785 matches
-
complexă. Asumpțiile situate la baza acestui model erau următoarele: 1. societățile sunt conectate prin multiple canale: interstatale (canalele normale asumate de realiști); transguvernamentale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele acționează coerent, ca unități); și transnaționale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele sunt singurele unități cu rol de actori în politica internațională); 2. agenda relațiilor interstatale constă dintr o multitudine de teme, care nu sunt aranjate într-o ierarhie clară sau consistentă
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
sau mai multe state sau în organizațiile internaționale. Într-un mediu internațional populat de actori nestatali tot mai influenți, statul-națiune este supus unor presiuni cu care nu se confruntase în trecut. Thomas Biersteker arată că aceste provocări devin mai ușor sesizabile dacă privim suveranitatea ca un construct social (vezi și capitolul Constructivismul în Relațiile Internaționale) ce implică, pe lângă identitate și teritoriu, și acceptarea de către alte state a revendicărilor de autoritate finală, într-un număr de arii tematice (issue areas). În lumea
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
de provocări. În primul rând, în anumite arii tematice, statele tind să-și atenueze unele dintre revendicările privind autoritatea finală. Deși nu se manifestă intens sau egal în toate regiunile sau în toate ariile tematice ale vieții internaționale, fenomenul este sesizabil. Statele-membre ale Uniunii Europene și-au atenuat aceste revendicări în planul politicii economice și monetare, în favoarea structurilor Uniunii Europene. Organizația Națiunilor Unite și celelalte instituții din sistemul ONU au beneficiat, la rândul lor, de această tendință, într-un set de
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
unele elemente ca: K și P etc.; micșorarea capacității de fotosinteză, prin scaderea numărului de cloroplaste; creșterea proceselor fermentative, corelată cu o scădere a pH-ului; apariția unor substanțe specifice fitoalexine. II. Modificări anatomo-morfologice În cursul patogenezei apar modificări structurale sesizabile cu ochiul liber: hipertrofiile (datorate acțiunii unor substanțe de tip auxinic eliberate de agenții patogeni cancerul bacterian al viței de vie (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens); atrofiile (sunt cauzate de agenți patogeni care pot distruge în întregime un anumit organ al
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vedere genetic, de cimpanzei; făcând speculații pe această temă, să ne imaginăm cum ar arăta o ființă umană care ar diferi genetic în sens evolutiv pozitiv doar cu 2% față de celelalte ființe umane ? Probabil că anatomic nu ar exista diferențe sesizabile, dar fiziologic ? Ar avea capacități pe care oamenii obișnuiți nu le-ar deține, sau le-ar deține dar într-o formă rudimentară, neevoluată. Contrar credințelor înrădăcinate (cel mai adesea și profund neștiințifice !Ă A.D.N.-ul cromozomial nu reprezintă o
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
o coală de hârtie plasată în mijlocul unui top de hârtie, similar unei figuri bidimensionale cu lungime și lățime, neavând nici un concept despre cea a treia dimensiune a spațiului - respectiv înălțimea - pentru că, fiind mai mică decât celelalte două dimensiuni, nu este sesizabilă în lumea fizică în care trăiți. La fel și spațiul nostru tridimensional este asemeni unei foi de hârtie, un fel de subspațiu dintr-un spațiu multidimensional vast, pe care nu îl putem percepe pentru că întreaga materie și forțele existente pe
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
colaps aproape le echilibrează pe cele de creștere accelerată a densității. Dovezile arheologice privind expansiuni, respectiv contracții masive de populație, în decursul paleoliticului nu lipsesc (Finlayson 2004, 2005; Hawks et al. 2000; Roebroeks 2006), deși, ele sunt mult mai clar sesizabile în Pleistocenul superior. Episoadele climatice pozitive par să fi fost, de altfel, foarte favorabile creșterii demografice și macro expansiunii culturale paleolitice (Ambrose 1998; Van Andel & Davies 2003). Ceea ce merită reținut, din punct de vedere demografic, este posibilitatea apariției ocazionale a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
lateralelor este marcată cu precădere de axa centrală orizontală. Ea leagă ochii soțului de centrul pubian al femeii - un vector excentric care conectează energic subiectul și obiectul, scoțând în relief fiecare componentă semnificativă ca pe o microtemă. Mult mai greu sesizabilă, dar tot atât de importantă pentru înțelegerea adecvată a compoziției este divizarea verticală din peisajul lui Bellini (figura 81). Divizarea este abia indicată de profilul stâncilor din prim-plan, croind drum perspectivei cuprinzătoare a fundalului. Axa laterală accentuează o demarcare și mai
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
preeminență controlează compoziția pretutindeni în artă pare mult mai puțin îndrăzneață atunci când aflăm că ea coincide cu descoperirile referitoare la natura însăși a simțului vederii. Compoziția poartă sensul Formele centrice și excentrice pe care le-am discutat pot fi clar sesizabile doar în diagramele din figurile 5 și 6. Ele nu apar explicit în nici una dintre ilustrațiile luate din domeniul artelor. Atunci ce rost mai aveau aceste forme prezentate vizual? Trebuie să amintim aici că percepția nu constă în explorarea mecanică
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în întreprinderi din S.U.A. și Europa Occidentală. Avantajele J.I.T. vizează următoarele aspecte: * Economii în costurile de menținere a stocurilor; * Locul de muncă se micșorează, producția devine mai rațională, prin eliminarea produselor intermediare; * Reducerea rebuturilor; * Deficiențele în producție sunt mai ușor sesizabile etc. Dar, metoda J.I.T. prezintă și limite, asupra cărora specialiștii fac referire și anume: * Există riscul ca așteptarea „momentului oportun” să ducă la întârzieri; * Manipularea materialelor în loturi mici presupune costuri asociate suplimentare; * Monitorizarea și controlul conduc la costuri crescute
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
articulări pline și distincte,persoanele deficiente de auz sesizează atât de bine ceea ce li se vorbește încât se poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile în articulare; -insuficiențele vizuale în identificarea fonemelor se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu și prin contrubuția intelectului; -exersarea văzului pe baza unui antrenament progresiv, explică însușirea și nivelul de însușire a labiolecturii; -confuziile între sunetele omorganice se lichidează prin
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
sentimente și experiențe; o dă consistență analizei personalizate a trăirii relațiilor umane de tip comunicativ, experiențial, psihoafectiv, de conducere și, în mod deosebit, constantelor stilului empatic; o consacră ideea de posesie de către elev, profesor sau părinte a unor calități greu sesizabile/delimitabile sau manifestate, forțând acceptarea ipotezei că oamenii sunt entități emoțional-afective, nonidentice, dar experiențial posibil non simetrice; Empatia are statutul unuia dintre conceptele greu de definit, oricare ar fi poziția analistului. Acesta se regăsește sub diferite nume: intropatie, proiecție simpatică
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
semnificația lor socială a.La vârsta preșcolară multe dintre modificările de conduita au forme predominant organice.Este dificil de identificat în conduita copilului de vîrstă mică (sugar și antepreșcolsr) o componentă caracterială certă. Aceasta întrucât conduitele morale ale copilului sunt sesizabile mai târziu, pe la mijlocul vârstei preșcolare. De-abia acum se întâlnesc manifestări cu adresă relativ conturată (distrugere de jucării, mânii orientate, mutism psihogen, unele forme de bâlbâială), dificultăți de contact social (îndeosebi în creșe și grădinițe de copii) ș,a. În
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
relație cu povestirea, descrierea nu se situează totuși în opoziție ci, mai degrabă, în prelungire, descrierea constituind frontiera internă a povestirii 29. Genette problematizează particularitățile descrierii având în background cercetarea mai amplă a fenomenului spațializării în literatură. Efectul de spațializare sesizabil într-un text literar provine fie din spațializarea elementară a limbajului 30, fie din resursele stilistice ale figurilor retorice 31. Privită din perspectiva spațializării, descrierea se revelează ca o formă de reprezentare a obiectelor și personajelor unei povestiri, ale cărei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în ciorchine", făcând ca valurile dureroase să survină mai frecvent iar între aceste valuri să persiste o cefalalgie de fond și nu un interval total liber de durere. Aspectul clinic Stadiul prodromal este mai puțin spectaculos și pare a fi sesizabil numai în jumătate din cazuri. Atunci când există, bolnavul se plânge de o senzație de apăsare cefalică sau de senzație dezagreabilă oculo- orbitară sau temporală. Aceste fenomene sunt de scurtă durată, nedepășind 1 - 2 ore. Stadiul de cefalalgie se desfășoară sub
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
sub pereții laterali, reprezentând cel de-al treilea tip, se regăsesc sub tumulii sarmatici individuali (în șapte astfel de exemple), costituind aproximativ 5% din numărul total al înmormântărilor. Treptele sunt practicate la adâncimi diferite, sistemul lor de construcție fiind greu sesizabil. Uneori, acestea prezintă urme ale unor bârne sau chiar resturi putrescente din lemn, sub formă de praf de culoare cafenie, aceste indicii dovedind că bârnele se așezau de-a curmezișul gropilor, una lângă alta, formând un fel de acoperișuri; în
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
marelui savant, este opera a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din notă realismului clasic, care presupune, între altele, fidelitate față de imaginea fotografică. Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția, ușor sesizabila, pentru linia ondulata, jocul de lumini și umbre al patinei, dau personalității acestuia dimensiune de zeitate antică și medaliei o valoare de excepție. Chipul savantului cu puțin bust mai apare pe medaliile Institutului ce-i poartă numele, la jubileele de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
gânditori români interbelici) că în înțelepciunea țărănească ar trebui să căutăm originalitatea imaginii românești asupra destinului. În Dimensiunea românească asupra existenței, ca și în alte studii izolate, Vulcănescu subliniază că, pentru țăran, lumea are sens, că există o corespondență "cosmică", sesizabilă prin semne, prin observarea astrelor. Soarta cuiva este strâns legată de "rost" (adică de "integrarea lui ierarhică și spațială referitoare la lume"); chipul unui om este pecetluit de rost și de soartă, care definesc poziția individuală în raport cu grupul în care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Din imaginea stampei lui Abraham Blooteling (Fig. 130) realizăm cât de apropiată este maniera neagră, din punct de vedere al semitonurilor figurate, de clișeul modern fotografic. Structura texturii, datorată miilor de puncte componente, se aseamănă izbitor cu grain-ul fotografiei alb-negru, sesizabil când aceasta este mărită. În cazul tehnicilor pe metal în adâncime, există două maniere de obținere a gravurii colorate: amestec substractiv, prin transparență, și altul, „à la poupée”, prin amestec al culorilor direct pe placă. Amestecul substractiv presupune suprapunerea mai
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a discursului realizarea sensului este concepută numai dinamic, în vorbire actualizarea devine un concept fundamental și pluridimensional. În această perspectivă, actualizarea este o activitate neuro-psihică ce permite trecerea de la potențialitățile limbii la realitatea discursului. Aceasta este însă o operație graduală, sesizabilă în trei momente distincte, unul liminar, unul mediu și altul deplin, așa cum a stabilit G. Guillaume în cronogeneză (prin imaginea-timp a verbului), iar R. Lafont în topogeneză (prin înscrierea într-un spațiu obiectiv). În lucrările consacrate actualizării s-au stabilit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realizează o progresie lineară. Aceste două tipuri de progresii constituie de fapt un prototip, realizat în mod ideal atît de simplificat și clar. Rareori, succesiunea temă/remă urmează acest model; uneori tema se subdivide în teme derivate, alteori devine greu sesizabilă într-o arborescență (în probe, citate etc.), care constituie o suită coreferențială; 3) metaregula de non-contradicție impune condiția ca textul să nu introducă în dezvoltarea sa nici un element care să contrazică o secvență anterioară sau un conținut deductibil din ea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conținut, nu există o unitate a opiniilor. Una dintre secțiunile pragmaticii (de natură filozofică) a făcut distincția între enunțurile cu valoare propozițională, ce se poate trata de semantica formală, și valorice care nu se comunică direct, fiind implicite enunțurilor și sesizabile numai recurgînd la reguli, maxime sau implicaturi conversaționale. Ca atare, potrivit pragmaticienilor, nu există informație numai în valoarea propozițională a enunțurilor, valoarea pragmatică fiind o forță de orientare care se adaugă la aceasta, căci există două tipuri de informație, una
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care îl apropie de un termen de specialitate consacrat, denominație. În principiu, nominația este un act de categorizare, o practică în același timp socială și lingvistică. De aceea, metalimbajul analitic subliniază valoarea procesuală a nominației, aceea de act de vorbire sesizabil în dinamica producerii lui, care îl diferențiază de rezultatul lui reprezentat de denominație. Se poate spune, deci, că nominația este actul prin care subiectul numește ceva în spațiul discursului, clasifică un referent introducîndu-l într-o clasă de obiecte anumită a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
putea spune și despre fiecare discurs: întotdeauna există, în mod necesar, un vorbitor, separat de ceea ce se spune. Ceea ce deosebește narațiunile, în special cele literare sau cele orale, mai extinse, ar fi că povestitorul este deseori, și în mod special, sesizabil. Povestitorii din lungile narațiuni pot fi, în chip surprinzător, prezenți și perceptibili, chiar pe măsură ce desfășoară o povestire care ne atrage ostentativ atenția, ca cititori sau ascultători, către alți indivizi implicați în poveste. În consecință, putem simți că ne împărțim atenția
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o relație eu-sine (în diferite părți ale creierului), care conduce la un haos (pandemonium) de activități neuronale în competiție. Stanislas Dehaene 76, Jean-Pierre Changeux 77 și Michael S. Gazzaniga 78 stabilesc că un stimul sensorial (de vedere sau verbal), devine sesizabil, adică conștient, atunci când reprezentarea neuronală din ariile posterioare este amplificată prin conexiuni de lungă distanță la arii multiple. Ei propun acest model ca un "spațiu de lucru" (workspace) care sugerează faza de tranziție spre o reacție de "tot sau nimic
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]