638 matches
-
ca pe niște „boli psihice”, ci ca pe niște „variații patologice ale normalului”. În sensul acesta C. Rodière-Rein și J.D. Guelfi descriu opt „forme” sau „tipuri” de personalități psihopatice după cum urmează mai jos. A. Personalitatea paranoiacă Este caracterizată prin neîncrederea, senzitivitatea, restricția deliberată a afectelor exprimate, hipertrofia Eului, exagerarea dificultăților, refuzul criticii altora, așteptarea permanentă de a fi înșelat sau de a fi victima răutății altora, punerea sub semnul îndoielii a cinstei altor persoane, neîncrederea sau disimularea. B. Personalitatea antisocială Este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității acestei categorii de indivizi, „terenului psiho-biografîc” care favorizează dezvoltarea acestor tulburări psihopatologice. Aceste dispoziții maladive constau din următoarele: nesiguranță, suspiciune crescută, stare de tensiune psihică permanentă, psihorigiditate cu tendință la închidere în sine, dificultăți serioase de adaptare, o mare senzitivitate față de frustrări. 22. NEVROZELE Istoric Termenul de nevroză apare în secolul al XVIII-lea în legătură cu studiile efectuate de Vieussens asupra creierului. El începe să fie folosit în mod curent de către W. Cullen (1769) pentru a desemna „un ansamblu de tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a manifestării unor cauze imprevizibile, neidentificate în timp și spațiu. Orice proiect se referă la o realitate viitoare și se caracterizează prin risc și incertitudine, aspecte ce trebuie controlate prin gestiunea riscului (planificare, organizare, control) și analiza acestuia referitoare la senzitivitatea proiectului, punctul critic, probabilitatea de manifestare a laturilor calitative și cantitative. Influențarea manifestării riscului se poate asigura prin: schimbarea concepției și execuției proiectului în funcție de factori de influență noi apăruți, redimensionarea necesarului și a structurii resurselor implicate în proiect; identificarea și
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
țara respectivă. În analiza economică de tip cost-beneficiu, costurile de substituție (costuri alternative, costuri de renunțare) se numesc prețuri umbră (prețuri de referință, prețuri economice de calcul sau prețuri de eficiență economică). Pentru fiecare proiect se întocmește un „studiu de senzitivitate”, prin care se testează sensibilitatea proiectului la o serie de modificări ce pot apărea în derularea proceselor investiționale și de producție, cum ar fi: creșterea prețului la materiile prime, reducerea producției, scăderea prețului de vânzare al produselor finite etc. Un
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
care nu pot face obiectul schimburilor externe actualizate la o rată de actualizare. La numitor se cuprind veniturile nete actualizate, exprimate în valută. În condițiile economiei de piață, proiectelor de investiții trebuie să li se efectueze o profundă analiză de senzitivitate. Acest tip de analiză își propune să stabilească nivelul de sensibilitate a viitorului obiectiv de investiții la unele modificări, îndeosebi negative, ce apar cu siguranță în cursul funcționării sale viitoare. Printre elementele care în mod cert își vor schimba nivelele
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
creșterea, uneori în salturi, a salariilor, uzura morală care determină scăderea prețurilor la produsele finite învechite etc. Important este deci să se evidențieze în ce măsură viitorul obiectiv funcționează în mod stabil, chiar prin apariția unor modificări de condiții inițiale. Analiza de senzitivitate implică deci probleme referitoare la riscul și incertitudinea, economică, specifice problemelor investiționale. Sistemul de indicatori de eficiență economică utilizați în evaluarea proiectelor economice mai cuprinde și alți indicatori, cu un grad mai redus de complexitate, dar importanți în analiza variantelor
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
Raportul beneficiu/cost (B/C). Acesta trebuie să fie mai mare decât 1. Proiectele care nu îndeplinesc aceste condiții nu au un impact relevant, deci nu sunt importante și nu vor primi finanțare din FS. 3. Analiza de risc și senzitivitate În conformitate cu art 40 (e) din Regulamentul Consiliului 1083/ 2006, analiza cost-beneficiu trebuie să includă și o evaluare a riscurilor. Aceasta va fi făcută în doi pasi: a) analiza de senzitivitate: vor fi identificate variabilele critice și se determina acele valori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202534_a_203863]
-
vor primi finanțare din FS. 3. Analiza de risc și senzitivitate În conformitate cu art 40 (e) din Regulamentul Consiliului 1083/ 2006, analiza cost-beneficiu trebuie să includă și o evaluare a riscurilor. Aceasta va fi făcută în doi pasi: a) analiza de senzitivitate: vor fi identificate variabilele critice și se determina acele valori pentru variabilele critice (valori de comutare) care influențează stabilitatea proiectului, respectiv în ce condiții valoarea actuala netă economică ia valori în zonele neadmisibile. ... b) analiza de risc: se va lua
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202534_a_203863]
-
care influențează stabilitatea proiectului, respectiv în ce condiții valoarea actuala netă economică ia valori în zonele neadmisibile. ... b) analiza de risc: se va lua în calcul și probabilitatea că acea variabilă critică să evolueze așa cum am estimat în analiza de senzitivitate. Vor fi utilizate diferite metode statistice și se va determina distribuția probabilistica a indicatorilor financiari sau economici. Nu întotdeauna se poate determina probabilitatea modificării cu un anumit procent a valorii unei variabile critice, și deci nu întotdeauna putem dezvolta o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202534_a_203863]
-
se va determina distribuția probabilistica a indicatorilor financiari sau economici. Nu întotdeauna se poate determina probabilitatea modificării cu un anumit procent a valorii unei variabile critice, și deci nu întotdeauna putem dezvolta o analiză de risc pe baza analizei de senzitivitate. În aceste cazuri se va efectua o analiză de risc calitativa (evaluare calitativa a riscurilor prezentată narativ). ... NOTĂ: Pentru acele documente originale care, conform legii, rămân în posesia Solicitantului, copiile se certifică cu mențiunea "Conform cu originalul" însoțită de ștampila unității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202534_a_203863]
-
netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu; 4. analiza economică*2), inclusiv calcularea indicatorilor de performanța economică: valoarea actuala netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu; *2) Este obligatorie doar în cazul investițiilor publice majore. 5. analiza de senzitivitate; 6. analiza de risc. Sursele de finanțare a investiției Sursele de finanțare a investițiilor se constituie în conformitate cu legislația în vigoare și constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202534_a_203863]
-
cu rata de actualizare 5% recomandată de Comisie și în prețuri constante; Calculul RIR se referă la întregul cost investițional, indiferent de sursele de finanțare. - calcularea PBP se face pe baza balanței consolidate (vezi fluxul incremental cumulat) 4. analiza de senzitivitate; 5. analiza de risc. Sursele de finanțare a investiției Sursele de finanțare a investițiilor se constituie în conformitate cu legislația în vigoare și constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202832_a_204161]
-
corecții se reflectă în fluxurile economice de numerar. Fluxul costurilor și beneficiilor economice va fi actualizat și se vor determina indicatorii de performanța economică pentru investiție: * valoarea economică actuala netă; * rata internă de rentabilitate economică; * raportul cost-beneficiu. 5. Analiza de senzitivitate Analiza de senzitivitate are ca obiectiv identificarea variabilelor critice și impactul potențial asupra modificării indicatorilor de performanță financiară și economică. Indicatorii de performanță financiară și economică relevanți, care se vor considera în toate cazurile, sunt rata internă de rentabilitate financiară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201039_a_202368]
-
în fluxurile economice de numerar. Fluxul costurilor și beneficiilor economice va fi actualizat și se vor determina indicatorii de performanța economică pentru investiție: * valoarea economică actuala netă; * rata internă de rentabilitate economică; * raportul cost-beneficiu. 5. Analiza de senzitivitate Analiza de senzitivitate are ca obiectiv identificarea variabilelor critice și impactul potențial asupra modificării indicatorilor de performanță financiară și economică. Indicatorii de performanță financiară și economică relevanți, care se vor considera în toate cazurile, sunt rata internă de rentabilitate financiară a investiției și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201039_a_202368]
-
toate cazurile, sunt rata internă de rentabilitate financiară a investiției și valoarea financiară actuala netă. În cazul investițiilor publice majore, analizele vor avea în vedere și rata internă a rentabilității economice și valoarea economică actuala netă. Pentru realizarea analizei de senzitivitate se vor parcurge pașii următori: - identificarea variabilelor care sunt considerate critice pentru durabilitatea beneficiilor proiectului. Acest lucru se realizează prin modificarea procentuala a unui set de variabile ale investiției și apoi calcularea valorii indicatorilor de performanță financiară și economică; - calculul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201039_a_202368]
-
ții morale, în timp ce deontologii kantieni trebuie s] știe care lucruri trebuie tratate că scopuri în sine și nu doar ca mijloace pentru atingerea scopurilor altora. Au fost propuse mai multe criterii pentru determinarea statutul moral. Cele mai obișnuite includeau viața, senzitivitatea (capacitatea de a avea experiențe, inclusiv cea a durerii), materialul genetic uman (identificarea biologic] în calitate de aparțin]tor al speciei Homo sapiens) și personalitatea (care va fi definit] mai tarziu). Cum ar trebui s] alegem între aceste criterii ale statutului moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o teorie a statutului moral trebuie s] ofere argumente plauzibile nu doar pentru ființe umane, ci și pentru animale, plante, computere, posibile forme extraterestre de viat] și orice altceva ce ar putea ap]rea pe parcurs. Voi argumenta c] viața, senzitivitatea și personalitatea sunt toate relevante pentru statutul moral, deși nu în aceeași manier]. S] consider]m aceste criterii pe rând, incepand cu cel elementar, viața biologic]. Etică „respectului pentru viat]” Albert Schweitzer a susținut o etic] a respectului tuturor viet
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
va g]și natural s] împ]rt]șeasc] preocuparea fâț] de soarta tuturor viet]ților”. Poate c] Schweitzer a greșit afirmând c] toate viet]țile manifest] o dorinț] de a tr]i. Dorința este în mod natural construit] că o senzitivitate care necesit] o minim] capacitate de gândire, fiind deci improbabil] g]sirea unei astfel de dorințe în organisme simple care nu au un sistem nervos central. Poate afirmația c] toate viet]țile împ]rt]șesc o dorinț] de a tr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriei specii trebuie justificat prin intermediul unor diferențe morale semnificative între oameni și alte viet]ți. A considera c] specia în sine ofer] o justificare pentru un statut moral superior este arbitrar și nefolositor. Criteriul senzitivit]ții Unii filosofi consider] c] senzitivitatea este criteriul primar al statutului moral. Senzitivitatea este capacitatea de a avea experiențe, spre exemplu, vizuale, auditive, olfactive sau alte experiențe perceptuale. Dar capacitatea de a avea experiențe pl]cute sau dureroase pare s] aib] o relevant] deosebit] asupra statutului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale semnificative între oameni și alte viet]ți. A considera c] specia în sine ofer] o justificare pentru un statut moral superior este arbitrar și nefolositor. Criteriul senzitivit]ții Unii filosofi consider] c] senzitivitatea este criteriul primar al statutului moral. Senzitivitatea este capacitatea de a avea experiențe, spre exemplu, vizuale, auditive, olfactive sau alte experiențe perceptuale. Dar capacitatea de a avea experiențe pl]cute sau dureroase pare s] aib] o relevant] deosebit] asupra statutului moral. Este un postulat plauzibil al eticii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceea a unei ființe care nu posed] aceast] capacitate. Dar cum putem ști care ființe dețin aceast] capacitate? Pe de alt] parte, cum putem ști c] entit]țile care nu sunt viet]ți, precum pietrele și râurile, nu dețin aceast] senzitivitate? În cazul în care cunoașterea implic] imposibilitatea erorii, atunci probabil nu putem ști acest lucru. Dar ceea ce știm sugereaz], în mod clar, c] senzitivitatea necesit] un sistem nervos central funcțional, care este absent în cazul pietrelor, al plantelor și al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ști c] entit]țile care nu sunt viet]ți, precum pietrele și râurile, nu dețin aceast] senzitivitate? În cazul în care cunoașterea implic] imposibilitatea erorii, atunci probabil nu putem ști acest lucru. Dar ceea ce știm sugereaz], în mod clar, c] senzitivitatea necesit] un sistem nervos central funcțional, care este absent în cazul pietrelor, al plantelor și al microorganismelor simple. Este, de asemenea, absent la f]tul uman la începutul existenței acestuia. Mulți neuropsihologi consider] c] f]tul uman începe s] dobândeasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alți stimuli senzoriali. Criteriul senzitivit]ții susține punctul de vedere conform c]ruia un avort realizat într-un moment avansat al sarcinii este mai greu de justificat decât unul realizat într-un moment timpuriu. Spre deosebire de un f]ț lipsit de senzitivitate, unul aflat în cel de-al treilea trimestru al sarcinii este deja o ființ], având experiențe. Dac] este omorât poate simți durere. Mai mult, omorârea lui, ca și aceea a oric]rei ființe care deține aceast] capacitate, priveaz] f]tul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
precum artropodele (de exemplu, insecte, p]ianjeni și crustacee) s] le dețin] capacit]țile respective pentru c] și acestea au organe senzoriale și sisteme nervoase și deseori se comport] ca si cum ar vedea, auzi și simți foarte bine. Dac] criteriul este senzitivitatea, atunci nici o mușc] nu poate fi omorât] în absența unui motiv bun. Dar ce înseamn] un motiv bun atunci când este vorba despre a distruge o alt] vietate care își revendic] statutul moral pe baza unei facult]ți probabile? În general
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
biologice unice între femeie și f]ț, extinderea unui statut legal și moral asupra f]tului are consecințe care ameninț] drepturile primare ale femeii. Una dintre acestea ar fi faptul c] avorturile la cerere nu ar mai fi permise. Luând senzitivitatea drept criteriu, avortul ar putea fi permis doar în primul semestru al sarcinii. Unii argumenteaz] c] acesta este un compromis rezonabil, din moment ce acord] majorit]ții femeilor suficient timp pentru a afla despre sarcin] și penrtu a decide dac] avorteaz] sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]