28,372 matches
-
nu se pot acomoda unele, cu mesajele venite din afară, iar altele cu mesajele electorale interne. Soluția cooptării de independenți nu rezolvă această inadecvare la mesaje a partidelor "mari", ci mai curînd îi dovedește adîncimea. Și s-ar putea ca semnalele adecvării la mesajele primite să valoreze mai mult decît vînătoarea de independenți aducători de voturi.
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
a jucat în meciul cu italienii. Ar fi putut chiar să dea două goluri. O dată l-a refuzat bara, a doua oară portarul norocos al italienilor. Dar pentru dl Popescu e de neînțeles cum și-a permis Hagi să ignore "semnalul, scris cu bună credință, pe care i l-a trimis primul ziar al țării" de a sta pe margine. După care autorul semnalului îl cotonogește verbal pe căpitanul naționalei învinuindu-l că a simulat un fault, că a indus o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
norocos al italienilor. Dar pentru dl Popescu e de neînțeles cum și-a permis Hagi să ignore "semnalul, scris cu bună credință, pe care i l-a trimis primul ziar al țării" de a sta pe margine. După care autorul semnalului îl cotonogește verbal pe căpitanul naționalei învinuindu-l că a simulat un fault, că a indus o stare de spirit de tip nevricos echipei și că l-a nenorocit pe Conte, cu faultul de pe urma căruia Hagi s-a ales cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
dovedit că nu poate duce atîtea mesaje și acțiuni politice cîte s-au ciocnit în această formă. Convenția, în formă restrînsă, mai poate aduce voturi, dar dacă și-ar recăpăta configurația pe care a avut-o înainte de alegerile din '96, semnalul ar fi cît se poate de prost. Fiindcă e jenant să te coalizezi pentru a da jos un partid aflat în opoziție. Și nu te mai crede nimeni, cînd, după ce ai fost la putere, vrei să refaci o coaliție care
Bilanțul perspectivelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16992_a_18317]
-
nouă unitate a Convenției ar putea fi soluția recîștigării voturilor la generale. Mesajul PNȚCD, venit într-un moment de criză, cere totul, dar nu oferă nimic, ca și cum partidul ar fi condus în continuare de inflexibilul Corneliu Coposu și ar da semnalul reîntoarcerii la matca victoriei partidelor care au roit din stupul Convenției. De fapt, PNȚCD-ul e partidul care ține cu orice preț ca la alegerile generale Convenția să-și recîștige vechea identitate, fără a-și pune întrebarea propriei sale identități
Moștenirea lui Corneliu Coposu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17013_a_18338]
-
de cifră indică prezența unui antisemitism latent, gata să izbucnească în forme aberante în cele mai neașteptate circumstanțe. Ceea ce ar trebui să-i pună pe gânduri pe intelecualii mult prea iuți de pană când e să catalogheze drept fantasme resentimentare semnalele de alarmă trase de cei care cred în primejdia resuscitării unui antisemitism contondent! Aș putea să relev la nesfârșit lipsa de logică și de coerență a electoratului român din luna mai a anului 2000. Mă întreb, însă, dacă lucrurile ar
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
chiar puțin prea sfioasă, în oferta culturală a momentului. în pofida acestei surdine, atît de puțin obișnuite în asemenea situații, expoziția de la Palatul Parlamentului are toate calitățile unui autentic eveniment artistic, atît prin calitatea propriu-zisă a lucrărilor expuse, cît și prin semnalele profesionale și morale pe care le transmite nemijlocit. Selecția severă - doar doisprezece artiști expun în acest spațiu vast -, îndividualizarea fiecărui expozant în așa fel încît întregul să se constituie din microexpoziții personale și nu prin absorbția tuturor într-un discurs
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
acesta neașteptat de frumos vine pe furiș ca o fetișcană ce nu a cunoscut niciodată străzile orașului cu firmele lor ultramoderne cînd benzina poartă ciuboțele roșii iar toxicomania tinde să devină război mondial cînd undeva în mijlocul oceanului un disperat lansează semnale esoes pe care nu le mai interceptează nimeni din cauza bruiajului altora cu rentabilitate mai imediată cînd bomba cu neutroni face pipi de emoție înainte de a intra în scenă iar moartea în lift și trandafirii de plastic mai sînt dorințele intime
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
s-a întîmplat. Dar acel ceva n-a fost suficient de puternic pentru a luxa influența în partid a d-lui Iliescu. * Se pare că anumite informații existau și în partidele din actuala coaliție guvernamentală, dintre ele unele au lansat semnale către un PDSR fără Ion Iliescu. Semnale pe care le-au retras după sus-amintita demonstrație de fidelitate făcută de d-nii Năstase și ceilalți vicepreședinți ai PDSR. * Dl Octavian Știreanu, cel de al cărui nume era public legat cotidianul AZI pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
a fost suficient de puternic pentru a luxa influența în partid a d-lui Iliescu. * Se pare că anumite informații existau și în partidele din actuala coaliție guvernamentală, dintre ele unele au lansat semnale către un PDSR fără Ion Iliescu. Semnale pe care le-au retras după sus-amintita demonstrație de fidelitate făcută de d-nii Năstase și ceilalți vicepreședinți ai PDSR. * Dl Octavian Știreanu, cel de al cărui nume era public legat cotidianul AZI pînă nu de mult, s-a înscris în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
d-nii Năstase și ceilalți vicepreședinți ai PDSR. * Dl Octavian Știreanu, cel de al cărui nume era public legat cotidianul AZI pînă nu de mult, s-a înscris în PDSR. Sub conducerea lui Ion Cristoiu, acest ziar abundă de semne și semnale amicale sau de-a dreptul pedagogice adresate partidului în care s-a înscris Octavian Știreanu. Am precizat acest lucru, nu fiindcă am avea bănuieli față de independența d-lui Cristoiu, ci dintr-o anumită slăbiciune pentru simetrii și ciudățenii inexplicabile, cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
Pas cu pas, Tim Burton își construiește filmul raportându-se constant la ideea că nimic nu e ceea ce pare a fi. Aparența și esența, realitatea și imaginația se confundă, însă regizorul are grijă să trimită din când în când niște semnale spectatorului său năucit. În primul cadru al filmului, de pildă, petele roșii ce par a fi picături de sânge se transformă în bucăți de ceară care sigilează un anumit testament foarte important. Personajul principal e departe de a ilustra calitățile
Cum să-ți pierzi capul după Tim Burton by Ioana Comanac () [Corola-journal/Journalistic/17096_a_18421]
-
făcut noapte de tot. Treptat, se aud țipete de păsări, cîntece frenetice în bezna ce s-a lăsat ca la tropice în junglă. Viața pînă atunci încremenită pune stăpînire umedă pe întunericul dens. Sigur că toate sunetele acelea grotești sînt semnale,... o conversație febrilă... a speciilor... Miroase parcă a oțet, a fructe putrede, - un miros vechi de toamnă în livezile bogate de pe vremuri... În cîteva minute, mă obișnuisem cu noaptea artificială străbătută de glasurile ascuțite ale păsărilor, de răgetele fiarelor. Întîi
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
fata aceea sînt eu, unde s-a dus cu nebunul, cu scumpul de Falstaff? grădina lui King e de mult pustie și uscată, la radio, pe programul 3, cîntă Armstrong". Senzaționalul sparge, la rîndul său, amorțirea burgheză, cotidiană, ca un semnal în fața unei nevăzute primejdii, un S.O.S. estet: În lumina plușată a foaierului, îmbrăcat cum e în costumul lui bleu, pare un manechin de vitrină. Un manechin corpolent. Ne salutăm și dau să intru în sală, orchestra își face
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
Mă dureau măselele. Am mîncat o prăjitură la Anghelescu, ceea ce mi s-a părut vulgar. Mama a fost numită la Robescu. Citesc La Bruyère". Notele de evadare în timpul istoric, favorizate de străzile cu iz arhaic ale Bucureștilor, se îmbină cu semnalele necruțătoare ale traiului curent: "De la gară am mers pe niște străzi ciudate, parcă din vremea fanarioților (Iordache Golescu, Turda), la Floreasca. Lacul scînteia ca fierul înroșit, copacii gravi, apoi după căderea soarelui, peste tot un albastru zgrunțuros și păstos în
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
ATENEU nr. 3, Vasile Sporici prezintă și traduce un fragment din Ființă și cunoaștere. Eseu despre Lupasco, ultima carte a lui B. Fondane, rămasă inedită pînă în primăvara 1998, cînd a fost publicată de Editura Paris-Méditerranée. Primind un exemplar de semnal de la Michel Carassou, Vasile Sporici s-a grăbit să îl traducă în românește într-un timp record, "convins că voi găsi de îndată un editor interesat. Mai ales că în 1998 se împlineau 100 de ani de la nașterea lui B.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
japoneză a cărții mele și a "întrebat" de mine! Versiunea japoneză, făcută după versiunea franceză. Îți dai seama ce traseu sui generis, original, exotic și neobișnuit: România-Franța-Japonia-Vietnam. Deci eu am în același timp sentimentul unei avangarde intelectuale, al pionieratului". Hermeneutul - semnal al importanței - este excedat de solicitări: "Sînt în situația tristă de a refuza zeci de colaborări. Uite, acum trebuie iarăși să răspund la două-trei colaborări. Nu știu cum să le evit. Vreau să fiu lăsat în pace. De ce nu sînt lăsat în
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
realțiilor cu arta cultă, cel rural, dar gîndit în perspectiva unui viitor circuit turistic care s-ar putea extinde pe o arie mult mai largă, simpozionul de sculptură în lemn de la Bogați transmite, cel puțin în acest moment, un dublu semnal: mai întîi că oriunde se pot face lucruri importante, cu minima condiție să aibă cine să le facă și, în al doilea rînd, că precaritaea materială în care ne găsim de mai multă vreme poate fi o scuză pentru a
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
Rodica Zafiu În argourile tinerilor, datorită funcției esențiale de semnal distinctiv pe care o capătă limbajul, folosit pentru a marca solidarități și a separa generații, schimbările lexicale sînt de obicei rapide. în ultimul deceniu, un cuvînt care și-a amplificat vizibil sfera de întrebuințare, mai ales în rîndul tinerilor, e
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
în primejdie. Conform unei logici de regățean, am crezut și cred că patria e în primejdie atunci cînd ne putem închipui că persoane ca dl Gherman o pot pune în primejdie. Într-un tren cum e România, nu poți trage semnalul de alarmă pentru că într-un compartiment cîțiva cetățeni au idei excentrice, iar cel mai cu moț dintre ei iese pe culoar și le povestește. Obiceiul de a opri România în plin cîmp, fiindcă în tren se află pasageri suspecți, e
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
în consecințe decît ce spun unii cetățeni în mișcarea trenului. Dl Sabin Gherman, despre care lumea începuse să uite, a anunțat zilele trecute că vrea să facă un partid transetnic, mai spre sfîrșitul anului. Patrioții s-au și repezit la semnalul de alarmă, deși România merge oricum cu frînele trase de la Revoluție încoace. Să ne oprim, să examinăm, nu care cumva să ne vedem deraiați din drum! Unde să mai deraiem cînd trenul nici nu apucă bine să se miște că
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
Vara buimacă, toată lumea pare să fi fost în așteptarea marilor romane ale acestui scriitor. între timp au apărut îngerul a strigat (1968), Scaunul singurătății (1987) și mai ales extraordinar de aplaudatul Frumoșii nebuni ai marilor orașe (1976). Ici colo, cîteva semnale că aceste romane n-ar fi de fapt ceea ce se aștepta, cîteva observații de bun-simț (Monica Lovinescu și Ion Negoițescu), iar la polul opus, laude dintre cele mai înalte. Eugen Simion e printre cei mai neclintiți întru admirație. Dacă ar
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
mod deliberat, suprarealist, avangardist, scriitorul își aruncă în aer propriile premise. Cartea arată în mod evident cum tot ce s-a spus laudativ despre acest autor a fost spus cumva în pofida textelor sale. Acestea nu conțin în mod concret decît semnale, virtualități a ceea ce acest scriitor ar fi putut să producă dacă... dacă ar fi avut un dram de autocontrol fără de care un car de talent nu înseamnă nimic. Lumea fănușiană" (E. Simion) nu există pentru că nu are nimic care s-
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
or fi adus ele zâmbetul pe buzele d-nei Nicholson, însă tare mi-e teamă că ele n-au virusat și calculatoarele de la Bruxelles, unde numele marilor securiști români sunt bine arhivate în computere sigure. Ca și cum abia ar fi așteptat un semnal, Ion Iliescu s-a grăbit să scoată din rezervația proprie de securiști persoane care, vorba lui Roșca-Stănescu, fac să piuie demențial "hard"-urile serviciilor secrete occidentale. Adunătura de la vârf își închipuie că dacă românul necăjit nu știe cine-a fost
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
Marina Constantinescu În afara rubricilor de teatru permanente din ziare, reviste de cultură și mai știu eu ce, există în România și publicații de specialitate: Teatrul azi, Scena, Semnal teatral, Ultimat și Okean. Circulația lor este lunară sau trimestrială, continuitate clară avînd Scena și Teatrul azi. Aceasta din urmă este și cea mai veche revistă, apărută în 1956 cu un colegiu redacțional care suna cam așa: Camil Petrescu - președinte
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]