22,588 matches
-
ochi avea un licăr de zâmbet. “Spuneți că n-ați avut ocazia? E bine că n-ați avut”, vorbi insul, tocându-și replicile cu sarcasm, malițiozitate sau ironie. “Așadar, de ce vă plângeți?...” În cameră se făcu tăcere. Stelian avu brusc senzația că nimerise din nou în fața comisiei de revizuire a pensiilor de la camera 666 a Ministerului Muncii și că era interogat. Răspunse totuși calm, alegându-și cuvintele, că, în ce-l privea, n-avea nici o importanță. Dar - și aici vocea îi
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
și ironia, cultivate în postmodernitate. În această relativizare ar fi stat contrapunctul necesar celor două romane, fiindcă tensiunea extraordinară a faptelor și ideilor personajelor trebuia contrabalansată în vreun fel. Dacă nu pentru altceva, măcar pentru a nu rămîne numai cu senzația desprinderii de realitate, cu impresia unei lumi imateriale și, prin aceasta, artificiale. Nu e umorul întotdeauna salvator, dar nici nu strică. Florina Ilis are însă toate datele unui bun romancier, un scris matur și, de ce nu, voce proprie, nu prea
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
Raicu, Cea mai veche amintire cred că o am de pe la un an, un an și ceva. E un zid sau un gard de bolovani mari, de rîu, bătuți de-o lumină extraordinar de albă, de intensă. Amintirea constă tocmai în senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina. Văd și o curte mare, o casă văruită. Nu știu exact dacă era spatele casei din bolovani sau gardul. Mi-am întrebat părinții. E vorba de o casă
Senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13568_a_14893]
-
șopîrlă. Sau altceva, în orice caz o viețuitoare mică, mișcîndu-se, ieșind chiar din acel zid sau gard. Dar nu sînt sigur. Poate că asta a fost mult mai tîrziu, în altă vîrstă. Ceea ce vreau să precizez este că-n acea senzație de fericire dumnezeiască se strecoară, cumva, nu știu cum, și frica. Pînă una alta, am dat-o pe psihanaliză! Știți care-s condițiile: pacientul stă pe-o canapea, în general cu-n perete alb în față și vorbește vrute și nevrute. Iar medicul ascultă
Senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13568_a_14893]
-
avea nevoie de Svidrigailov. Dar pentru ce anume?” Repet și eu întrebarea: pentru ce anume, stimate domnule Lucian Raicu? Curios e că bătrînul Dosto, plin de scrupule, caută să ni-l facă antipatic pe Sv., dar nu reușește deloc. (Am senzația că v-am mai scris despre asta). Ce seducător se prezintă diavolul! „Cine sînt eu? Știi prea bine. (Rodea, într-adevăr, știa! n.n.): sînt nobil, am revenit de doi ani în cavalerie, apoi m-am învîrtit pe aici prin Petersburg
Cu Cehov nu-i de glumit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13436_a_14761]
-
conacul părăsit la vremea asta - mâncam o feliuță de caș proaspăt (mă săturasem până peste cap de struguri) și mă refugiam în dormitorul meu cu baldachin și mă trânteam pe patul unde se consumaseră amoruri princiare sau numai boierești, aveam senzația că locuința e populată de fantome - se auzeau podele scârțâind și hohote de râs și sunete înăbușite, îmi aprindeam țigara, lumina chioară a becului se lăfăia pe reliefurile stucaturilor ce decorau plafonul, nimerisem întâmplător în fascinanta lume lermontoviană (cu corecții
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
le fac față eroic reamintindu-mi versete din „Infernul”, apoi ieșeam în stradă amețit, orașul mi se părea străin, puteam la fel de bine să mă aflu la Râmnic sau în altă parte, mergeam împleticit pe străzi cu nume de voievozi, aveam senzația că mă trezesc buimac de sub anestezie, peste o oră mă aștepta la gară garnitura care urma să mă aducă înapoi acasă. *** Când nu aveam învățământ politic îmi petreceam duminicile cu Cornelia la tanti Marioara; mătușe-mi îi intrase în cap că
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
și s-a bușit dizgrațios la "sărituri, ca apoi să ieie aur la sol și bîrnă! Tăria de-a fi campion! Oricum și oricînd! Să ating, în sfîrșit, un punct negru. Am numerotat și voi numerota scrisorile, pentru că, vai, am senzația (și uneori certitudinea) că de cîțiva ani corespondența mea e supravegheată. Desigur, nu-mi face plăcere, dar nici nu mă incomodează prea mult. Singurul reproș ar fi că, uneori, plicurile mele, uitate pe vreo masă de funcționar prea ocupat, întîrzie
Ea mi-a promis că-mi va păstra scrisorile într-un sutien uriaș by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13737_a_15062]
-
a apărut, la încă de pe acum mitologica Editură Humanitas, am realizat pe deplin că literatura scriitoarei e femeie; adică atrage, făgăduiește fericiri, ridică piedici peste care puțini trec cu plăcerea greutății învinse, mîngîie zgîrîind și te lasă cu o nelămurită senzație de plăcere și de nemulțumire. Nu fără șovăire pășeșete, deci, criticul pentru a se lămuri pe sine și pe alții, încercînd să definescă natura talentului plin de surprize al scriitoarei. N. Iorga După ordurile care au ieșit mai nou, sub
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
fi fost avute în vedere ca o eventuală soluție. Oricum ar fi, acesta este momentul când se vorbește pentru prima dată de eventualitatea devenirii ca scriitor a tânărului Marin Preda. "Antecedentele" literare la vremea aceea nu erau decât romanul de senzație scris la internat, despre o femeie care își ucide soțul deschizând fereastra camerei într-o noapte geroasă. Este clar că ne aflăm în fața unui caz în care un scriitor se descoperă treptat atât pe sine, cât și lumea din jur
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
baza târgului rușinos a stat frica. Ea a însoțit ca o umbră fiecare gest și fiecare vorbă. Presiunea covârșitoare marchează domnia absolută a politicului. Am căutat să ilustrez situația de ananghie, spațiul nu permite zăbovirea la prea multe detalii. La senzația de neputință în fața grosolăniei și a ferocității contribuia și impresia că dictatura va dura la nesfârșit și că nu se întrevăd scene de relaxare sau de mântuire. Nu se poate ocoli împrejurarea că mari personalități, ca Sadoveanu, Arghezi și Camil
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
partid, din care era constrâns să extragă în-vățăminte pentru propria activitate. Din această conviețuire cu stereotipia propagandei s-a nutrit și Scrinul negru. Și în articole de ziar marele cărturar îndeplinea ce i se dicta, repeta sloganele la modă, difuza senzația că a pierdut facultatea de a cugeta (tocmai el care impresionase prin agerimea spiritului), că a dat în mintea copiilor. Un fenomen similar a foat identificat și în itinerariul altor prozatori: Sadoveanu (Mitrea Cocor), Camil Petrescu (Un om între oameni
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
te-ai strecurat. Creierul lui Broca Cînd eu spun "nu", tu spui "da". Și reciproca. În spirt, creierul lui Broca Așteaptă, de secole, ca cineva Să-i mîzgălească măcar cu carioca Lobii frontali. Să-i mai dea Și lui o senzație, colo, ca-n vremea sa. Degeaba! Nimic nu e moca. Nici măcar joaca de copil tîmpit. Iar el, printre foetuși, reptile, protozoare, Uitat în muzeu ca mine-n sufragerie, E-un simplu nume, pe-o foaie de hîrtie, Citită într-o
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
mine, cînd îi convine. Putea să folosească două căi. Pe linia ferată, din traversă-n traversă, sau pe drum. Mă găsea în dosul casei, în șezlong, în fața "zidului lui Mayer". Niciodată nu puteam scrie în timpul prezenței lui Mugur la Dolhasca!! Senzația netă pe care o aveam e că-mi "fură" cuvintele!! Parcă le-ar fi canalizat spre dînsul, iar mie nu-mi rămîne decît să citesc sau să mă cert cu el cînd apărea! Asta nu înseamnă că odată plecat, nu
Undeva unde sînt motani, și dovleci, și fluturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14006_a_15331]
-
cauză), proliferează la noi această formulă a edițiilor bilingve. Poate greșesc, dar nu pot pricepe cu nici un chip rostul și eficacitatea acestora. Indiferent de cine va fi cumpărată, de un cititor englez sau de unul român, fiecare va rămâne cu senzația că a plătit un preț întreg pentru o jumătate de carte. Pe mine nu mă interesează Ioan Es. Pop în engleză, iar englezul nu va pricepe varianta românească a poeziilor. În loc să fie tradus un volum consistent, se aleg vreo 25
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
face, fiindcă n-o mai am în față, modifica, aranja, oranja! O scrisoare, din această ștampilă de vedere, nu poate fi ratată decît atunci cînd nu ajunge la destinatar, conținutul necontînd și atingerea țintei! Se petrece însă altceva. Dacă am senzația că am feștelit-o într-o zi, a doua zi caut, scriind altă scrisoare, s-o dreg, s-o pipărez, s-o coc înăbușit la foc subțire. Și tot așa, din rușine spălată-n rușine, ajung la un lanț nesfîrșit
Se va citi pe melodia Gui gău iau by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14084_a_15409]
-
cărții. Mai puțin însă în ultima parte a ei, unde alăturarea devine confuză din anumite puncte de vedere. Sînt prea multe datele din anii interbelici despre așa-numita mișcare comunistă. Evident, faptul nu ar fi un defect în sine, dar senzația pe care inevitabil o are cititorul e cea a unei întîmplări aflate undeva destul de aproape de prim-planul vieții politice a orașului. Realitatea fiind, de fapt, cea a unor evenimente sporadice și de prea mică însemnătate. Dar lucrul acesta nu devine
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Încerc să vă scriu o scrisoare nu cînd, așa cum mi se întîmplă uneori dimineața, aburit de cafea, sufletul mi se dilată brusc și parcă zăresc ceva, nu știu precis ce, dar am senzația că aș putea comunica, aș putea bucura, aș putea să fiu iar viteaz și pur printre cuvinte, ah, nu, nu, ci acum, după ce am cărat un frigider la gară, l-am urcat icnind în vagonul de bagaje și-am înjurat
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
pagini) ia aceste marote de mână și le aduce dinaintea publicului pentru a-i reaminti acestuia nu numai de scriitor sau de jurnalist ci în primul rând de omul Albert Camus. Operație cu efecte psihotice deoarece am avut o puternică senzație de déjà-lu și tendința de a reveni asupra unor pagini din cauza asemănării, a repetiției informațiilor, nu o dată ci de mai multe ori. Totuși, analiza întreprinsă în Albert Camus și exigența unității este bine condusă tocmai pentru că ea revine mereu asupra
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
le hrănească la timpul lor. Dar le-a depășit. Dovada: articolele sale din Combat și nu numai. Fără să-ți dai seama cum și când, te trezești prins în angrenajul argumentativ al cărții lui I. Lascu, te obișnuiești cu acea senzație de déjà-lu, de repetiție, de monotonie (care există tocmai pentru că acest studiu se mulează - dovadă a fidelității - pe opera integrală a lui Camus considerată și ea monotonă ca o obsesie prin întâlnirea la tot pasul a acelorași idei).
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
a unui poem de maximum două zeci de substantive, noțiuni- abstracte: Să mă bucur / de clipa aceasta / ca de o viață veșnică / să învăț / tehnica acestei bucurii / alchimia aceasta / care preschimbă / o mlaștină / într-o pajiște verde." (alchimie). Alteori o senzație de pace cosmică însoțește panteismul sau simpla contemplare a naturii: "Să fiu aici/ liniștită/ ca acest copac/ încremenit/ sub soarele verii/ să mă amețesc încet, încet/ bând seva groasă/ care-mi vine/ prin rădăcini/ de negru și verde veșmânt." Temele
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
destule pagini în Cvintetul..., carte care va apărea ulterior. Toate cărțile târgoviștenilor par publicate anapoda, după un algoritm propriu. Ideea Paltonului de vară (1996) este clar formulată de Mircea Horia Simionescu în Dicționarul onomastic (1969) - bizară simetrie - , astfel încât deseori ai senzația că toate cărțile lor s-au scris în același timp sau că structurile lor au permis permanente reveniri și adăugiri. O secvență ca aceea a strecurării pe furiș în sala de cinematograf apăruse izbitor de asemănător în cartea de debut
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
se termină dorința apăsam trăgeam suceam împroșcam poemul tăcea ca o umbră îmi îndreptam spatele exact așa cum zic chinejii tu să fii drept apoi umbra poate să fie strâmbă să nu-ți pese sentimentul că sunt o imagine îmi dădea senzații de vomă în panică am apăsat pe claxon și a ieșit un sunet de copil de biserică de vioară că sunt singur apăsam pe ambreaj și nimic nici o mișcare sunt singur întunecat deformat ba una ba alta cazarme-pădure remușcări-carantină
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
monarhiei (nimeni nu se îndoiește de asta), cei abilitați s-o înfăptuiască nu-și puteau divulga planul, cu cîteva zile mai devreme, în fața unui mare număr de persoane - textier, compozitor, dirijor, coriști, instrumentiști, tehnicieni etc. - care să răspîndească știrea de senzație și să provoace reacții imprevizibile. 3. O altă probă a "premeditării" ar fi, pasămite, publicarea textului lui Aurel Baranga în primul număr al revistei Flacăra, apărut la 4 ianuarie 1948. Deschidem și noi colecția revistei. Între paginile 4 și 5
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
Diferitele porțiuni de vers își întemeiază existența în poezie pe o implicită convenție de simetrie cu textul de la care se revendică, fapt datorat alăturării de construcții și de cuvinte caragialiene aflate în original la distanță, într-un fel ce lasă senzația unui efort de rezumare a textului întreg. Am văzut acesta în Căldură mare și lucrurile stau la fel cam în toate poeziile. Tehnica devine mai evidentă atunci cînd e vorba de dialog. Cucoana și avocatul din ART. 214 : ";- Și ce
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]