnalist responsabil." l Editorialul revistei TIMPUL, nr. 1, este semnat de Gabriela Gavril, un text pertinent intitulat Cât de necunoscut ne-a rămas Eminescu?, un articol echilibrat cum ar trebui să fie toate cele scrise despre poet. Revista continuă dezbaterea despre literatura tânără începută acum trei numere, Liviu Antonesei scrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
din Epistola întâi către Corinteni, intitulat Iubirea. Iubirea duhovnicească! Îndemnul lui: Urmăriți iubirea! Sincer nici Shakespeare nu sună parcă așa de frumos." Ei, ce ziceți!? Rătăcit, cine știe cum, un frumos eseu pe marginea unui tablou de Pieter Claesz, Autoportret cu vanitas, semnat de Ana Maria Cornilă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
nedumerire. Dar să mă întorc la Cluj, capitala voastră culturală, a ardelenilor, oraș pe care, din pricini absolut iraționale, îl iubesc, și să mai dau un exemplu, "la zi": a apărut, cu nici doi ani în urmă, un roman excepțional semnat de poeta și susținătoarea, radiofonic, a multor colegi, Dora Pavel - Augusta murind. E o splendidă realizare în arta dificilă a romanului, o splendidă victorie a "provinciei literare românești", oarecum simetrică cu apariția în prim plan literar a băcăuanului Petru Cimpoieșu
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
o investiție în ziua de mâine a culturii și literaturii române din nordul Bucovinei, a spiritualității naționale, iar revista Septentrion literar va avea o viață lungă". îi dorim din toată inima. Noduri în papură O persoană deținătoare de multe titluri, semnând pompos Prof. Univ. dr. arh. Dan Păcurariu, umple de câtva timp pagini întregi din JURNALUL LITERAR (v. și în nr. 23-24/2004) cu notații critice ale căror ținte sunt cărțile lui Nicolae Manolescu. Scotocește febril în ele după erori de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
d-lui Manolescu ar rezulta că Simbolismul a ieșit din hainele lui Mallarmé". Ca să vezi! Culmea chițibușeriei o atinge însă criticul lui N. M. atunci când îi reproșează că "în mod cu totul arbitrar numește scriitorii așa cum ei nu s-au semnat", adică: V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Pillat, N. Stănescu, nefiind însă nici în aceasta consecvent căci în alt loc "scrie întregi prenumele și numele poetului următor: Marin Sorescu." Nu ne putem decât amuza, până la urmă, de această trudnică, obstinată, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
ocol că-l admiră, o spun și chiar și o scriu, negru pe alb, iar unii de-a dreptul îl glorifică, îi înalță pur și simplu imnuri. Ne luăm, spunând aceste lucruri, după numărul amintit din Viața Românească. Cineva care semnează Mara Magda Maftei, probabil o tânără discipolă textualistă, scrie acolo următoarele rânduri înfiorate: "în căutarea sinelui textul lui Marin Mincu reeditează exclamația lui Isus Christos: ŤEli, Eli, lama sabakhtani?ť. Inițiere, cunoaștere și suferință în același timp". Dar nu doar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
particulare e corectată de un anume tip de soluții generale, de un stil al operării cu un set de concepte și categorii intrinseci. însă atenție! Indicele personal nu se cuvine șters din acest ansamblu de integrări epocale. Comentînd un eseu semnat de Susan Peck MacDonald (1994), Maria-Ana Tupan precizează: "în vreme ce setul de probleme sau de metode sînt comune, posibilitățile explicative sau hermeneutice sînt nelimitate. Retorica (este menționată școala istoriștilor, cu stilul lor personalizat, anecdotic, tropic), caracterul deschis al paradigmelor științifice, al
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
Leo Butnaru Ca o idee Realitatea se aplatizează ca o idee în reculul uitării (ideea de vid ca - pardon - patrimoniu). Amurgul întemeiază columna nopții sculptor ce va da ultimile deformații celebre zgâriind cărbunele semnând negru pe negru cu graffiti-nume-prenume. Ierburi posomorâte sub hoaspa brumei cernere ceremonie verbocreația dicteului bine temperat pe ebenul xilofoanelor junglo-silvane și vocea încercând să renască dar re-murind în gâtlejul căptușit cu praf de tăciune cantori în strane putrede cariate aleluia
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
adînc,/ Bătut de vînturi/ Și mișcat de valuri,/ Neexistînd pe pămînt,/ Numai în cer/ Și în apă,/ Mult deasupra/ Sau mult dedesubtul realității./ Sfîșietoare comparație/ în care numai egalitatea/ Rămîne de neatins" (Castelul în apă). Spre deosebire de "angajarea" factice în epocă, semnată de menestrelii compromisului, Ana Blandiana înfruntă nefasta epocă printr-un soi de dezangajare ostentativă care e maniera sa de-a sluji idealul. Mărturisind că "N-am reușit niciodată să știu pe ce lume sînt", poeta ne relatează că a încălecat
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
nu se gîndesc nici recenzenții, dacă traducerea nu e deranjant de proastă. Iar la editor, nici atîta. în "Le Nouvel Observateur" nr. 2092 am găsit, cu supratitlul Vocație și titlul Să găsești un job într-o editură, un interesant articol semnat de Anne Crignon. Jurnalista pleacă de la ideea că există o fascinație pentru mediul elitist editorial, tinerii închipuindu-și că vor avea de a face cu scriitori străluciți și vor purta febrile discuții intelectuale. Lecția nr. 1 - spune ea - e să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
Și fericită, dulce uitare/ ce crezi că cearcă inima mea." Caracterizarea complexă a lui Mureșanu, "preot deșteptării noastre, semnelor vremii profet", putea să-și tragă măcar substanța din exemplificările Elementelor de poetică pentru că unele fragmente din poezia autorului Răsunetului sunt semnate cu pseudonimul "Eremitul", pe care Eminescu îl cunoștea din lectura poeziilor sale din "Foaie pentru minte, inimă și literatură" din Biblioteca gimnaziului din Cernăuți adăpostită în casa lui Aron Pumnul. Imaginea "eremitului", ipostază a poetului-tribun pașoptist reverberează în versul: "Smulge
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
are valoare prin cel ce o asumă. Pe drept cuvânt, Alain Robbe Grillet făcea observația care poate provoca unora perplexitatea că, dacă cineva ar copia azi cuvânt cu cuvânt Don Quijote, el ar da o cu totul altă operă decât aceea semnată de Cervantes." Pe lângă faptul că Robbe Grillet nu e tocmai o voce teoretică creditabilă, nu e Butor, de pildă, M. Popa ratează în stil mare semnificația metaforei copierii unei opere consacrate tocmai pentru că nu înțelege că, de fapt, nu e
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
prietenii săi și la alții ca ei: bine că își lăsaseră copilul acasă, că altfel te pomenești că băiețelul ar fi întins mîna spre obiectul din Povestea poveștilor și l-ar fi cerut cadou de Crăciun. Cine a putut să semneze aprobarea pentru un magazin cu asemenea "produse" în plin centrul capitalei, într-un Tîrg de Crăciun ? Zău că orice amendă ar fi prea pudică pentru el. Revistele de sărbători Cu scepticismul lui bine temperat, Andrei Cornea a scris, la rubrica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
ani, de când această companie a fost preluată de coregraful Sergiu Anghel, aparițiile ei în spațiul scenic bucureștean au fost intermitente și foarte rare. Ultima dată când am putut urmări o suită de piese interpretate de dansatorii Companiei Orion Balet, toate semnate de Sergiu Anghel, a fost în ianuarie 2002, în cadrul Galelor Teatrului Odeon. Retrospectiv, suita prezentată atunci a fost un moment de vârf al creației coregrafului și implicit al companiei de balet pe care el o modelează prin plăsmuirile sale coregrafice
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
direcție, precum Irina Roncea, dar egal pregătite pentru a putea evolua și în coregrafii de stil neoclasico-modern, precum a unora dintre piesele acestui spectacol. O mențiune deosebită merită costumele pline de fantezie, care într-adevăr sugerează o stare de vis, semnate de... muzicologul Ana Maria Munteanu, care nu este la prima sa încercare în această direcție. Dar privit ca un întreg, spectacolul pare să ilustreze, în continuare, un moment de criză al coregrafului, care, în această etapă, nu se mai regăsește
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
fragment din Simfonia a 5-a de Gustave Mahler a fost chiar o gafă coregrafică, deoarece între cele două universuri muzicale este o prea mare distanță. Deschiderea stilistică, ilustrată de varietatea repertoriului Baletului Operei de Stat din Viena, precum și piesele semnate de Jiri Kylian, bine puse în valoare de companie au fost cele mai importante atu-uri ale spectacolului dat de această trupă la București. Ar fi de dorit ca și Baletul Operei Naționale din București să se bată pentru a
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
că Mozart și-a compus Don Giovanni" - declara Goethe lui Eckermann... "Spiritul demonic al geniului său îl domina în asemenea măsură, încât era obligat să execute ceea ce acesta îi impunea". Este o performanță rară faptul că tânărul dirijor Kesslyŕk Gergely semnează și regia. Cu atât mai mult cu cât orchestra, altă formație muzicală decât la Tannhäuser, îl ajută în intențiile de acțiuni din scenă. Oglindă a sensurilor ea susține ritmurile, suplețea armonică, comentarii uneori ironice, sugerează contradicția dintre ceea ce se spune
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
Țepeneag, beneficiind de o ilustrare fotografică mult mai bogată decît ediția franceză. Astfel, având acum în față ambele ediții, putem să deslușim mai bine intențiile autoarei și, în același timp, să apreciem posibilele efecte ale demersului său. În Franța, volumul semnat de Marie-France Ionesco a fost lansat la Paris, în transmisiune directă pe Radio France Culture, cu ocazia unei dezbateri publice organizată pe 19 octombrie la El Sur și consacrată teatrului lui Eugčne Ionesco, României în general. Alături de autoare, moderatorul dezbaterii
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
vorba de o provocare? În momentul de față, când noile montări cu Regele moare și Rinocerii reprezintă adevărate triumfuri ale sezonului teatral, este salutară apariția acestui mic volum, scris într-un stil percutant, fără patimă, dar cât de pasionant!". Cartea semnată de fiica lui Eugčne Ionesco și dedicată regretatei Irina Nicolau a avut ca punct de pornire intenția Gabrielei Adameșteanu de a realiza în iarna anului 2002 un interviu cu Marie-France Ionesco (a se vedea, în acest sens, suplimentul "22 literar
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
interpreta altfel această carte, anume excluzând din start atât premisa lecturii polemice, cât și pe cea a posibilului partizanat filial, astfel încât câștigul sufletesc și intelectual - pentru cititorul și spectatorul teatrului ionescian - nu poate fi decât înzecit. În primul rând, cartea semnată de Marie-France Ionesco a apărut și în contextul unor excepționale eforturi de recuperare și valorizare în România a gândirii și operei dramaturgului, din păcate căzute în umbra spectaculozității unor teme precum cele abordate de cele două autoare menționate. La loc
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
Chartre) ne este oferită de Editura Vinea: Cerul ca unică ispită. Cele peste 250 de pagini dense de poezie sunt prefațate de poetul Nicolae }one, postfațate de criticul și poetul Octavian Soviany, și însoțite de un corpus de referințe critice semnate de Valeriu Cristea, Gheorghe Grigurcu, Lucian Raicu (o amplă analiză a volumului în limba franceză "Chasteté régnante"). Așadar, o carte de poezie pentru toate anotimpurile, care poate, la o primă privire, descuraja nu numai pe cititor, ci și pe comentator
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
a avut-o i s-a scurs printre degete. Printr-o licență politică, Ion Iliescu, fostul său agent electoral, a preluat partidul în timp ce Năstase pierdea președinția. În noaptea de coșmar pentru atotputernicul premier candidat la președinție, Ion Iliescu i-a semnat cecul de succesor al său la Cotroceni lui Traian Băsescu. Și nu s-a mai afișat cu Adrian Năstase, cînd acesta declara că așteaptă numărarea voturilor și mai poza în viitorul președinte al României. Din cîte știu, rezultatul de egalitate
Cum se pierde totul într-o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12198_a_13523]
-
lunii noiembrie sub semnul "Mișcărilor de forță, polemicilor, premiilor literare", Florin Cântec analizează "Fabricarea unei mitologii politice: Ceaușescu & Nixon", Dan Lazea se întreabă " Ce este gândirea slabă?", Ioan Stanomir scrie despre Titu Maiorescu, iar Cătălin Partenie despre Alexandru Dragomir. Mai semnează comentarii de carte Radu Paraschivescu și Vladimir Tismăneanu (acesta din urmă la autobiografia Nadiei Comăneci). La finalul unui număr consistent din care foarte multe lucruri au rămas neconsemnate aici, Horia-Roman Patapievici găsește necesar să pună pe tapet câteva reguli ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
îndeosebi la aceste sectoare din urmă: Cristina Balinte, Magdalena Dragu și Dana Marinescu. Sunt părțile cele mai vulnerabile, unde aș avea cele mai multe lucruri de reproșat, deși nu este contribuția exclusivă a celor trei nume. Adriana Mitu și Raluca Dună, care semnează alături, sunt la fel de responsabile pentru aproximații, lacune, inconsecvențe, caracter heteroclit - greu de contabilizat într-un articol de întâmpinare ca acesta. Capitolele despre reviste și concepte par mai grăbit elaborate. De altfel, trebuie să spun că pentru marea misiune bibliografică pe
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
Caracostea, lipsește Ioana Both; la Mateiu I. Caragiale, monografia temeinică a lui Ioan Derșidan; la Liviu Rebreanu, nu e înregistrată cartea foarte bună a lui Liviu Malița; la Marin Sorescu, nu e cartea Crenguței Gânscă; la Radu Stanca, lipsește monografia semnată de Ada D. Cruceanu; la revista "Gândirea", nu e cunoscută nici antologia, nici bibliografia revistei, datorate lui Emil Pintea; Mircea Popa e menționat la referințe, în general, mult prea puțin față de multitudinea contribuțiilor sale de istorie literară. S-ar putea
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]