1,406 matches
-
nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. Dar, de aici, nicio alternativă nu poate fi aleasă, așadar, condiția libertariană și domeniul nerestricționat sunt inconsistente. 2.3. Drepturi individuale și criza informațională în Teoria Alegerii Sociale Rezultatul formulat de Sen poate căpăta o interpretare tare și una slabă<footnote În ceea ce privește paradoxul Gibbard, în interpretarea tare, la fel ca în cazul paradoxului Sen, gândirea libertariană este inconsistentă. În interpretarea slabă însă, una dintre condiții este greșit formulată, sau este mai tare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
domeniul nerestricționat sunt inconsistente. 2.3. Drepturi individuale și criza informațională în Teoria Alegerii Sociale Rezultatul formulat de Sen poate căpăta o interpretare tare și una slabă<footnote În ceea ce privește paradoxul Gibbard, în interpretarea tare, la fel ca în cazul paradoxului Sen, gândirea libertariană este inconsistentă. În interpretarea slabă însă, una dintre condiții este greșit formulată, sau este mai tare decât necesar. Soluția paradoxului Gibbard argumentează în favoarea celei de-a doua interpretări: rămânând în cadrul informațional arrowian, formulăm o condiție libertariană care să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai tare decât necesar. Soluția paradoxului Gibbard argumentează în favoarea celei de-a doua interpretări: rămânând în cadrul informațional arrowian, formulăm o condiție libertariană care să nu sufere de inconsistența descoperită de Gibbard, dar care să o prezinte pe cea descoperită de Sen. footnote>. În interpretarea tare, gândirea libertariană este inconsistentă. În cea slabă însă, modul în care am formulat condițiile și informația pe care am considerat-o admisibilă sunt responsabile pentru apariția inconsistenței. Cea de-a doua interpretare, cea slabă, are două
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pus problema sărăciei informaționale și a faptului că aceasta ar fi produs de fapt rezultatul de imposibilitate, discuția în privința acceptabilității cadrului informațional arrowian devine cu adevărat importantă atunci când încercăm să formulăm drepturi libertariene în TAS. Rezultatul de imposibilitate formulat de Sen a produs câteva întrebări importante: „Putem concepe drepturile în interiorul unei funcții de decizie socială?”, „Poate fi libertarianismul redus la informația despre preferințe?”. Plecând de aici, putem reduce orice teorie politică la informații despre preferințe? Dacă răspunsurile pentru aceste întrebări sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
raționale, iar prin condiția aciclicității, mulțimea de alegere socială trebuie să fie nevidă. Dar, însă prin aciclicitate xRw , ceea ce înseamnă că proprietatea de aciclicitate este încălcată și că q.e.d. În cele ce urmează, voi exemplifica problema formulată de Sen prin trei cazuri: cazul „amantului doamnei Chaterley (sau prude vs. lewd) varianta originală)”, cazul „amantului doamnei Chaterley (sau prude vs. lewd) varianta extinsă”, și cazul „alegerii cantității de muncă”. [e.2.1.1a*]: Cazul prude vs. lewd (original). Fie o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nivel superior paretianismului. Această observație motivează formularea unui principiu paretian restricționat.” [Austeen-Smith, 1982, p. 90] Rezumat. În partea a doua a cărții prezint și propun o serie de soluții în cadrul informațional arrowian, pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian (Sen) și pentru teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili (Gibbard). Prezint: 1) prin alterarea domeniului universal, soluțiile: a) Fine (1975), b) Farrell (1976), c) Breyer (1977), d) Breyer-Gigliotti (1980) și e) Craven (1982); 2) prin alterarea condiției libertariene, soluțiile: a) Hillinger-Lapham
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1976), c) Breyer (1977), d) Breyer-Gigliotti (1980) și e) Craven (1982); 2) prin alterarea condiției libertariene, soluțiile: a) Hillinger-Lapham (1971), b) Gibbard (1974), c) Blau (1975), d) Gaertner și Kruger (1981), (1983); 3) prin alterarea condiției Pareto slabe, soluțiile: a) Sen (1976), Suzumura (1978), (1979), b) Austeen-Smith (1980), c) Saari (1997), d) List (2003). Propun: 1) o întărire a restricției Breyer-Gigliotti (prin preferințe empatice) prin introducerea mai intuitivelor preferințe empatice tari, 2) o restricție a domeniului universal prin preferințe liberale slabe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de imposibilitate, alegere socială, preferințe individuale, preferințe sociale, decisivități libertariene, preferințe intruzive, preferințe condiționale, preferințe empatice, preferințe autosustenabile, preferințe liberale extreme, preferințe separabile, preferințe rațional-libertariene, preferințe disjunct-monotone. Considerații preliminare. În (1978), Suzumura scria: „[...] pentru a evita această dificultate (paradoxul lui Sen) suntem forțați să slăbim fie regula Pareto, fie pretenția libertariană, aceasta în cazul în care nu dorim să renunțăm la aplicabilitatea generală a procedurii noastre de alegere colectivă (domeniul universal)” [Suzumura, 1978, p. 329]. În aceeași direcție, în (1983), Sen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Sen) suntem forțați să slăbim fie regula Pareto, fie pretenția libertariană, aceasta în cazul în care nu dorim să renunțăm la aplicabilitatea generală a procedurii noastre de alegere colectivă (domeniul universal)” [Suzumura, 1978, p. 329]. În aceeași direcție, în (1983), Sen nota că, pentru soluționarea inconsistenței dintre raționalitate, condiția Pareto slabă, domeniul nerestricționat și libertarianismul minimal, „există cel puțin două modalități: trebuie renunțat la cel puțin una dintre condiții, sau cel puțin una dintre ele trebuie slăbită într-un mod substanțial
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nota că, pentru soluționarea inconsistenței dintre raționalitate, condiția Pareto slabă, domeniul nerestricționat și libertarianismul minimal, „există cel puțin două modalități: trebuie renunțat la cel puțin una dintre condiții, sau cel puțin una dintre ele trebuie slăbită într-un mod substanțial” [Sen, 1983, p. 12]. Aceasta este strategia standard de soluționare a rezultatelor de imposibilitate în TAS. O caracteristică importantă a acestei abordări este aceea că rezolvă paradoxurile libertariene fără a ieși din cadrul informațional arrowian<footnote Am definit această noțiune, în primul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
primul capitol, în secțiunea dedicată descrierii paradigmei. Toate soluțiile prezentate în acest capitol, inclusiv întăririle altor soluții din literatura de specialitate, rămân în acest cadru informațional. footnote>. Toate soluțiile prezentate în acest capitol au această caracteristică. În privința condiției domeniului nerestricționat, Sen nota că „orice slăbire a acestuia înseamnă de fapt eliminarea anumitor profiluri de preferințe individuale, în așa fel încât, cu profilurile rămase, conflictul dintre condiții să nu mai apară” [Sen, 1983, p. 12]. Soluția restricționării domeniului avea notorietate la momentul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în acest capitol au această caracteristică. În privința condiției domeniului nerestricționat, Sen nota că „orice slăbire a acestuia înseamnă de fapt eliminarea anumitor profiluri de preferințe individuale, în așa fel încât, cu profilurile rămase, conflictul dintre condiții să nu mai apară” [Sen, 1983, p. 12]. Soluția restricționării domeniului avea notorietate la momentul publicării în (1970a), (1970b) a teoremei de imposibilitate a unui paretian liberal, fiind adoptată pentru rezolvarea paradoxului Arrow<footnote A se consulta, în acest sens, Black (1958), Inada (1964), (1969
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1983, p. 12]. Soluția restricționării domeniului avea notorietate la momentul publicării în (1970a), (1970b) a teoremei de imposibilitate a unui paretian liberal, fiind adoptată pentru rezolvarea paradoxului Arrow<footnote A se consulta, în acest sens, Black (1958), Inada (1964), (1969), Sen (1970a). footnote>. Fiind o soluție consacrată, nu este de mirare că a fost adoptată și pentru eliminarea paradoxului libertarian. Spre exemplu, în (1977), Aldrich nota chiar că, pentru eliminarea paradoxului libertarian, „restricționarea condiției U este cea mai promițătoare posibilitate” [Aldrich
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
celelalte condiții<footnote Motivația acestei afirmații este aceea că nu se pot opera slăbiri ale celorlalte condiții deoarece acestea sunt „pe cât de slabe pot fi”. footnote>, ci și din alt motiv, ce privește un anumit tip de preferințe. În (1970a), Sen nota că, pentru cele mai multe configurații ale preferințelor individuale, conflictul dintre condiția Pareto slabă și cea libertariană nu va apărea. Problema este că, pentru anumite profiluri, condițiile anterior menționate nu sunt compatibile și vor genera ciclicitate. Sen desemna aceste preferințe prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de preferințe. În (1970a), Sen nota că, pentru cele mai multe configurații ale preferințelor individuale, conflictul dintre condiția Pareto slabă și cea libertariană nu va apărea. Problema este că, pentru anumite profiluri, condițiile anterior menționate nu sunt compatibile și vor genera ciclicitate. Sen desemna aceste preferințe prin nosy preferences, subliniind, astfel, preocuparea pentru sfera privată a celorlalți. Aceeași idee este mai precis formulată de Blau în (1975), care indică profilurile pentru care condiția Pareto slabă și cea libertariană intră în conflict, prin meddlesome
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Acest argument este, într-o formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă a intimității și a alegerilor personale.” [Sen, 1970a, p. 85]. În (1976), Sen arată că, formal, această idee vizează condiția domeniului nerestricționat, dar că o astfel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă a intimității și a alegerilor personale.” [Sen, 1970a, p. 85]. În (1976), Sen arată că, formal, această idee vizează condiția domeniului nerestricționat, dar că o astfel de soluție este inacceptabilă. De aceea, Sen propune o restricție a criteriului Pareto folosind ideea „indivizilor care respectă drepturi”, categorie prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă a intimității și a alegerilor personale.” [Sen, 1970a, p. 85]. În (1976), Sen arată că, formal, această idee vizează condiția domeniului nerestricționat, dar că o astfel de soluție este inacceptabilă. De aceea, Sen propune o restricție a criteriului Pareto folosind ideea „indivizilor care respectă drepturi”, categorie prin care se are în vedere următoarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă a intimității și a alegerilor personale.” [Sen, 1970a, p. 85]. În (1976), Sen arată că, formal, această idee vizează condiția domeniului nerestricționat, dar că o astfel de soluție este inacceptabilă. De aceea, Sen propune o restricție a criteriului Pareto folosind ideea „indivizilor care respectă drepturi”, categorie prin care se are în vedere următoarea idee: un individ respectă drepturile celorlalți atunci când dorește ca: 1) preferințele sale pe perechea(ile) de alternative pe care el
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
determinarea preferinței sociale, și 2) preferințele sale pe perechile de alternative care se află în sfera personală a altui individ să nu conteze în determinarea preferinței sociale. Aceeași restricție este impusă și de Suzumura în (1978). Cum însă atât la Sen, cât și la Suzumura această soluție determină o condiționare a criteriului paretian slab, o voi dezvolta în capitolul dedicat condiției Pareto<footnote Voi prezenta totuși următoarea idee: atunci când căutăm să soluționăm paradoxurile libertariene (Sen și Gibbard) prin intermediul restricționării domeniului funcției
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în (1978). Cum însă atât la Sen, cât și la Suzumura această soluție determină o condiționare a criteriului paretian slab, o voi dezvolta în capitolul dedicat condiției Pareto<footnote Voi prezenta totuși următoarea idee: atunci când căutăm să soluționăm paradoxurile libertariene (Sen și Gibbard) prin intermediul restricționării domeniului funcției de decizie socială, identificăm anumite profiluri care, în opinia noastră, cauzează ciclicitatea preferinței sociale. Spunem, în acel caz, că acele profiluri au anumite proprietăți indezirabile. Toate soluțiile prezentate în acest capitol prezintă această caracteristică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisivități preferințe care nu sunt liberale; Breyer-Gigliotti (1980) identifică aceleași preferințe cu cele neempatice. În (1977) Breyer descoperă că problema lui Gibbard ar apărea din cauza unei proprietăți pe care o au preferințele, aceea a neseparabilității acestora, și că problema lui Sen apare din cauza preferințelor care nu sunt liberale extreme. Toate aceste soluții diferă de cea indicată de Sen (cea a indivizilor care respectă drepturi) în următorul mod: în primul rând, Sen (1976) amendează (după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
descoperă că problema lui Gibbard ar apărea din cauza unei proprietăți pe care o au preferințele, aceea a neseparabilității acestora, și că problema lui Sen apare din cauza preferințelor care nu sunt liberale extreme. Toate aceste soluții diferă de cea indicată de Sen (cea a indivizilor care respectă drepturi) în următorul mod: în primul rând, Sen (1976) amendează (după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
au preferințele, aceea a neseparabilității acestora, și că problema lui Sen apare din cauza preferințelor care nu sunt liberale extreme. Toate aceste soluții diferă de cea indicată de Sen (cea a indivizilor care respectă drepturi) în următorul mod: în primul rând, Sen (1976) amendează (după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
soluții diferă de cea indicată de Sen (cea a indivizilor care respectă drepturi) în următorul mod: în primul rând, Sen (1976) amendează (după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]