773 matches
-
Dacă ideografele se manifestă sistematic pe tot parcursul vieții, kinetografele se estompează pe măsură creșterii copilului, când acțiunile sale sunt verbalizate. 3) Pictografe (pictographs): gesturi care permit descrierea referenților concreți sau abstracți, completând comunicarea verbală prin detalierea celor prezentate. Același semnificant gestual poate trimite și la sensul propriu și la cel figurat. 4) Bastoane (batons) / gesturi de cadență 115 / gesturi de punctare sau de subliniere 116: gesturi care ritmează sau accentuează cuvintele profesorului cu scopul de a atrage atenția elevilor asupra
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că analiza gestualității din perspectivă semiotică nu mai evidențiază doar simple unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele pe care ni
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mulțumit de sine, nehotărât, neîncrezător, nepăsător, povestind, resemnat, rușinos, supărat, surprins, suspicios, timid, trist? (după Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, 2004)148. 14. Experimentele interculturale de traducere a gesturilor au identificat frecvente cazuri în care același semnificat gestual are semnificanți opuși în culturi diferite. Dați exemple de gesturi cu semnificații culturale diferite. 15. Felul de a atinge oamenii, de a-și orienta respirația în direcția lor sau de a-i evita, de a se așeza cât mai aproape sau cât
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
psihanalizei lacaniene asupra criticii culturale aceasta se datorează înțelegerii limbajului atât ca instrument, cât și ca mediu structural determinant în examinarea analitică a suveranității inconștientului. Structurarea inconștientului asemenea unui limbaj presupune construirea semnificațiilor pe baza unor rețele de diferențe între semnificanți și referenți. Atât o lucrare de artă, cât și un text despre o lucrare de artă se pot manifesta asemenea inconștientului prin imagini, simboluri și metafore, fără a fi explicite, ceea ce presupune implicarea anumitor interpretări și judecăți. Într-o lucrare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cu o serie de convenții, înțelese ca modalități de a efectua anumite acțiuni pe baza unor acorduri sociale ori a unor referințe istorice. Descrierea unor convenții picturale ar putea fi asociată cu noțiunea semiotică a unui semn iconic în care semnificantul (ca semn fizic sau calitate materială) are anumite asemănări cu ceea ce semnifică, în condițiile în care, în interiorul unei culturi, un anumit semn se potrivește cu un anumit obiect material, extinzând astfel conceptul de convenție la acela de cod, înțeles ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de schimb. Intervențiile realizate de Graham în diferite reviste surprind atitudinea sa față de materialitatea artei. Astfel, în Other Observations (scris în 1969)173, propus ca un comentariu asupra studiului său anterior Schema (din 1966), Graham pune în discuție caracterul de semnificant semiotic al oricărei pagini scrise vis-à-vis de care conceptul de "materialitate" se referă la limbajul întrebuințat ca material "imaterial" (de felul unui eter mediumistic), sistemul de informație (in-formația) aflându-se la jumătatea distanței dintre material și concept, fără a fi
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tradiție în aceeași categorie" (ELR, s.v.). Denominația utilizată nu reflectă, așadar, realitatea lingvistică, deoarece se referă, în termeni generali și polisemantici, la fenomene diferite care se petrec în limbă. Or, spre deosebire de cuvânt, la care nu există o legătură necesară între semnificant și semnificat, "în cazul termenului, legătura dintre noțiune și desemnarea ei nu este arbitrară, ci se datorează consensului între specialiști. Orice unitate lexicală constituie un termen în măsura în care noțiunea denumită se poate defini în cuprinsul unui anumit domeniu de specialitate. (...) Această
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de cele două categorii diferă: reducția cu caracter lexical permite suprimarea elementelor sintactice ajutătoare și a centrului grupului sintactic, în timp ce reluarea anaforică nu permite decât omiterea determinanților și menținerea obligatorie a nucleului. * Reducția cu caracter lexical antrenează existența mai multor semnificanți pentru același semnificat, iar reluarea anaforică pe aceea a mai multor semnificați pentru același semnificant. Autoarea relevă, așadar, cu justețe că între cele două categorii de reducere a sintagmelor la unul dintre elementele lor componente există deosebiri esențiale, marcate îndeosebi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a centrului grupului sintactic, în timp ce reluarea anaforică nu permite decât omiterea determinanților și menținerea obligatorie a nucleului. * Reducția cu caracter lexical antrenează existența mai multor semnificanți pentru același semnificat, iar reluarea anaforică pe aceea a mai multor semnificați pentru același semnificant. Autoarea relevă, așadar, cu justețe că între cele două categorii de reducere a sintagmelor la unul dintre elementele lor componente există deosebiri esențiale, marcate îndeosebi de contextul lingvistic: dacă rezultatul reducerii are nevoie de context pentru a putea fi corect
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dat care absoarbe sensul acestuia"22. Luând în studiu același fenomen, M. Eurrutia 23 (de la Universitatea din Alicante din Spania) constată că, din punctul de vedere al analizei semantice, "formarea neologismelor constă în principal în schimbările de sens, fără modificarea semnificantului, pe baza proceselor de metaforizare și de specializare"24. Autoarea propune o interpretare a modificărilor semantice din limba franceză pe baza a trei principii de asociere: similaritatea, contiguitatea și contrastul, incluzând inovațiile lexicale rezultate în urma absorbției lexicale printre fenomenele datorate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unul dintre tipurile de scurtare a termenilor, iar cauza acestor modificări poate fi identificată, intuitiv, în ceea ce se numește "legea minimului efort"34 sau "principiul minimax"35, adică în năzuința vorbitorilor de a obține o valoare semantică maximală printr-un semnificant minimal. Economia în limbă, tendința vorbitorilor de a se exprima cât mai concis dar în limite care, pe cât posibil, să împiedice echivocul și să permită înțelegerea corectă a mesajului se manifestă și prin reducerea învelișului sonor al unităților lexicale 36
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
l-a preluat împreună cu genul neutru al substantivului regent și, implicit, al compusului (în contrast cu lat. lingua "sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, limbaj, grai", sens rezultat prin metonimie din "organ musculos mobil care se află în gură"). În consecință, semnificanții sp. coche și germ. Weizen reprezintă fiecare, cu sensurile lor menționate mai sus, câte două cuvinte autonome și monosemantice, în timp ce lat. homo și lingua sunt polisemantici, fiind moșteniți ca atare în mai multe limbi romanice. Adepții analizei condensării ca mecanism
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în proză. Poezia nu este o formă de scriitură bine adaptată dispozitivului pornografic; în schimb, ea este preferată pentru a reprezenta erotismul și obscenitățile, cum vom vedea în continuare. Prin natura ei, poezia pune, într-adevăr, în prim-plan materialitatea semnificantului verbal, în timp ce scriitura pornografică privilegiază tranzitivitatea limbajului, presupus a-și pierde din importanță în fața spectacolelor pe care le lasă să se întrevadă. Desigur, această tensiune este variabilă în funcție de genurile și curentele de poezie (epopeea este funciar narativă, dar nu și
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
silaba deschisă) sau asociat cu o parte marginala (coda), formată din consoane. Nu există limbi care au numai silabe închise. În rostirea silabelor unui cuvînt pot există diferențe de durată, ton, intensitate. Tipologia ritmica a limbilor se bazează pe linearitatea semnificantului și are în vedere ansamblul trăsăturilor ritmice ale vorbirii. Repetarea unor unități sonore da naștere ritmului în funcție de accentul tonic, silaba sau mora. În limbile accentuale accentele tonice ritmează enunțul. Silabele pot avea durăte diferite, dar timpul dintre două silabe accentuate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tipul flexionar este caracterizat îndeosebi prin următoarele particularități: a) o unitate lexicala este poliforma în vorbire, variațiile formale datorîndu-se unor valori gramaticale diferite și fiind realizate prin afixare (prefixe, infixe, sufixe) sau prin alternante interne (alternante vocalice sau consonantice); b) semnificantul morfemelor gramaticale nu este autonom, acestea fuzionînd între ele sau chiar cu morfemul lexical central, rădăcina; c) numeroase morfeme gramaticale au sau pot avea valori gramaticale multiple. De exemplu 169, în lat. roșa, rosae morfemul -a are diverse valori gramaticale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
hermeneutica a desemnării și lingvistică limbilor, hermeneutica a semnificației"190. Zona geografică în care se vorbește o limbă, trăsăturile specifice ale mediului climatic, floră și fauna, formele de relief etc. pot determina existența sau inexistentă unor cuvinte și numărul de semnificanți denumind aproximativ același desemnat. De pildă, desemnări precum somon, în limba populației de pescari comox (insula Vancouver), ren sau zăpadă, în lapona, au zeci de lexeme diferite (sememe în care cel puțin un sem este diferit). Clasificări ale limbilor lumii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
139, 141, 167, 168, 169, 170, 172, 173, 214, 238, 239, 240, 241, 243, 255, 260, 265, 283, 285, 288, 309, 339, 345, proto-~ 167, 169, rădăcina ~ 17 semito-hamitică (hamito-semitică, afro- asiatică v.) 166, 167, 168, 173, 214, 240, 347 semnificant 89, 99, 140, linearitatea ~ului 86 semnificație 12, 28, 33, 34, 47, 99, 127, 168, 356, hermeneutica a ~ei 99 sens 28, 29, 33, 34, 35, 54, 67, 70, 75, 77, 78, 87, 96, 99, 106, 178, 187, 249, ~ cauzal
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
formă complexă a mesajului transmis de diferitele instanțe emițătoare (autor/dramaturg, regizor, actor) receptorului-spectator; ca "ecou al imediatului" (Popovici, 2009, p. 41), dar și ca "întâlnire" (Grotowski, 1998, p. 34) a instanțelor de mai sus, spectacolul reflectă prin excelență coroborarea semnificantului și a semnificatului semnului artistic 55, indiferent de tipul 56 de teatru: clasic, de păpuși/de obiecte, de umbre 57 etc., respectiv transpunerea prin interpretare a semnelor "textuale, scrise" în "semne scenice" (Munteanu, 2005, p. 43), dar și o coroborare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
spun, la unison, aceleași lucruri. Aceleași semnificații ca steagul mai capătă și tăblița de la intrare cu datele de identificare ale instituției (Ministerul de Justiție, Direcția Generală a Penitenciarelor, Penitenciarul de maximă siguranță X) sau uniformele personalului și arestaților. Mai mulți semnificanți ajută deci la confirmarea identității instituționale. Ei îndeplinesc rolul de agenți de conservare a acestei lumi. Există, în același timp, și "coruri" opuse, care devoalează alte realități. Prin închisori întîlnim frecvent deținuți mutilați în urma multiplelor tentative de sinucidere, care-și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
domeniul limbilor moderne se cere inițiată printr-o redefinire a specificului acestora în cadrul disciplinelor de învățământ. Limba modernă utilizează concepte (semnificații) din toate domeniile, în mare parte cunoscute elevilor de la studiul limbii materne, cărora li se atribuie, însă un nou semnificant. Așadar, de la început profesorul apelează pe parcursul studierii textelor cuprinse în manualele școlare, la un bagaj de concepte aparținând mai multor discipline și operează anumite „corelații obligatorii”. Astfel interdisciplinaritatea reprezintă o abordare intrinsecă studiului oricărei limbi moderne, asigurând transmiterea unui volum
Rolul interdisciplinarităţii în predarea limbilor moderne. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Alina Sună () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1353]
-
ipoteze cu privire la structura semnului cinematografic, este necesar ca pornind de la fragmentele citate să inventariem clase de forme utilizate de discursul literar, apte de a fi valorificate în discursul filmic. a. Obiectele iconice ca elemente ale formei conținutului semnului limbajului literar. Semnificanții din fragmentul operei literare citate (secvențe sonore lexicale, articulate într-un anumit mod), ce aparțin formei expresiei semnului literar desemnează o primă clasa de semnificații (elemente ale formei conținutului aceluiași semn), obiectele vizuale/iconice pe care cititorul pe parcursul lecturii și
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
schimbări?", " Sunt valoarea și schimbarea două concepte compatibile, ori dimpotrivă, diametral opuse?". Răspunsul la aceste întrebări este, invariabil, unul afirmativ, deoarece în materie de educație orice schimbare trebuie să reprezinte echivalentul valorii. Avem tentația de a considera că valoarea reprezintă semnificantul permanenței, ori în realitate lucrurile stau total diferit. Nici schimbarea, nici elementele care au căpătat deja marca tradiției nu pot fi evaluate drept valori, decât în măsura în care acestea satisfac criteriile de eficiență impuse de actul educațional. De asemenea, schimbarea și valoarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nerezolvată. Bradbury detestă snobismului complicării textului, dar știe că o opoziție deschisă duce la prozelitism, așa că el cochetează cu dușmanii deconstructivismului în șoaptă: Structuralismul-Deconstructivismul, în funcție de modă, sunt "fie absurdități, fie o filozofie remarcabilă". Persiflarea lui ambiguă ne previne în legătură cu "epoca semnificantului incert, când cuvântul nu se mai conectează cu obiectul". Descrie noi direcții "încurcate" care mistifică înțelegerea. Aparent autorul lui Mensonge îl laudă pe Mensonge și semenii lui în ale Desconstructvismului. El declară cu toată seriozitatea că trebuie să acceptăm provocarea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
receptorului; e) retroactivitatea: emițătorul percepe retroactiv propriul mesaj; f) specializarea: absența unei relații între forma fizică a mesajului și tipul de reacție suscitat; g) semanticitatea: relația dintre elementele mesajului și un referent exterior; h) arbitrarietatea: lipsa unei relații motivate între semnificant și semnificat; i) caracterul discret: repertoriul de mesaje posibile nu este continuu; î) caracterul substitutiv: mesajul verbal poate face referire la ceva îndepărtat în timp și spațiu; j) caracterul deschis: capacitatea de a produce mesaje inedite care sunt general recunoscute
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de diferențiere semantică a celor doi termeni sunt generate și de faptul că distincția limbă-limbaj nu este operabilă decât în unele limbi romanice (română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză), în vreme ce limbi precum engleza (language) sau germana (Sprache), de exemplu, nu au semnificanți distincți pentru cele două accepțiuni: facultate general umană de exprimare, respectiv mijloc de comunicare. În aceste condiții, "este dificil de respectat puritatea de conținut și de întrebuințare, care ar presupune o puritate a noțiunilor cărora le dau expresie acești termeni
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]