1,055 matches
-
care nu se văd) responsabilitatea omului față de natura căreia îi aparține natura nu are nevoie de noi, noi avem nevoie de natură Reflecția didactică: Această oră este menită să reactualizeze cunoștințele elevilor despre cauzele și efectele încălzirii globale, să-i sensibilizeze la ideea "suferințelor nevăzute ale naturii". A doua oră: studiu de caz Veneția Secvența 1 Se prezintă elevilor cadrul natural al Veneției (film). Se evidențiază cauzele care au determinat "scufundarea Veneției" și soluțiile salvării orașului, prin discuții frontale. Secvența 2
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
generalizată a societății se realizează fără o reflecție științifică, fără o examinare etică, fără control democratic, în folosul maxim al trusturilor mondiale ale comunicarii", autorii propun "declanșarea unei dezbateri transdisciplinare des-pre informatizarea haotică a societății noastre". Dacă Henri Atlan îi sensibilizase în 1972 pe membrii Grupului celor Zece cu privire la teoria informației, douăzeci de ani mai tîrziu, conceptul de informație și consecințele folosirii sale se aflau încă în centrul preocupărilor lui Jacques Robin, care considera drept primordială luarea în considerare a tulburărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
scutit de continuarea EURÊKA: un inginer în armament, Yves Sillard, a fost cel care a dirijat acest proiect după aceea. CESTA a funcționat între 1982 și 1987. Era compus din mai multe departamente. Cel de Întreprinderi avea drept misiune să sensibilizeze întreprinderile la riscurile și oportunitațile noilor tehnologii. Departamentul de Comunicare, care se adresa "industriașilor din media și informatică, precum și profesioniștilor din întreprinderi și din grupurile de comunicare", a dezvoltat în 1985 un program "Multimedii" și un altul, "Inteligență ar-tificială, Știință
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
singurătatea totală. Având impresia unui "gol lăuntric", "gol" care îl desparte de lume, poetul se imaginează în vremurile îndepărtate, când omul, de teama stihiilor și a fiarelor, se retrăgea în locuințele lacustre și trăgea podul de la mal. Metafora "aud plângând" sensibilizează abstractul, sugerând că ploaia e un plânset al materiei. Materia, personificată, devine un lucru concret, iar actul percepției se desfășoară noaptea, timp favorabil reveriei. Strofa I se structurează pe două serii paralele (ploaia singurătatea) care trimit la natură și la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
material în conștiința noastră", acele imagini "ce ni le deșteaptă auzirea cuvintelor poetice". Cuvintele poetice sunt acele cuvinte care pot reproduce "acea imagine materială" din care s-au născut. Titu Maiorescu a identificat patru mijloace prin care poetul reușește să sensibilizeze: 1. alegerea cuvântului celui mai puțin abstract; 2. utilizarea adjectivelor, a adverbelor, a "epitetelor ornante" (care determină cuvântul, îi limitează gradul de abstracțiune); 3. personificarea "obiectelor nemișcătoare sau prea abstracte" și a calităților și acțiunilor; 4. să se folosească, în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
plătiți și instruiți pentru a susține poziția părților, evenimentele relatate putând fi in ven ta te, dis tor sio na te, de tur na te. Prezentarea vieții ca o „mare de la crimi“ produce compasiune în rândul judecători lor? Sunt ei sensibilizați de nefericirea, durerea și suferința unei femei ? Au nevoie, în această situație, de mai multe dovezi? În fața instanței, femeia își joacă ro lul vieții ei. Lacrimi, răni și haine sfâșiate, amenințări cu sinuciderea sunt puse în scenă pentru o miză
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iubesc sportul; valorile de fitness, fairplay, echipă, sport, performanță, cu care operează sportul sunt universale. Mai multe organizații ale sistemului O.N.U. au încercat o mobilizare cu privire la posibilitățile de rezozlvare a obiectivelor O.N.U. prin sport pentru a sensibiliza oamenii politici, guvernele, popoarele lumii, la aspectele utilizării sportului și a educației fizice în slujba misiunii lor în diversele domenii în care activează, cât și pentru menținerea sănătății, educației, creării de locuri de muncă, pentru promovarea toleranței și a respectului
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
chiar similitudini, cum ne avertizează din celălalt secol Clément Juglar cu referire anume la spațiul economiei. Mai aproape de noi, filozofi ai culturii, îndeosebi spenglerienii și adepții lui Tonybee, au făcut poate abuz de ideea ciclurilor în istorie, dar ei au sensibilizat în același timp spiritele pentru acest tip de reflecție. Studiul structurilor și conjuncturilor nu se mai poate închipui acum fără a implica ideea de ciclu. Omul simplu chiar ajunge să observe, după o anume experiență, similitudini în desfășurarea evenimentelor, să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pe tărâm individual și colectiv. Unitatea ființei noastre nu e de gândit fără istorie (P. Ricoeur), după cum nici justa comprehensiune a relației sale cu mediul ambiant. Și în ipoteza că sensul istoriei e negativ, cum înclină a crede unii filosofi, sensibilizați de ideea absurdului, trebuie să se admită că e necesară o cunoaștere-de-sine cât mai sistematică. Nu ajunge practica istoriei, oricât de riguroasă și inspirată, ci e nevoie a se stabili condițiile de elaborare, gradul de adevăr cuprins în fapte. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
poate trăi. Apelul la serviciile ei e continuu, însă câștigă în gravitate ori de câte ori lumea cunoaște o criză mai acută. Este ceea ce se întâmplă acum în lumea noastră, pe care Revoluția a scos-o din letargie, cel puțin în anumite straturi, sensibilizând-o în vederea unei reconsiderări a întregii sale durate. Ca și pe vremea lui Kogălniceanu sau Bălcescu, se caută în istorie puncte de sprijin pentru o resurecție morală cât mai profundă. Trecutul, multă vreme poluat, ca și pământul, ca și văzduhul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
antagonice, din care ies învingătoare pe rând unele sau altele. "Visele mele nu se pot povești. Nu știu să le povestesc. Unele sunt puse în paginile mele." 55 Pentru Cioran, a suferi este singura constantă a acestei lumi, numai suferință sensibilizează. Nu se lasă ademenit de utopia fericirii, luciditatea să îl pune în gardă în fața oricărei încercări de iluzionare. Nu vrea să se lase pradă speranței, pentru că îi place să sufere, de aceea nici nu face nimic ca să schimbe ceva, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Motivația este o pârghie importantă în procesul autoreglării individului, o forță motrică a întregii sale dezvoltări psihice și umane. Aceasta înseamnă că selectarea și asimilarea, ca și sedimentarea influențelor externe se vor produce dependent de structurile motivaționale ale persoanei. Motivația sensibilizează diferit persoana la influențele externe, făcând-o mai mult sau mai puțin permeabilă la ea. Una și aceeași influență externă produce efecte diferite la persoane diferite sau la aceeași persoană în momente diferite ale existenței sale. Prin caracterul ei propulsator
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ales ale creștinului : dreptate, bunătate, dragoste, desăvârșire<footnote Louis Meyer, Saint John Chrysostom, Maître de perfection chrétienne, Paris, 1933, p. 185. footnote>. Limbajul accesibil, inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață. El considera că folosind cuvinte ce-i vor sensibiliza, determinându-i să plângă sau să aplaude, ascultătorii vor reține mai ușor conținutul predicilor sale, însă nu urmărea
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Limbajul accesibil, inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață. El considera că folosind cuvinte ce-i vor sensibiliza, determinându-i să plângă sau să aplaude, ascultătorii vor reține mai ușor conținutul predicilor sale, însă nu urmărea să culeagă laudele acestora, ci înnoirea spirituală a lor: Nu spun aceste lucruri ca să mă lăudați, ca să mă aplaudați, ca să strigați, ci
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
diagnostic precis, foarte înțelegător față de fragilitatea umană, sever însă în corectarea egoismului, a desfrâului, a aroganței și a viciului. Deși unele din predicile sale sunt foarte lungi durând chiar și două ore, aplauzele care urmau demonstrează faptul că Sfântul Ioan sensibiliza sufletele ascultătorilor și știa să mențină atenția acestora asupra sa. Sinceritatea infinită de care a dat dovadă pe parcursul vieții impune respect și impresionează chiar și astăzi<footnote Johannes Quasten, Patrologia, vol. II, I padri greci (secoli IV-V), (dal Concilio
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
le era comună, frăția nezdruncinată, dragostea nefățarnică; multele trupuri făceau un singur trup; feluritele suflete erau unite într-o singură înțelegere”<footnote Ibidem, omil. a VIII-a, VIII, p. 432. footnote>. Sfântul Vasile a căutat să trezească mințile și să sensibilizeze inimile celor bogați, învățându-i că bogățiile sunt de la Dumnezeu, iar oamenii sunt numai administratorii acestora pentru ajutorarea semenilor lor. Milostenia este o faptă a dragostei creștine. Ea îl face pe om asemenea Lui Dumnezeu. Este prima între virtuți, căci
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
în propozițiile artistice, care uzează de metaforă. Astfel, în vreme ce, într-o judecată de esență, subiectul indică un individual căruia predicatul îi dezvăluie generalul, într-o metaforă, subiectul indică un general, pe care individualul, indicat de data aceasta de către predicat, îl sensibilizează: deci, într-o metaforă, gândirea se mișcă da la individual la general. Metafora este menită să concretizeze, să individualizeze, să sensibilizeze, iar limba folosita de scriitori este cea artistică, mult mai bogată în metafore decât limba științifică. „Având rostul să
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
dezvăluie generalul, într-o metaforă, subiectul indică un general, pe care individualul, indicat de data aceasta de către predicat, îl sensibilizează: deci, într-o metaforă, gândirea se mișcă da la individual la general. Metafora este menită să concretizeze, să individualizeze, să sensibilizeze, iar limba folosita de scriitori este cea artistică, mult mai bogată în metafore decât limba științifică. „Având rostul să miște sufletele oamenilor în sensul arătat de judecățile pe care le conțin, propozițiile beletristice nu pot comunica generalul decât individualizat. Numai
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
ales ale creștinului : dreptate, bunătate, dragoste, desăvârșire<footnote Louis Meyer, Saint John Chrysostom, Maître de perfection chrétienne, Paris, 1933, p. 185. footnote>. Limbajul accesibil, inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață. El considera că folosind cuvinte ce-i vor sensibiliza, determinându-i să plângă sau să aplaude, ascultătorii vor reține mai ușor conținutul predicilor sale, însă nu urmărea
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Limbajul accesibil, inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață. El considera că folosind cuvinte ce-i vor sensibiliza, determinându-i să plângă sau să aplaude, ascultătorii vor reține mai ușor conținutul predicilor sale, însă nu urmărea să culeagă laudele acestora, ci înnoirea spirituală a lor: Nu spun aceste lucruri ca să mă lăudați, ca să mă aplaudați, ca să strigați, ci
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
diagnostic precis, foarte înțelegător față de fragilitatea umană, sever însă în corectarea egoismului, a desfrâului, a aroganței și a viciului. Deși unele din predicile sale sunt foarte lungi durând chiar și două ore, aplauzele care urmau demonstrează faptul că Sfântul Ioan sensibiliza sufletele ascultătorilor și știa să mențină atenția acestora asupra sa. Sinceritatea infinită de care a dat dovadă pe parcursul vieții impune respect și impresionează chiar și astăzi<footnote Johannes Quasten, Patrologia, vol. II, I padri greci (secoli IV-V), (dal Concilio
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
în propozițiile artistice, care uzează de metaforă. Astfel, în vreme ce, într-o judecată de esență, subiectul indică un individual căruia predicatul îi dezvăluie generalul, într-o metaforă, subiectul indică un general, pe care individualul, indicat de data aceasta de către predicat, îl sensibilizează: deci, într-o metaforă, gândirea se mișcă da la individual la general. Metafora este menită să concretizeze, să individualizeze, să sensibilizeze, iar limba folosita de scriitori este cea artistică, mult mai bogată în metafore decât limba științifică. „Având rostul să
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
dezvăluie generalul, într-o metaforă, subiectul indică un general, pe care individualul, indicat de data aceasta de către predicat, îl sensibilizează: deci, într-o metaforă, gândirea se mișcă da la individual la general. Metafora este menită să concretizeze, să individualizeze, să sensibilizeze, iar limba folosita de scriitori este cea artistică, mult mai bogată în metafore decât limba științifică. „Având rostul să miște sufletele oamenilor în sensul arătat de judecățile pe care le conțin, propozițiile beletristice nu pot comunica generalul decât individualizat. Numai
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
trebuie să știe să acționeze asupra motivelor, să răspundă nevoilor și așteptărilor angajaților pentru a obține de la aceștia comportamentul dorit. Rezultă că la baza conduitei umane se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri care susțin realizarea anumitor acțiuni și care sensibilizează diferit persoana la influențele externe, făcând-o mai mult sau mai puțin permeabilă la ele. Astfel, una și aceeași influență externă produce efecte diferite la persoane diferite sau la aceeași persoană în momente diferite ale existenței sale. Pe aceeași linie
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
pentru a conferi țării un statut internațional de sine stătător. La aceasta contribuiseră lichidarea jurisdicției consulare, deschiderea primelor agenții diplomatice ale României în străinătate, Constituția din 1866, încercarea de a se pune bazele unui sistem național de credit. Dorind a sensibiliza opinia publică internațională despre rolul deosebit al țării noastre în relațiile internaționale, în 1874 apărea lucrarea lui Vasile Boerescu, Drepturile românilor bazate pe tratate. Între 1871 și 1876, România a încheiat convenții comerciale, telegrafice și poștale cu state ca Serbia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]