581 matches
-
trebuie constatată mai întîi ca existență a semnificațiilor în limbă, înainte de a ne întreba dacă astfel de fiinduri -cărora le pot corespunde semnificațiile date în limbă - există sau nu în lumea experienței fizice. Prin urmare noua tematizare răstoarnă raportul dintre semnificare și desemnare: sistemul limbii este cel care produce semnificarea, iar desemnarea, cât și comunicarea în general, sunt posibilități care rezultă și sunt deschise de semnificare. Prioritatea semnificării față de desemnare susține autonomia limbii față de existență și cunoaștere și contestă ideea potrivit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
limbă, înainte de a ne întreba dacă astfel de fiinduri -cărora le pot corespunde semnificațiile date în limbă - există sau nu în lumea experienței fizice. Prin urmare noua tematizare răstoarnă raportul dintre semnificare și desemnare: sistemul limbii este cel care produce semnificarea, iar desemnarea, cât și comunicarea în general, sunt posibilități care rezultă și sunt deschise de semnificare. Prioritatea semnificării față de desemnare susține autonomia limbii față de existență și cunoaștere și contestă ideea potrivit căreia limba ar fi un simplu instrument. 28 29
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
limbă - există sau nu în lumea experienței fizice. Prin urmare noua tematizare răstoarnă raportul dintre semnificare și desemnare: sistemul limbii este cel care produce semnificarea, iar desemnarea, cât și comunicarea în general, sunt posibilități care rezultă și sunt deschise de semnificare. Prioritatea semnificării față de desemnare susține autonomia limbii față de existență și cunoaștere și contestă ideea potrivit căreia limba ar fi un simplu instrument. 28 29 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste Evoluția ulterioară a lingvisticii structurale nu a adus numai extinderi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau nu în lumea experienței fizice. Prin urmare noua tematizare răstoarnă raportul dintre semnificare și desemnare: sistemul limbii este cel care produce semnificarea, iar desemnarea, cât și comunicarea în general, sunt posibilități care rezultă și sunt deschise de semnificare. Prioritatea semnificării față de desemnare susține autonomia limbii față de existență și cunoaștere și contestă ideea potrivit căreia limba ar fi un simplu instrument. 28 29 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste Evoluția ulterioară a lingvisticii structurale nu a adus numai extinderi, creșteri și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
atribuindu-le vorbirii, toate faptele de limbă care nu servesc comunicării și sunt non-pertinente. Explicitarea caracterului de cod al limbii o detașează pe aceasta o dată mai mult și mai net de reprezentare, pentru a o situa în domeniul diferit al semnificării. Aplicând această definire a limbii domeniului lor, școala fonologică -ai cărei reprezentanți au fost: R. Jakobson, S. Karcevsky și N. S. Trubețkoy - decelează între toate manifestările fonice ocazionate de vorbire numai pe cele care contribuie la orientarea auditoriului spre semnificația
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
alegem perspectiva funcției-semn, 34 fie că o alegem pe aceea a sistemului, adică a semioticii respective, substanța, fie din planul expresiei, fie din planul conținutului, rămâne substanță și pentru o altă formă din planul expresiei sau conținutului altui sistem de semnificare. Formalizată și, deci, mai clară; această aserțiune arată astfel: fie E planul expresiei, C planul conținutului, R relația dintre ele; sistemnul de semnificare sau semiotica, cum spune Hjelmslev, se scrie astfel: ERC. Cele două cazuri pot fi scrise astfel: dacă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
planul conținutului, rămâne substanță și pentru o altă formă din planul expresiei sau conținutului altui sistem de semnificare. Formalizată și, deci, mai clară; această aserțiune arată astfel: fie E planul expresiei, C planul conținutului, R relația dintre ele; sistemnul de semnificare sau semiotica, cum spune Hjelmslev, se scrie astfel: ERC. Cele două cazuri pot fi scrise astfel: dacă substanța din planul conținututui unui sistem devine substanță pentru forma din planul expresiei altui sistem avem: (ERC)RC, adică o semiotică conotativă, un
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cum spune Hjelmslev, se scrie astfel: ERC. Cele două cazuri pot fi scrise astfel: dacă substanța din planul conținututui unui sistem devine substanță pentru forma din planul expresiei altui sistem avem: (ERC)RC, adică o semiotică conotativă, un sistem de semnificare al cărui plan de expresie este el însuși constituit dintr-un sistem de semnificare. Iar dacă substanța din planul conținutului unui sistem devine substanță pentru forma conținutului unui sistem, adică ER(ERC): dacă primul sistem devine planul de conținut, semnificatul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
dacă substanța din planul conținututui unui sistem devine substanță pentru forma din planul expresiei altui sistem avem: (ERC)RC, adică o semiotică conotativă, un sistem de semnificare al cărui plan de expresie este el însuși constituit dintr-un sistem de semnificare. Iar dacă substanța din planul conținutului unui sistem devine substanță pentru forma conținutului unui sistem, adică ER(ERC): dacă primul sistem devine planul de conținut, semnificatul sistemului secund, avem o semiotică denotativă. Sau, pentru a fi expliciți și concreți: cazul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
urmările concrete majore ale principiului arbitrarietății semnului și este prezentă peste tot în structuralismul francez, chiar și acolo unde acest principiu nu este invocat. De aceea am putea considera ca marcă a structuralismului repudierea simbolului și transferarea sarcinilor sale de semnificare semnelor incluse în sistemele lor semnificante. Că această trăsătură reprezintă o marcă unitară a structuralismului ne-o dovedește generalizarea ei în pozițiile structuraliste radicale până la a contrage la semn nu numai simbolul ci și indicele, simptomul, semnalul, pe de o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
constituie ghidul cel mai sigur al cercetătorului". (13/1, p. 99.) Adică această "coerență internă" sau "coerență semnificativă" se manifestă la fel ca arbitrariul semnului semiologic: face ca elementul să fie lipsit de consistență în afara sistemului semnificant unde funcționează, ca semnificarea să rezulte nu din relația semnificantului cu referentul, ci din aceea dintre semnificanți, dintre semne în cadrul sistemului. Din această concepție asupra semnului decurg apoi mutațiile teoretice și metodologice prin care se constituie, în raport cu sociologia tradițională a literaturii/culturii, sociologia goldmanniană
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la nivelul elementar, al semnelor, ci la acela al ansamblului lor, al totalității operei sau al sistemului de 48 49 semne. Indiferent care sunt apoi relațiile sistemului semnificant cu realitatea, indiferent dacă ordinea specifică pe care o reprezintă sistemul de semnificare a unei viziuni asupra lumii este paralelă sau analogă cu ordinea realității - a realității social-istorice sau a conștiinței sociale - la nivelul semnificației produse, ea rămâne specifică la nivelul intern, al producerii semnificării. Mai mult chiar, și raportarea la conștiința socială
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ordinea specifică pe care o reprezintă sistemul de semnificare a unei viziuni asupra lumii este paralelă sau analogă cu ordinea realității - a realității social-istorice sau a conștiinței sociale - la nivelul semnificației produse, ea rămâne specifică la nivelul intern, al producerii semnificării. Mai mult chiar, și raportarea la conștiința socială este destul de mult mediată prin construcția viziunii asupra lumii printr-o mișcare de dublă abstractizare față de conștiința reală, în direcția conștiinței posibile, pe de o parte, și a conștiinței adecvate, pe de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
legătura dintre realitate și semnul plastic, gândit ca simbol, se purta la nivelul conținuturilor în genul relației de la cauză la efect, pentru sociologia structuralistă a artei lumea își găsește expresie în semnele plastice numai la nivelul structurilor, a sistemelor de semnificare, iar relația este de semnificare. Categoria francasteliană de figurativ, prin expresa sa referire la semnele plastice și prin conținutul ideatic foarte apropiat de acela al principiului arbitrarietății semnului semiologic din structuralismul de orientare lingvistică, apare astfel ca mai structuralistă decât
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
plastic, gândit ca simbol, se purta la nivelul conținuturilor în genul relației de la cauză la efect, pentru sociologia structuralistă a artei lumea își găsește expresie în semnele plastice numai la nivelul structurilor, a sistemelor de semnificare, iar relația este de semnificare. Categoria francasteliană de figurativ, prin expresa sa referire la semnele plastice și prin conținutul ideatic foarte apropiat de acela al principiului arbitrarietății semnului semiologic din structuralismul de orientare lingvistică, apare astfel ca mai structuralistă decât cea de coerență semnificativă, căci
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sisteme semnificante care sunt sintetice, și singurul sistem semnificant perfect adaptat funcției sale de comunicare (tocmai datorită forței sale analitice, care rezultă între altele și din aceea că nu are nici o semnificație globală), față de celelalte care sunt esențialmente mijloace de semnificare. Adică Francastel este obligat să analizeze și să comunice rezultatele analizei în termenii unui sistem distinct, să facă o "traducere". El distinge, la fel ca și ceilalți structuraliști, indiferent de orientare, în sistemul de semnificare al artelor figurative trei niveluri
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care sunt esențialmente mijloace de semnificare. Adică Francastel este obligat să analizeze și să comunice rezultatele analizei în termenii unui sistem distinct, să facă o "traducere". El distinge, la fel ca și ceilalți structuraliști, indiferent de orientare, în sistemul de semnificare al artelor figurative trei niveluri: 1. nivelul semnelor - nivelul identificării semnelor elementare, care ne trimite la fragmente dezmembrate ale experienței noastre și care materializează selecția intențională a elementelor simple de reconstrucție a vizibilului în opera platică. 2. Nivelul structurilor - nivelul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
determină principiile generale potrivit cărora se leagă și se combină semnele selective și structurile asociative în care se statornicește experiența; sau: nivelul prin intermediul căruia activitatea figurativă se înscrie printre facultățile spiritului. în aceste condiții "ordinea figurativă", rațiunea unui sistem de semnificare determinat istoric, câștigă mult în claritate față de structurile care sunt pur plastice și pe care lectura le traduce analizîndu-le și comunicîndu-le. Urmarea este dificultatea suplimentară față de cazul lui Goldmann de a pune în paralel lectura francasteliană cu cea a structuralismului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
plan funcționează ca surse de diferențe și tendințe centrifuge, în acest plan desemnează limitele unui teritoriu care definește unitatea structuralismului francez: acest teritoriu constituit între limbă și comportament, între structurile lingvistice și structurile logice, între comunicare și cunoaștere este teritoriul semnificării. Sistemele care îl populează cu structurile lor sunt diferite atât de cele ale limbajului cât și de cele ale comportamentului, atât de comunicare cât și de cunoaștere; ele sunt sisteme de semne și structuri semiologice. 68 9. Semn și epistemă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cât și de cele ale comportamentului, atât de comunicare cât și de cunoaștere; ele sunt sisteme de semne și structuri semiologice. 68 9. Semn și epistemă: o semiologie a cunoașterii Dacă în decursul celei de-a doua tematizări, comunicarea sau semnificarea erau contrase până la indistincție în cunoaștere, o dată cu cea de-a treia tematizare survine operația inversă. Acum gândirea este interogată din perspectiva puterii organizatoare a limbajului, cunoașterea este analizată dinspre comunicare. Desigur astfel de tentative s-au putut petrece și în afara
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
bine ceea ce semnifică? Când semnul s-a articulat binar, întrebarea a devenit: cum poate fi legat un semn de ceea ce semnifică? Răspumsul Epocii clasice a fost formulat în teoria reprezentării. Epistema secolului al XlX-lea răspunde prin teoria sensului și semnificării. într-un fel, se revine la ideea Renașterii, potrivit căreia ființele poartă la suprafața lor, într-un loc vizibil, semnul a ceea ce ar fi mai esențial în ele. Adică apare din nou ideea unui semn vizibil, care trimite spre o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
structuralistă, ea nu caută în spatele discursului un alt discurs, ascuns. Ea nu este istorie a ideilor, pentru că nu caută tranziția care leagă între ele discursurile, nici epistemologie, pentru că se dezinteresează de valoarea de adevăr. Cunoașterea poate fi astfel privită ca semnificare iar științele ca discursuri. La fel cum lectura semiologică structuralistă caută condițiile de posibilitate ale semnificării sau comunicării, Foucault analizează formațiunile discursive pentru a evidenția condițiile de posibilitate ale enunțurilor. Foucault schițează aceste trei episteme pentru a face de fapt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pentru că nu caută tranziția care leagă între ele discursurile, nici epistemologie, pentru că se dezinteresează de valoarea de adevăr. Cunoașterea poate fi astfel privită ca semnificare iar științele ca discursuri. La fel cum lectura semiologică structuralistă caută condițiile de posibilitate ale semnificării sau comunicării, Foucault analizează formațiunile discursive pentru a evidenția condițiile de posibilitate ale enunțurilor. Foucault schițează aceste trei episteme pentru a face de fapt o arheologie a științelor umane, pentru a descoperi condițiile care au făcut posibilă apariția acestor științe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
verbală prin intermediul judecății. în accepțiune curentă, hermeneutica este teoria explicitării, interpretării și înțelegerii; ea are principii, categorii, reguli și proceduri. Ea e teoria comprehensiunii, opusă demersului scientist. Dacă explicația științifică e legată de raportul cauzal, aici procedura e una de semnificare, mai apropiată de "artă" (tehne, 1 "Cel mai iubitor de oameni" dintre zei; puterea lui este abilitatea: nu atât forță sau înțelepciune, cât mai ales rapiditate și o perfectă cunoaștere a tuturor secretelor; "maestrul ocaziei potrivite", niciodată în încurcătură. Cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
germane este înlocuit de voință, un principiu irațional sau inconștient. O dată cu aceasta apar hermeneuticile negative, rabinice pentru care instanța textului (discursului) se schimbă de la conștient la inconștient. Se operează totodată o trecere de la text (discurs) la comportament, ca loc al semnificării și sensului (ceea ce spui n-are nici o semnificație, abia dacă ceea ce faci începe să aibă una). Maeștrii bănuielii sunt Marx, Freud și Nietzsche. Toți trei suspectează iluziile conștiinței, caută să descifreze sensul adevărat și să elibereze conștiința. Chiar dacă cele trei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]