4,941 matches
-
indici de activitate ale populației adulte (participare feminină) și a celei a seniorilor. Pe de altă parte, chiar în ipoteza unei fertilități "superioare", înregistrată aici la urmă, numărul tinerilor (0-19 ani) va deveni probabil, pentru prima dată, inferior celui al seniorilor de peste 65 ani în jurul anului 2030; îi va fi inferior cu 12,5% în 2050. Ceva ce nu s-a mai văzut niciodată în istoria demografiei franceze! Tabelul 9. Evoluția actualizată a populației active Ani Populație Totală Populație Activă Indici
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
demografice mai generale, vom proceda la o examinare a două realități ce caracterizează astăzi majoritatea țărilor lumii bogate: îmbătrânirea prin partea inferioară și îmbătrânirea prin partea superioară. Și vom termina prin studierea evoluției indicilor de dependență (a tinerilor, și a seniorilor) față de populația adultă. Evoluția demografică generală Tabelul 11 de mai jos prezintă evoluțiile demografice globale înregistrate începând din 1951. El se referă la Uniunea Europeană și are în vedere, cum am indicat mai înainte, alte trei țări dezvoltate reprezentative: Statele Unite, Japonia
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și peste". Pentru ansamblul acestei perioade, coeficienții de multiplicare merg, în primul caz, de la 1,98 (Rusia) la 1,66 (Uniunea de 15) și, în al doilea caz, de la 2,94 (UE-15) la 2,22 (Rusia). De acum înainte, partea seniorilor de 65 de ani și peste se situează, în țările bogate, între 12 și 17% a populației totale, cea a celor de 80 de ani oscilând între 2 și 3%. Un alt indicator major rezidă în creșterea generală a speranței
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
că această perspectivă de îmbătrânire generalizată se confirmă. Pe de altă parte, avem motive foarte serioase să credem (supra, capitolul introductiv) că o tendință de același ordin atinge, de câțiva ani, un număr din ce în ce mai mare de țări sărace. Creșterea părții seniorilor în rândul populației planetare va constitui, fără îndoială, una din problemele cele mai mari ale societății secolului nostru. Sarcina demografică globală O caracteristică în acest domeniu este frapantă: "proporția populației adulte" (20-64 ani) a rămas foarte stabilă din 1951 până în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Tabelul 14 permite precizarea analizei. Din 1951, ponderea adulților a crescut cu trei puncte aproximativ în Uniune, trecând în mare de la 58 la 61%. Dar cea a tinerilor s-a redus, în același timp, cu 10 puncte, în timp ce cea a seniorilor a progresat cu mai mult de 6 puncte. În valori absolute, aceasta corespunde pentru UE-25 unei creșteri de 98,6 milioane de locuitori în 49 de ani (+ 28,06%), seniorii progresând cu 38,8 milioane (+ 120,0%), adulții cu 69
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
milioane de locuitori în 49 de ani (+ 28,06%), seniorii progresând cu 38,8 milioane (+ 120,0%), adulții cu 69,6 milioane (+34,12%). Populația tânără scăzând cu 9,9 milioane (8,59%), populația globală în sarcina adulților (tineri plus seniori) a crescut astfel cu 28,9 milioane în total (+19, 6%). Ea a crescut în mod vizibil mult mai puțin repede decât numărul adulților, ceea ce explică ușurarea generală a indicelui global de dependență (cf capitolul I) revelat de tabelul 14
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de ani UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Rusia Indicele de dependență a tinerilor între 0 și 19 ani UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Rusia Indicele de dependență a seniorilor de 65 de ani și peste UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Rusia Indice global de dependență (tineri +seniori) UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Rusia 32,08 32,71
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Rusia Indicele de dependență a seniorilor de 65 de ani și peste UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Rusia Indice global de dependență (tineri +seniori) UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Rusia 32,08 32,71 36,16 38,60 9,83 9,19 6,80 6,30 58,09 58,10 57,04 55,10 0,55 0,56
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
43 11,25 32,30 31,84 31,56 38,99 58,90 64,16 78,93 78,34 10,93 10,79 14,07 22,53 Sursa: Calcule efectuate pornind de la INED, op.cit. Creșterea importantă (absolută și relativă) a seniorilor explică creșterea importantă a indicelui lor de dependență (el trece de la 0,16 la 0,26, îngreunându-se cu 64,16%), în timp ce micșorarea numărului de tineri implică reducerea indicelui lor de dependență (de la 0,56 la 0,38, fie o
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
accesul la vârsta de pensionare a generațiilor corespunzând unei fertilități mult mai abundente va induce inevitabil o reducere a numărului adulților, "schimbul" revelându-se din ce în ce mai insuficient. Acest fenomen, combinat cu creșterea continuă, timp încă de câteva decenii, a populației de seniori, va duce obligatoriu la o îngreunare progresivă și ineluctabilă a ansamblului populației aflate în sarcina adulților (indice global de dependență). Aceasta este o realitate ce nu poate fi ignorată în lumea bogată și în special în Europa, chiar dacă imigrația netă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ansamblu omogen în cadrul electoratului centrat pe apărarea exclusivă a intereselor sale. Pe eșichierul politic, sufragiile lor sunt destul de împărțite și organizațiile lor nu sunt neapărat unitare. De fapt, totul depinde de cultura lor de mobilizare. Dar ameliorarea nivelului socio-cultural al seniorilor în țările noastre, cultura lor mai însemnată privitoare la acțiunea politică (mai 1968, Franța) și timpul lor liber constituie factori de schimbare în materie. Mai mult decât numărul, "capacitatea de mobilizare" a pensionarilor face eficace grupurile lor de presiune. Acestea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
însemnată privitoare la acțiunea politică (mai 1968, Franța) și timpul lor liber constituie factori de schimbare în materie. Mai mult decât numărul, "capacitatea de mobilizare" a pensionarilor face eficace grupurile lor de presiune. Acestea pot totuși avea interese divergente și seniorii nu ignoră problemele cu care se confruntă celelalte clase de vârstă, avându-le în mediul lor familial. Deși neafectați de șomaj, de exemplu, ei sunt în general sensibili, în calitatea lor de părinți sau de bunici, la dificultățile legate de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
clasele de vârstă și nu numai persoanele de peste 60 de ani (ibid.). Rămâne subiectul dominației culturale a celor de peste 60 de ani, ale cărei efecte s-ar traduce printr-o stăpânire a valorilor proiectelor politice. Altfel spus, numărul crescând de seniori ar impune norme dominante contrare interesului general și viitorului tinerelor generații (conservatorism, întoarcere la valorile trecutului, refuzul modernității). Totuși, nu e sigur că îmbătrânirea duce inexorabil la repliere pe valorile conservatoare și refuz al progresului. În cazul Franței, votul celor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
stare la alta, mișcări ce depind totodată de fenomene conjuncturale și de comportamente sociologice specifice celor activi. Alte două aspecte ale demografiei locului de muncă vor face apoi obiectul unor dezvoltări: situația pe vârstă, cu problematica serviciului pentru tineri și seniori, și situația pe sexe, având ca element central creșterea activității feminine, fenomen ce a transformat profund atât viața economică, cât și relațiile sociale și familiale. O abordare exprimată în stocuri Cuantificarea populației active este o miză strategică din mai multe
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
conjuncturală. Două sunt punctele care merită o atenție specială: vârsta și tipul muncii. Sensibilitatea față de conjunctură e mai accentuată la vârstele extreme, ceea ce trimite la ceva specific francez: valorile mici ale procentelor de activitate atât pentru tineri, cât și pentru seniori. În caz de expansiune, firmele nu ezită să angajeze ca mână de lucru complementară muncitori vârstnici, despre a căror angajare știu că este provizorie, sau lucrători tineri, adesea pe baza unor contracte precare. În caz de recesiune, angajările se limitează
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de achiziționare a cunoștințelor și actualizarea acestora. Să menționăm, pentru a conchide asupra acestui punct, o relație biunivocă între structurile demografice și nevoile de mână de lucru. În special, proporțiile respective de tineri, de salariați de vârstă intermediară și de seniori în cadrul populației active influențează concurența între lucrători de vârste diferite și, ca urmare, capacitatea lor relativă de angajare. Pensionarea generației baby-boom va transforma, pe acest plan, gradele acestor calități ale persoanelor active. Persoanele inactive inițial sunt, în final, inactive cu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fragili, a căror vulnerabilitate este înăsprită de vârstele extreme. Structura pe vârste Fiind vorba de structura pe vârste a populației active, Franța este o țară total atipică în comparație cu țările membre ale Uniunii Europene. Această particularitate îi privește pe tinerii și seniorii care sunt mai puțin activi în Franța decât în altă parte și, printr-un efect mecanic, cei activi de vârste intermediare sunt supra-reprezentați. Deficitul de locuri de muncă pentru seniori se explică prin doi factori, cel puțin. Mai întâi, există
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ale Uniunii Europene. Această particularitate îi privește pe tinerii și seniorii care sunt mai puțin activi în Franța decât în altă parte și, printr-un efect mecanic, cei activi de vârste intermediare sunt supra-reprezentați. Deficitul de locuri de muncă pentru seniori se explică prin doi factori, cel puțin. Mai întâi, există o cultură franceză referitoare la pensionarea anticipată și cum acest lucru a fost descris într-un mod foarte fericit de Autume, Betbèze și Hainault (2005), în Franța s-a creat
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
o cultură franceză referitoare la pensionarea anticipată și cum acest lucru a fost descris într-un mod foarte fericit de Autume, Betbèze și Hainault (2005), în Franța s-a creat o adevărată normă socială în jurul problemei locurilor de muncă pentru seniori. Sisteme de indemnizație au fost progresiv instalate în funcție de dificultățile de inserție ale tinerilor pe piața muncii și în funcție de dificultățile conjuncturale care au intervenit, cu siguranță, în unul sau altul dintre sectoarele de activitate economică. Seniorii au devenit de-a lungul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
problemei locurilor de muncă pentru seniori. Sisteme de indemnizație au fost progresiv instalate în funcție de dificultățile de inserție ale tinerilor pe piața muncii și în funcție de dificultățile conjuncturale care au intervenit, cu siguranță, în unul sau altul dintre sectoarele de activitate economică. Seniorii au devenit de-a lungul timpului o variabilă de ajustare. În caz de concediere, alegerea celor mai vechi lucrători ca fiind primele persoane ce vor părăsi întreprinderea a fost primită cu bunăvoință, cu atât mai mult cu cât cei vechi
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
într-un asemenea grad, încât o persoană de 56 de ani sau mai mult, concediată dintr-un motiv economic, beneficiază în Franța de o alocație de înlocuire egală cu 70% din salariul anterior. Pe scurt, slabul procent de încadrare a seniorilor este o voință politică constantă din anii 1980, care are drept efect să facă din ce în ce mai problematică folosirea ca forță de muncă a clasei celor mai în vârstă. Procentul de încadrare a celor între 55 și 59 de ani este de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
54% în Franța, comparativ cu 56% în medie în Europa celor 15, dar de două ori mai slab (13%) în Franța pentru cei între 60 și 64 de ani decât în Uniune (26%). Tabelul 18 prezintă procentul de activitate al seniorilor, în 2004, pentru un număr oarecare de membri ai Uniunii. Dacă Franța nu e singura țară din Europa cu un procent de activitate mai mic de 40% pentru tranșa de vârstă ce precede imediat pensionarea, situația este totuși îngrijorătoare, căci
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vârstă slăbește rentabilitatea firmelor în detrimentul serviciului. Va fi din ce în ce mai mult o problemă pentru viitor să fie găsite resursele necesare pentru a combate impactul amputării procentului de participare a tinerilor pe piața muncii (Cahuc, 2006). Tabelul 18. Rata de activitate a seniorilor în câteva țări europene reprezentative (anul 2004) Țări 55 până la 64 de ani Germania 44,2% Austria 28,7% Belgia 31,3% Danemarca 65,5% Spania 44,4% Finlanda 55,0% Franța 39,6% Grecia 41,2% Irlanda 50,7
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
slaba lor adaptare la schimbare și la noile tehnologii și problemele lor de sănătate din ce în ce mai dese contribuie la reducerea eficacității lor. Concomitența unei slabe productivități și a unei părți importante de persoane în vârstă poate rezulta și din faptul că seniorii se află în sectoare în declin, și nu din mai mica lor eficacitate productivă. Un demers sectorial este singurul capabil să confirme sau să infirme această ipoteză și, în această privință, nimic nu permite să aderăm la o poziție tranșantă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
decât reducerea daneză de la 67 la 65 de ani. Trei țări au crescut în aceeași perioadă vârsta lor legală: Italia, Norvegia, și Noua Zeelandă. În toate țările europene sunt puse în vigoare politici vizând ridicarea procentului de locuri de muncă pentru seniori, dar soluțiile alese sunt eterogene, fiind legate de sistemele naționale ce privesc locurile de muncă, protecția socială și finanțarea pensiilor. Dacă seniorii au o rată de ocupare mai slabă decât cei activi aparținând celorlalte tranșe de vârstă, ei au și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]