864 matches
-
aminte că schemă metafizica în care noi credem și pe care ne-am însușit-o cu privire la viața de DUPĂ...nu permite părerea de rău, pentru că atunci când plecăm DINCOLO, plecăm să evoluăm. Și totuși de unde aceasta imensă părere de rău și aceasta sfâșiere sufletească? M-am introspectat și am înțeles, provenea din DOR, din neobișnuința cu LIPSA ei și din procesele de conștiință că nu am putut face mai mult pentru ea, în această viață, în genere, nu numai în ultimele clipe. Îmi
Momente cumplite pentru Rita Mureșan. Vedeta trece printr-o dramă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71592_a_72917]
-
nevrozei se adâncește la Michel Leiris. Pe Franklin nu-l interesează viața interioară, în schimb Leiris își face un autoportret suprarealist, în mai multe lucrări autobiografice, din convingerea că putem dobândi cunoașterea absolută doar explorând particularul până la ultima limită, prin sfâșierea de sine. Astfel, poetul și antropologul francez face, în Maturité, ca și în L’Age d’homme, o confesiune crudă, a unor aspecte inavuabile, sondând deopotrivă relația conștiinței cu trupul și limbajul. La Franklin există o anume seninătate, legată de
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
amestecă planurile, punînd iarăși semnul egalității între literatura și viața, căutînd justificări în Viețile Sfinților sau în nenumite lucrări apocrife. Concluziile sale uimesc prin neadecvare: "Cei ce au cugetul lui Hristos știu prea bine că, prin această, boierul scare poruncise sfîșierea unui prunc de către cîinit i-a făcut copilului, chiar nevrând (sic!), cel mai mare bine sadica l-a transformat în înger!ț, așa cum o mamă știe că chirurgul îi face copilului ei un mare bine cînd îl taie și îi
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
șansei). Astfel se prezintă majoritatea ,rimelărilor" din carte: un stil căznit, cu ieftine efecte publicistice, livrate sub umbrela protectoare a convenției. Dar Șerban Foarță e mai degrabă redundant decât manierist - căci nimic din fabulosul minuțios organizat al manierismului, din acea sfâșiere bine condusă a materialului (concepția noastră despre lume) și cufundarea artistului în vârtejul propriilor imagini nu se regăsește în poezioarele croșetate săptămânal. Singurele fragmente care se salvează de la naufragiul editorial sunt acelea în care a căzut un strop de umor
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
și alții, fratele boem și care le cam trăgea la măsea era prieten cu Charlie Chaplin, cu Picasso și cu alți derbedei geniali, sau escroci faimoși. De unde venea partea răului pe lume, inclusiv lupta criminală pentru existența și toate omorurile, sfîșierile și gîtuirile respective. Pentru că omul simplu, credincios, chiar se întreba, în momente de cumpănă: Cum de permite Dumnezeu astfel de fapte?! Uite, ca frate-Său permitea, în mod științific, cu el colaborînd mai toți savanții vestiți. Să nu-l confundam
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
ca însăși realitatea faptului că toți eram niște animale acolo-n țarcul ăla cu pământ bătătorit pe jos, niște animale de rase sau specii diferite care-n așteptarea tainului bâjbâiam îndârjiți după un grai comun tinzând să se confunde cu sfâșierea de mamă a mutei." (pp. 163-164). Nimic, chiar nimic de adăugat.
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
că de aici nu rezultă că toate fructele sunt bune. În al cincilea rând, venind din provincie, nu știam de organizarea în haită decât la lupi. Îmi pare rău să o regăsesc la unii concetățeni, care participă la încercări de sfâșiere comandate. Nu mi-e teamă. Sunt doar dezamăgit. Închei cu o observație în treacăt, promițând să revin, dacă va fi cazul. În epoca libertăților și a deschiderilor, România a fost împinsă, din păcate, în stagnare și sărăcie. Ea are nevoie
Marga, atac la Pleșu: frustrat în fața istoriei, ochiul vigilent al Curții by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80047_a_81372]
-
mă rog, m-aș ruga în fiecare seară pentru ea”. Parafrazîndu-vă pe dumneavoastră, domnule Pintilie, cred că un om se poate ruga cînd hotărăște să se roage. Una peste alta, magicianul Pintilie își transformă bricabrac-ul într-o imagine “de sfîșiere pirandelliană între personaje și actori joc și ficțiune viață și formă”.
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
pumni/ fierbinte și crescut cheag/ de lan verde auriu/ Drept ca spinarea strămoșului/ în tihna taciturnă/ pe lavița pictată/ în liniștea ușor pășind/ a muierilor harnice/ spre biserica senină/ între șipot și țintirism./ Cuvântul l-am simțit cum crește/ din sfâșierea uscată/ a ierbii sub coasă/ din prelingerea metalică/ a laptelui proaspăt în găleată/ din vorba domoală/ așezată în praful uliței/ din ploaia topind/ noi semințe germinate/ Iar astăzi/ cu ochii arși pe marginea/ ninsorilor fierbinți/ îl regăsesc zvârlit/ ca boabele
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
cu adînci pătrunderi și ramificări în știința europeană a interpretării, adusă pînă la zi. În final, prefața își sprijină demonstrația pe analiza cîtorva personaje, pe sîmburele sufletelor dezlănțuite ori apăsate, ale celor care au cunoscut singurătatea și prietenia, arbitrarul și sfîșierea, capcanele Mediteranei și nu pericolele ei. Pentru că, intervin eu cu ochiul mai atent al cititorului tot atît de interesat și atras de nuanțe, toți acești oameni striviți, cunosc de fapt optimismul tragic al experienței lor de viață. Personaje ale minimei
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
vorbele lui Plotin, ca "sufletul nu va merge spre altceva decît spre sine, și către sine", iudaismul pledează pentru o transcedentă întrupata, dacă pot folosi expresia, ca relație cu un Celălalt fără de care "eul se află într-o stare de sfîșiere și de dezechilibru", și fără de care nu poate ajunge la Dumnezeu. Lévinas scrie pagini uluitoare despre iubire, despre femeie, despre felul în care Eva a fost creată nu dintr-o parte a lui Adam, ci mai curînd pentru a-i
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
și crini", "carnea de calvar", alăturări oximoronice ca "luminoasa putrezire", sau dislocări sintactice de sorginte argheziană: "Să-ți dea un castel, viața se adună/ Azi din bucățele, în Spania de șarpe și mărgean"). Răsună în poeziile lui Miron Kiropol teribila sfâșiere a psalmilor arghezieni, sentimentul rătăcirii în "zarea marii stepe", în imensitatea spațiului creat prin retragerea divinității: "Mi-am pierdut capul în groapa cu lei./ Fără Dumnezeu, fără țară/ Sunt ca o prăpastie sugând din ea însăși". În gura apostatului, anafura
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
treptat, că e vinovat de moartea fratelui său. Ca să se scuture de coșmar, se forțează să se consacre altor detalii ale traiului. Cu precădere aceste aspecte neutre sunt prezentate pe larg în roman. Zadarnică eschivare! Principalul e comprimat în lăuntrica sfâșiere căreia Faulkner îi refuză accesul în prim plan. E un subtil procedeu de compoziție, o deturnare a atenției. La Breban descoperim o suprapunere similară, aici însă coincidența de straturi ascunde o altă semnificație. Un june de familie bună, înstărit, cu
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
complice când președintele mânuiește briceagul în locul spadei, când sacrifică interesul general lăsându-se în voia resentimentului. Este ca și cum ai vedea un preot care, deghizat, se strecoară pe căi lăturalnice în speluncile în care se țin luptele de cocoși, aclamând 'popular' sfâșierile sângeroase. Cine spune astăzi (cu interese politice camuflate) că nu este nevoie de o nouă Constituție care să traseze un cadru mai ferm pentru acțiunea președintelui de Republică se înșeală. Este nevoie de o nouă Constituție care să limiteze arbitrariul
Deutsche Welle: Atitudinea lui Băsescu în cazul CFR Marfă este nepotrivită by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36089_a_37414]
-
la fel ca Ecaterina. Acest „altul” va face în ultima parte a romanului o călătorie în Germania, cu speranța că o va înțelege mai bine pe eroina sa și pe sine, că va dezlega misterul identitar, că va scăpa de „sfîșierea ruso-germană”. Și, într-adevăr, în această călătorie dincolo de hotarele Rusiei și apoi ale Germaniei, povestea Ecaterinei și povestea lui Oleg Erdmann, cu multele lor povești adiacente derulate pe mai bine de două sute cincizeci de ani, care pînă acum se intersectaseră
De la Sankt-Petersburg prin Leningrad și retur by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2885_a_4210]
-
speranță din întunericul lui străfulgerat de geniu. Râzând din toată inima și bâțâindu-se cum numai el știa să o facă, omul acesta, sau mai bine zis această rară pasăre cântătoare, și-a depășit crunta condiție umană, epoca marcată de sfâșieri, sfârtecări, confruntări, spaime, servituți și cortine de fier, și s-a topit în Lumina pe care în sfârșit o vede." (pp. 290-292). Îl știam pe Mihai Cantuniari ca pe un traducător excepțional. Acum descopăr un om reflexiv, de mare profunzime
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
de mari regizori precum: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Silviu Purcărete, Alexandru Dabija și regretatul Alexandru Tocilescu. “Caragiale este cartea noastră de vizită” ne argumentează acad. Răzvan Theodorescu în interviul acordat, iar teatrologul George Banu ne vorbește despre “...condiția comică a sfâșierii”. Cei interesați pot afla, de aemenea, din paginile publicației, și programul festivalului până în data de 28 iulie precum și descrieri ale spectacolelor care se desfășoară de marți până duminică atât în Centul Istoric cât și în zona Hala Traian, unde intrarea
”Bucureștii lui Caragiale”: Interviuri de excepție în gazeta festivalului () [Corola-journal/Journalistic/22404_a_23729]
-
război debutase totuși promițător: conacul de la țară și casa boierească din oraș, izolate de lumea din jur, erau pentru prima oară înlocuite de vibrația Bucureștiului și de agitația mulțimii; în locul sentimentelor cuminți și previzibile, eroul romanului, Mihai Comăneșteanu, încerca acum sfîșieri erotice. Dar totul recade curînd în ideologie: presupunerea că Războiul de Independență ar fi putut provoca o renaștere națională de proprorții plasează totul în neverosimil. Neverosimilul se accentuează prin reîntoarcerea forțată a acțiunii la anul 1877, folosindu-se `nsă aceleași
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
mobilizați de același țel : ieșirea de sub opresiunea ideologicului și afirmarea valorilor autentice. „Prietenii noștri, tinerii critici și comentatori, ne-au simțit și ni sau aliat și, e drept să spunem, numai cu ajutorul lor a fost posibilă renașterea literaturii și artelor, sfâșierea chiar și parțială, a vălului de fum și pâcla densă ideologică... Rememorarea acestei faste conlucrări între scriitori și critici, a vremurilor în care unii pe alții se sprijineau, imprimă textului brebanian inflexiuni emoționale. Puțini sunt scriitorii de azi care să
Trădarea criticii? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6796_a_8121]
-
saturat. Are spleen. Adică o lingoare galopantă ce-l istovește pe dedesubt. Românul nu se supără niciodată. El are doar draci. E nervos pe soartă, își bombăne aproapele sau își suduie destinul, îl sâcâie în permanență o jenă interioară, resimte sfâșieri metafizice, îi scârțâie articulațiile spiritului și e trist fără măsura sinchiselii. Altfel spus, când e un pic de soare, ar cam fi bună o ploicică. În schimb, dacă doar burează, e urgie, nu se mai satură Dumnezeu de-atâta apă
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
care l-au îmbrățișat din capul locului și căruia i-au făcut o largă și îndelungată mediatizare, ni se pare că aceasta e o împrejurare atît de intempestivă și o anecdotă atît de opacă, încît ține de ordinul neverosimilului. O sfîșiere fratricidă, care îți lasă un gust amar. Nu încercăm a respinge - nici n-am avea căderea! - motivele de decepție ale lui Paul Goma față de cei ce l-au susținut cu ardoare. Mai mult: avem simțămîntul că dezamăgirile prozatorului sînt reale
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
armoniile estetizante din versul coșbucian, caracterul scenic al descrierilor de natură, detectând pretutindeni ecouri intertextuale, toate închegate într-o perspectivă clasicizantă: „Tensiunile romantice se topesc în focul idealului de frumusețe pe care-l caută Coșbuc. Armonia naturii e astfel dincolo de sfâșierea momentană a eului. Mai mult, această sfâșiere se va converti în seninătate, seninătatea aptă de a admira armonia desăvârșită.” Deși prin monografia de față autorul propune o reconsiderare a clișeelor critice care au dus la automatizarea percepției asupra poeziei lui
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
al descrierilor de natură, detectând pretutindeni ecouri intertextuale, toate închegate într-o perspectivă clasicizantă: „Tensiunile romantice se topesc în focul idealului de frumusețe pe care-l caută Coșbuc. Armonia naturii e astfel dincolo de sfâșierea momentană a eului. Mai mult, această sfâșiere se va converti în seninătate, seninătatea aptă de a admira armonia desăvârșită.” Deși prin monografia de față autorul propune o reconsiderare a clișeelor critice care au dus la automatizarea percepției asupra poeziei lui Coșbuc, rezultatul acestei analize nu reprezintă altceva
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
nu mai există nimic din ceea ce constituise sensul ei), posteritatea ar dispune de suficientă informație pentru a-i aprecia valoarea. Beții cumplite, porniri erotice bisexuale nefiresc de irepresibile, căsnicie tensionată, atmosfera familială apăsătoare, strădania permanentă de a ascunde privirilor infernalele sfâșieri - cam acestea sunt elementele cotidianului celor șase decenii pe care i-a fost dat să le trăiască. Le-a trăit însă încredințat că „literatura este singura dare de seamă despre bătălia pe care o dăm pentru a fi iluștri, o
Fața invizibilă a unui univers perfect by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6554_a_7879]
-
amețitor apoi Aila deschide o fereastră și ultimul ei ochi se luminează în formă de aripă deci Aila din interiorul Ailei a început să se trezească * Aila e o lume și lumea asta e dincolo de lume când o îmbrățișez simt sfâșierea lumii încă nu știu dacă eu fac parte din lume sau lumea face parte din mine dar o copleșitoare stare mă face să uit de toate când o îmbrățișez pe Aila o nouă lume se deschide în fața lumii * un tren
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-journal/Imaginative/6946_a_8271]