278,409 matches
-
luxuriant utilată și, în fapt, de maximă eficacitate. Autorul se opune nu doar prejudecăților și post-judecăților - ci și, aș preciza eu cu un termen sintetic, sub-judecății, ori, altfel spus, sub-înțelesului, ca noțiune luată atât în sensul uzual, cât și în sens literal, drept ceea ce cade sub înțelegerea noastră. E vorba așadar despre o luptă cu subînțelesurile, cu jumătățile de înțeles, cu sferturile de înțeles, cu neînțelesurile și, la urma urmelor, cu neînțelegerile.
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
autorul excerptează "caracteristicile principale" ale fenomenului în cauză: "Înainte de toate, a fost vorba despre o reacție de autoapărare, de salvgardare a identității spirituale, inițiată de elita culturală românească și îndreptată împotriva transformării țării într-o provincie vasală și cu un sens al evoluției istorice deviat. În al doilea rînd, aparțin rezistenței acele acțiuni pornite din mediile culturale care au drept destinatar societatea în ansamblul ei și au ca scop să insufle acesteia curaj și speranță. În al treilea rînd, gesturile de
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
adesea oțioase, ce s-au emis asupra noțiunii de libertate în mediile democratice, care își îngăduiau grimase în fața accepțiilor sale (să-l cităm, bunăoară, pe un Paul Valéry: "unul din cele mai detestabile cuvinte care au mai multă valoare decît sens, care cîntă mai mult decît vorbesc - care întreabă mai mult decît răspund, unul din acele cuvinte cu care se pot face toate meseriile"). Intelectualii români, în schimb, amenințați cu decimarea nu doar spirituală, nu se puteau exprima decît categoric, cu
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Barbu Brănișteanu (în Adevărul), Camil Petrescu (în Lumea și Contemporanul) și Al. Philippide (în Semnalul și Revista Fundațiilor Regale), au reușit să inducă, așa cum arată Vasile Igna, "în opinia românească, o viziune completamente opusă orientării oficiale, promotoare a unanimității, a "sensului unic" și a atotputerniciei noului realism, socialist, ce trebuia să domnească în artă". Din cealaltă tabără, a "noului" mistificator, a "progresului" care era în realitate un catastrofal regres, răspund Eugen Schileru (vai!), intratabilul dogmatic Nicolae Moraru, mobilul, atît de contradictoriul
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
se simte atras și pe care le tratează salvator cu familiară ironie. Aproape toată seria de artificii textuale de care optzeciștii au abuzat deseori se găsește și aici. Meritul autorului e că depășește fronda acestui tip de construcție textuală în sensul similării disimulate și al utilizării cu măsură, neostentativ, abia perceptibil al instrumentarului (inter)textualist. Ludicul camuflează livrescul în așa măsură încât, obișnuit repede cu jocurile stilistice firești ale autorului, riști să ignori punctele de asamblare și de comprimare prin referințe
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
ale muzicii, eram fascinat de vulcanicu-i temperament, ce avea darul să prefacă substanța sonoră în materie incandescentă. Un vulcan ce nu s-a stins nici astăzi. Mai mult, el parcă erupe cu și mai mare intensitate și imprevizibilitate, escavând acele sensuri tainice ale tectonicii muzicale. Ovidiu Bălan are o dispoziție particulară, naturală de a reuși, refuzând repaosul pentru că nu suportă senzația de a fi purtat de pământul în mișcare, adorând acțiunea pentru că aceasta îi conferă șansa să poarte el însuși pământul
Vârsta ca virtute by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14475_a_15800]
-
lui Mircea Scarlat să realizeze în George Bacovia o schimbare decisivă a unghiului de interpretare și, implicit, contestînd clișeele care au deformat "profilul distinct" al operei și care s-au ivit tocmai din prea încrezătoarea prospectare a circumstanțelor, să modifice sensul receptării lui Bacovia ieri/azi, în orizontul unor (mai ales) noi judecăți de situare a liricii sale. Procedînd astfel, Mircea Scarlat răspunde exigențelor care stau în fața noii critici și care dau contur relației sale cu marea literatură; nu știu dacă
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
această carte reprezintă "o treaptă" spre acel Adevăr, adică exact ceea ce a dorit Mircea Scarlat. Studiul său se întemeiază pe definirea bacovianismului pe care îl consideră "expresia unei practici literare irepetabile". Sintagma este de mai multe ori semnificativă; ea cuprinde sensul experienței literare (și existențiale, aș spune) a lui Bacovia și, în același timp, explică de ce lirica acestuia nu a făcut ceea ce se numește îndeobște "școală", în ciuda mulțimii imitatorilor de ieri și de azi. Critica de întîmpinare remarcă frecvent "influențe" bucoviene
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
Întrebarea este dacă Bacovia a asimilat, în adevăr, această "convenție" literară sau a fost asimilat de ea. Răspunsul este de mare importanță pentru că această chestiune este intim legată de mecanismul raportului dintre "involuntar" și "intenționalitate", putînd clarifica, de asemenea, și sensul altor termeni pe care Mircea Scarlat îi folosește în studiul său. Astfel, comparînd pe Bacovia cu Minulescu, criticul afirmă că, în vreme ce primul își asumă (mai înainte era vorba de "asimilare") paradigma poetică simbolistă, cel de-al doilea o adoptă doar
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
cu o operație care purcede din alterarea lui a fi, așadar dintr-o escrocherie ontologică: "necesitatea la care marxismul acesta de toate zilele făcea apel, pentru a-i oferi libertății un fundal și a-i conferi astfel o iluzie de sens, nu era în ultimă instanță nimic altceva decît modul în care o colectivitate depersonalizată (inițial prin teroare, dar mai apoi și prin efecte înlănțuindu-se și derivînd unul din altul de-a lungul timpului) impunea (devenind ea însăși cauză la
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
mai vîrtos cel ce a frecventat și teologia scolastică, înțelege libertatea tot ca "necesitate înțeleasă". Numai că, spre deosebire de necesitatea (secundă) de sorginte marxo-lenino-stalinistă, croită pe tiparul exteriorității, necesitatea aceasta (primă) la care facem apel e cu adevărat întemeietoare, în ambele sensuri ale cuvîntului: și ca punct de start, înainte de care nimic (creat) nu fusese, ante quem nemo fuit, ba mai mult: nici nu putea fi - dar și ca dătătoare de temeiuri (lăuntrice) pentru tot ceea ce, din acel start încoace, era susceptibil
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
într-un relativ echilibru cu cei ce văd jumătatea goală. Cineva spunea însă că doar lumea materială se bazează pe echilibru; lumea morală - pe echitate. Echilibrul devine astfel o virtute ursuză și întunecată, opunându-se formal noțiunii de înțelegere (cu sensul de apropiere întru refacere). Atunci când optimiștii, pe de o parte, și pesimiștii, pe de alta, se află în proporții sensibil egale, vrând-nevrând se instalează o stare de expectativă (dacă nu chiar de perplexitate), o lipsă de reactivitate sine die, proptită
Plictiseală generalizată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14501_a_15826]
-
foarte mulți alți pictori italieni, care i-au fost sau nu contemporani, diferența este una inefabilă, de amplitudine a gîndirii și de energie a exprimării, și nu una de cunoaștere a meseriei, de stăpînire a tehnicilor sau de știință, în sensul strict, a picturii. Anvergura acestor culturi, amplitudinea respirației lor și chiar șansa expresiei desăvîrșite se leagă strîns de acest pămînt ferm al profesioniștilor, al meseriașilor instruiți cu soliditate și plini de sfială gospodărească în fața tentației demiurgice. Spre deosebire de culturile mici, care
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
cu poezia tinerilor poeți basarabeni prezenți în aproape toate revistele culturale de la noi sau cei care obișnuiesc să citească Contrafortul știu foarte bine că în Basarabia se scrie acum altfel și că această generație are toate șansele să schimbe, în sensul bun, fața unei literaturi prea mult timp tributară folclorismului și substratului naționalist explicabil, de altfel, și de înțeles în bună parte. Pătruns masiv în poezia ultimelor două decenii, livrescul este perceput ca un foarte bun indiciu că paradigma literară își
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
emoția unor superbe povești de iubire trăite în alt cod, la care am vibrat ca nicicînd la multe alte lucruri pe care le-am citit. N-am văzut de mult, la artiști importanți, un decor atît de neinspirat, golit de sensuri și niște costume sustrase esteticului. Selecția pentru Secțiunea oficială a mai cuprins: Angajare de clovn de Matei Vișniec, în regia lui Patrick Pelloquet la Théâtre Régional des Pays de la Loire, Franța, spectacol invitat; Îngerul electric de Radu Macrini, în regia
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
părăsește o hartă mentală în favoarea alteia. Lejeritatea acestui gest dinamitează efortul antropologic de a stabili coerent definiția corpului modern. Modelul acestuia, spuneam, e construit în carte doar pentru a fi în parte uzurpat. Excelentă strategie de analiză, interesantă într-un sens metodologic mai larg, pentru că ea e mai mult decît o tactică de a respinge eventualele critici la adresa cărții. E încercarea de a scurta drumul dintre teorie și realitatea socială într-un fel care nu îi e defavorabil niciuneia. Am fost
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
întâlnirile pe care le-ați avut cu scriitorii sau cu oameni politici români, v-a îmbogățit în vreun fel ideea pe care o aveți despre figura dictatorului, v-a inspirat în vreun fel dictatura lui Ceaușescu? - Fără nici o îndoială. În sensul acesta, România, din nefericire, a trăit, ca și multe țări din America Latină, experiența guvernelor autoritare, a regimurilor totalitare, a cunoscut minciuna, cenzura, manipularea opiniei publice, procesele politice, arbitrariul, disparițiile de persoane, chipul caricatural al justiției, toate aceste lucruri au fost
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
serbările pastorale și cîmpenești sunt umbrite de o vagă melancolie. Sentimentul este real în plină toamnă cînd am poposit pentru scurtă vreme în acest loc ales. De ce ales? Explicațiile sunt mai multe și toate, demne de atenție. Aici ființează în sensul renascentist al cuvîntului o Academie: o casă de creație de felul centrului "Cité Internationale des Arts" din Paris, a "Casei Bethania" din Berlin sau a coloniei de artiști din Worpswede... o academie ca spațiu ideal de creație, de dezbateri și
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
așteptând! Și așa cum scriam Într-unul dintre poemele mele: „Poate că așa trebuie să fie” - „Fiecare poem e o galaxie ce pulsează/iar cuvintele, - Înlăuntrul lor, /sunt o pulbere cosmică plutitoare, / În așteptarea privirii/care le va fixa Într-un sens/sau le va căuta unul nou, /altul decât al meu./ Dar cine-mi va spune?/cum se pot Întrepătrunde două galaxii/a căror pulbere cosmică/rătăcește În sensuri opuse!” Fiecare poate găsi un alt sens al cuvintelor, și anume: sensul
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
pulbere cosmică plutitoare, / În așteptarea privirii/care le va fixa Într-un sens/sau le va căuta unul nou, /altul decât al meu./ Dar cine-mi va spune?/cum se pot Întrepătrunde două galaxii/a căror pulbere cosmică/rătăcește În sensuri opuse!” Fiecare poate găsi un alt sens al cuvintelor, și anume: sensul lui... și dacă cititorul - că e un simplu om, că e pasionat de versuri, că e critic - vine din spate cu un anume bagaj de cunoștințe... desigur că
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
le va fixa Într-un sens/sau le va căuta unul nou, /altul decât al meu./ Dar cine-mi va spune?/cum se pot Întrepătrunde două galaxii/a căror pulbere cosmică/rătăcește În sensuri opuse!” Fiecare poate găsi un alt sens al cuvintelor, și anume: sensul lui... și dacă cititorul - că e un simplu om, că e pasionat de versuri, că e critic - vine din spate cu un anume bagaj de cunoștințe... desigur că va percepe poemele mele În mod diferit
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
sens/sau le va căuta unul nou, /altul decât al meu./ Dar cine-mi va spune?/cum se pot Întrepătrunde două galaxii/a căror pulbere cosmică/rătăcește În sensuri opuse!” Fiecare poate găsi un alt sens al cuvintelor, și anume: sensul lui... și dacă cititorul - că e un simplu om, că e pasionat de versuri, că e critic - vine din spate cu un anume bagaj de cunoștințe... desigur că va percepe poemele mele În mod diferit... Mă Înșel? Stai să-ți
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
la fiecare. Numai aceștia sau Încumetat să-mi traducă versurile, considerându-le o provocare pentru ei - și trebuie să fac o paranteză - deoarece mi s-a spus „poezia ta ridică mari dificultăți În traducere, nu știu dacă pot exprima toate sensurile tale, dacă găsesc cuvintele potrivite În limba În care traduc, pentru ceea ce scrii tu În limba română”. Cei mai curajoși se pare că au fost traducătorii de limba maghiară și limba rusă... Și până la urmă, au făcut-o și au
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
mai lungă (de fapt tot prin enumerare de expresii sinonime) primește doar adesea ("de multe ori, în repetate rânduri; adeseori, des"), în timp ce adeseori este explicat prin "adesea", iar deseori prin "adeseori". Există diferențe de îmbinări: comparativul și superlativul (cu unele sensuri particulare) sînt frecvente mai ales cu adesea ("mai adesea", "foarte adesea", "prea adesea", "cel mai adesea") și extrem de puțin probabile cu celelalte ("mai deseori", "foarte deseori", "prea deseori", "cel mai deseori" - ?). Toate cele trei forme sînt asociate mai curînd scrisului
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
modificările de interes specifice fiecărei perioade. Din punct de vedere strict lingvistic, interesează mai ales conotațiile unor cuvinte, gradul de subversivitate care le era atribuit și care poate deci explica anumite evoluții semantice. Merită studiat, în plus, modul în care sensul textual se reface, diferit, după transformări aparent minime. Semnificația globală a unui text e profund modificată de dispariția sau substituirea unor cuvinte și secvențe izolate. O excelentă analiză a Ioanei Both (prezentată public și rezumată într-un studiu despre Mihai
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]