1,305 matches
-
slab și cu bule..., ca sifonul îmbuteliat prost. Restul de 1 % erau Marii Predicatori: Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Teofil Pârâianu, Ilie Moldovan, Ilie Cleopa, Daniil Tudor, Constantin Galeriu, Ioan Iovan, Nil Dorobanțu, Milan Șesan ori Mitropoliții: Antonie Plămădeală, Bartolomeu Anania, Serafim Joantă, Teofan Savu, Patriarhul Înțelepciunii Petre Țuțea, etc. Ca toți Românii absoluți Părintele Galeriu l-a iubit enorm pe Luceafărul Ortodoxiei românești, Mihail Eminescu-Voevodul Limbii Române. Iată ce ne mărturisește Marele Părinte Galeriu: „Mihai Eminescu a aparținut vremii în care
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
este moștenirea sufletului, iar sufletul este moștenirea lui Dumnezeu.Sfântul Macarie Egipteanul - Iubirea de arginti este a nu crede că Dumnezeu este Cel care are grijă de tine. Avva Isaia Pustnicul. - Călugărul în lume e că peștele pe uscat. Părintele Serafim Mân - Pe cel ce se bucură în Domnul nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui.Sfântul Ioan Gură de Aur - Faceți-vă pildă, nimic mai mult! Părintele Miron Mihăilescu - Când stai să te rogi, fă-ți mintea ta
CITATE MEMORABILE (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372286_a_373615]
-
răpitori, faptă neincriminată în codurile de legi. Dimpotrivă, mai toți s-ar lăsa răpiți de bunăvoie de acei ochi! Este Steliana Sima, artist și om frumos la chip, răpitor de frumos, frumos la spirit, contemplativ de frumos! Umbra aripilor unui serafim din văzduhul ei sufletesc i-au albăstrit ochii, iar umbra macului câmpiei folclorului românesc i-a îmbujorat obrajii, pe când umbrele gândului i-au subțiat conștiința în trandafir cu o inflorescență multicoloră, aromitoare, împrospătată de soare, frăgezită de rouă, al cântecelor
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
Selenity Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Melodia unui mit, Ritmul pulsului adapă; Steaua dintre cer și apă Se desface în Olimp... Curg fotonii în neștire, Versuri între cer și lut, Ancorate-n azimuth, Serafimi într-o oștire... Isis, ooh-saht, vis rebel. Diademă... pe-a lor frunte; Pentru Atum-Ra un hel, Cu un uliu în amonte, Etalând un viu inel, Pe un tron, ca un Arhonte!... Referință Bibliografică: Isis, ooh-saht / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare
ISIS, OOH-SAHT de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362222_a_363551]
-
cerului tezaur Arde focul nemuririi. În Empireu e desfătare, Cântări de harpe și alăute Și tună zeii -n Carul Mare Sorbind carafe neîncepute. Și nunta cerului încing Cu dans din vremuri revolute, Sub arșița iubirii sting Ghețari din suflete pierdute. Serafimi și îngeri teferi Cern clepsidre cu iubire Și brodează prin luceferi Fluvii lungi de fericire. Cad din candele cu miruri, Stropi de rouă și de mană, Dumnezeiești elixiruri Pentru a sufletelor rană. Iubirea umple potirul Florilor de pe pământ Ce-i
NUNTA COSMICĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362215_a_363544]
-
-I dăm toată sarea din mare? Cine să ne încingă în sacru, dacă nu tăcerea nepregătită a Mântuitorului... Dezvelindu-ne de acest înveliș îngrozitor, să palpăm spiritul palid al mării, ce a secat, și în strălucirea solzilor să ne numim serafimi, căci și oamenii suferă de solzi, și de mare, și de timp, și de moarte. Cine să ne definească? Cine să ne încingă în sacru? Lilia Manole (Drepturile de autor îmi aparțin) Referință Bibliografică: CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU
CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378815_a_380144]
-
cu inimile pline, În Betleemul Iudeii, unde smerit, Tu, te-ai arătat În ieslea cea săracă, născut în zorii zilei prea divine , Tu, Însuți fiind Unicul Fiu de Împărat! Acum a glasurilor cinstiri se-nalță în cer, Iar heruvimii și serafimii saltă cu cântări: Leru-i ler și inima-i prin cer, Leru-i ler și colindele nu pier, Leru-i ler și inima-i prin ger Leru-i ler, ajungând la praznicul cu miel prier, Leru-i ler, aprinzând lumini de stea, Flori dalbe, flori
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
din nou asupra Basarabiei. În 1912, țarul vine să comemoreze centenarul anexării. O mulțime de scrieri jubiliare în limba rusă inundă țara și soclul unui monument în onoarea țarului Alexandru I este așezat în fața Mitropoliei. Biserica oficială, sub conducerea episcopului Serafim, este apropiată de curentul reprezentat de Uniunea Adevăraților Ruși. Această aliniere a instituției explică, fără îndoială, dezvoltarea unei mișcări religioase populare care se manifestă în 1909 în jurul unui călugăr, Inochentie din Bălți. Acesta anunță sfîrșitul lumii și pregătește venirea lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fără îndoială, dezvoltarea unei mișcări religioase populare care se manifestă în 1909 în jurul unui călugăr, Inochentie din Bălți. Acesta anunță sfîrșitul lumii și pregătește venirea lui Christos. Pelerinajele țăranilor moldoveni se organizează în jurul Bălților. Călugărul predică în limba română. Episcopul Serafim decide în 1912 să pună capăt acestor manifestații. Călugărul este ridicat de o echipă de cazaci care îl deportează la Mănăstirea Adormirii, aproape de lacul Onega. Episodul este tragic: țăranii se ridică împotriva cazacilor pentru a-l apăra pe Inochentie și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
76 Saint-Simon 87 Sandfeld, Karl 30 Sapir, Jacques 333 Sănătescu (general) 247, 255-259, 265-268, 272, 273, 385, 386, 407 Schickendanz, Arno 229 Schopenhauer, Arthur 127 Schöpflin, George 31, 339 Scott, Walter 86 Sebastian, Mihail 205 Secăreș, Vladimir 355 Semonov 254 Serafim (episcop) 160 Seton-Watson, Hughes 169 Shafir, Michael 339 Shamir, Yitzhak 357 Sigismund de Ungaria 42 Sihanouk 357 Sima, Horia 238-240, 271 Simeon 21 Simion 45 Simmons, Thomas 365 Siniavski, Daniel 304 Slăniceanu 114 Smuts, Jan 177 Sobieski 50 Sokoloff, George
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Noian de valuri îmbulzind, cît munții,/ Tăria Cerului să o asalte,/ Că miezu-i să-l amestece cu polii./ Și se rosti atoatefăcătorul/ Cuvînt: "Tăcere, valuri turburate!/ Tu, hau nemărginit, te potolește![...]" Și nu statu ci se-avîntă dendată,/ Pe áripe de serafimi purtat/ În slavă Tatălui învăluit,/ În Haos și în nenăscuta Lume -/ Căci Haosul îi auzise glasul./ Și îl urma întreaga lui suita,/ În lung cortegiu și strălucitor,/ Priveliștea Creației s-o vadă,/ [...] Ci rotile încinse se opriră/ Și el lua
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Timuș, Ogio-san (Domnișoare), pref. edit., Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Orizonturile vieții în literatură, RL, 1975, 19; Gheorghe Perian, Doina Curticăpeanu, „Orizonturile vieții în literatura veche românească”, ECH, 1975, 6; Mircea Constantin, O carte de excepție, F, 1975, 6; Serafim Duicu, „Orizonturile vieții în literatura veche românească”, VTRA, 1975, 7; Mihai Ungheanu, „Orizonturile vieții în literatura veche românească”, LCF, 1975, 33; V. Fanache, „Orizonturile vieții în literatura veche românească”, ST, 1975, 8; Constantin Hârlav, „Orizonturile vieții în literatura veche românească
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
Nistru”, reușesc să publice numeroase articole despre moștenirea literară, despre necesitatea imperativă de a reveni la normele literare și promovează o literatură de calitate, prin difuzarea scrierilor lui Ion Druță, Grigore Vieru, Vasile Vasilache, George Meniuc, Nicolae Costenco, Petru Cărare, Serafim Saka, Nicolae Dabija. Seria nouă a susținut procesul de renaștere națională, valorificând literatura română, în genere cenzurată, exilată, marginalizată (Doina și articole ale lui Mihai Eminescu, operele lui Constantin Stere, Andrei Țepordei, Leon Donici ș.a.). Au apărut aici articole despre
BASARABIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
național, cu accentul pus pe valorificarea culturii române din Basarabia și pe cercetarea „petelor albe” din istorie. La început, colegiul redacțional era format din Valeriu Babanski (secretar responsabil), Vladimir Beșleagă, Nicolae Costenco, Ion Druță, Bogdan Istru, Vasile Levițchi, Victor Prohin, Serafim Saka, Vasile Vasilache; din 1990, redactor-șef este Dumitru Matcovschi, din 1995 în echipa redacțională intrând și N. Popa, E. Lungu, Iulian Nicuță, Em. Galaicu-Păun. B. este, în această perioadă, una dintre revistele literare românești cele mai importante, în unii
BASARABIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
, Serafim (9.III.1947, Viișoara, j. Edineț), poet. Este fiul Mariei (n. Cebotaru) și al lui Constantin Belicov, țărani. B. a absolvit, în 1970, Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău. Funcționează ca redactor la radio, la publicațiile „Cultura
BELICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285686_a_287015]
-
Macedonski și complexul modernității, Craiova, 1984; Tudor Arghezi, poet religios, București, 1999. Ediții: V. Voiculescu, Capul de zimbru, pref. edit., Craiova, 1988; Alexandru Macedonski, Cartea de aur, introd. edit., Craiova, 1995; Poezia simbolistă românească, pref. edit., Craiova, 2001. Repere bibliografice: Serafim Duicu, „Realismul literaturii fantastice”, VTRA, 1975, 9; Mihai Dinu, „Realismul literaturii fantastice”, CL, 1975, 10; Crăciun Bejan, „Realismul literaturii fantastice”, F, 1975, 11; Nicolae Manolescu, „Realismul literaturii fantastice”, RL, 1975, 51; B. Constantin, „Imaginația scriitorilor romantici”, R, 1979, 1; Mihai
BESTELIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]
-
vădește în studiul Romanul și contemporaneitatea (1984), unde B. apelează la un instrumentar critic complex și la un limbaj estetic înnoit, atunci când se referă la particularitățile formale (Zbor frânt de Vladimir Beșleagă), la substratul dramatic al timpului încremenit (Vămile de Serafim Saka), la „direcția estetică” (Disc de George Meniuc), la interferența timpurilor (Unchiul din Paris de Aureliu Busuioc) sau la cronotopul basmului ( Povestea cu cocoșul roșu de V. Vasilache). B. formulează tot aici și rezerve critice, abordând cu luciditate și în
BILEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285738_a_287067]
-
el rămâne ca autor al celei dintâi cărți care se ocupă, într-un mod sistematic, de unele probleme de estetică a literaturii dramatice. SCRIERI: Teoria dramei, cu un tratat introductiv despre frumos și artă, Brașov, 1899; ed. îngr. și introd. Serafim Duicu, Craiova, 1995; Din estetica tragicului, Sibiu, 1900; Excursiunea școlară în Italia, Brașov, 1907; Societatea pentru fond de teatru român și domnul Zaharia Bârsan, Brașov, 1907; Directorul Virgil Onițiu. Sufletul și activitatea lui, Brașov, 1916. Repere bibliografice: Ghiță Pop, „Teoria
BLAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
priorității și ierarhii subtile mai pot gusta și găsi sens în tratatul lui Diogene Areopagitul, care așeza Îngerii, Arhanghelii și Principatele, a treia categorie, după Stăpîniri, Tării și Puteri, în rîndul al doilea, ele însele situate după Tronuri, Heruvimi și Serafimi, categoriile cele mai apropiate de Dumnezeu. Aceste distincții de curte reglează totuși viața cotidiană a palatelor noastre naționale... Fără îngeri, agili ca niște spirite fără corp, nu există istorie sfîntă. Existența lor face parte din dogmă, încă de la sinodul din
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se întâlnește mai ales in Isaia și își are originea în textul care proclama solemn sfințenia lui YHWH - relatarea celebrei teofanii din capitolul 6 al Cărții lui Isaia. Profetul îl vede pe YHWH pe tron, în templul ceresc, slăvit de serafimi cu neîncetata cantare: Q":Äš, q":Äš, q":Äš YHWH Te>"’ÄÖ... (Is 6,3a). Pentru a putea fi trimisul lui la oameni, lui Isaia i se purifica buzele cu un cărbune aprins (6,6-7). În textul citat, q":Äš
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Ulterior, Te>"’ ÄÖ a ajuns să fie interpretat nu că „oștirile lui Israel”, ci că „oștiri cerești” - mulțimea aștrilor sau a îngerilor peste care YHWH este stăpân cu putere absolută, pantokrátÄr. În celebra vedenie a lui Isaia (Is 6,3), serafimii îl aclamă pe YHWH: Q":Äš, q":Äš, q":Äš YHWH Te>"’ÄÖ... Un reflex al acestui pasaj este, în Noul Testament, Lc 2,13: mulțimea de oaste cerească (sØn tÄÎi aggélÄÎi plQÎthos stratiăs ouraníou) care îl laudă pe Dumnezeu la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Ivașcu, București, 1966, 128-133, 187-207; Ivașcu, Ist. lit., I, 312-316, 590-591; Cornea, Originile, 475-476; Maria Protase, Petru Maior - un ctitor de conștiințe, București, 1973; I. Dumitriu-Snagov, Românii în arhivele Romei, București, 1973, passim; Macrea, Contribuții, 31-47; Dicț. lit. 1900, 535-538; Serafim Duicu, Pe urmele lui Petru Maior, București, 1990; Mazilu, Vocația, 131-139; Dicț. esențial, 474-477. C.T.
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
de tristețea senin-mioritică a lupului de jertfă. Este și coautor al unei cărți de reconstituire documentar-romanțată, Peregrinările și suferințele spătarului Neculai din Milești (1987). SCRIERI: Stâlpul de foc, Chișinău, 1988; Peregrinările și suferințele spătarului Neculai din Milești (în colaborare cu Serafim Saka), Chișinău, 1988; Somn de lup, Chișinău, 1990; Moartea lui Zenon, Iași, 1994; Dimineața marelui oraș, Chișinău, 2003; Grecia imaginară, Chișinău, 2003; Orfeu și singurătatea, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Val Condurache, De la Nistru pân-la Tisa, RL, 1991, 26; Eugen Simion
MATEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
erotică, autorul, deloc sentimental sau tânguitor, trece repede peste clișeele elegiace și idilele lui de dragoste devin imnuri închinate căsniciei. Singular în poezia românească din prima jumătate a secolului al XIX-lea este H.-R. prin simbolizarea pornirilor interioare contradictorii (Serafimul și heruvimul, Visul). Odată cu primele înrâuriri ale creației lui Victor Hugo, cu care avea puternice afinități, poetul român evoluează spre o gesticulație romantică, declamatorie, de tip mesianic, plină de grandilocvență, de simboluri și de alegorii. Poemele capătă treptat o coloratură
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Manole, București, 1979; Punga, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1909; Unirea. 24 ianuarie 1859, București, 1909; Amintiri și schițe, București, 1910; Din lumea celor cari nu cuvântă, București, 1910; ed. îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1992; ed. îngr. și pref. Serafim Duicu, Craiova, 1994; Nucul lui Odobac, București, 1910; Trei vedenii, București, 1910; ed. 2, București, 1912; Culegătoare de rouă. O lacrimă pe-o geană. Fericirea. Cioplitorul, București, 1911; Visul lui Pilat, București, 1915; O lacrimă pe-o geană, București, 1915
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]