1,455 matches
-
Taină” . Memorialul sau cultul euharistic redă întreaga iconomie a mântuirii neamului omenesc, mergând chiar dincolo de întrupare. Sensul Euharistic este unul totalizator, deoarece întreaga istorie trecută, prezentă și viitoare este în ea . Euharistia ne reamintește de creația lumii, de cădere, de sfâșietoarea căutare a lui Dumnezeu, de întruparea Domnului, de patimile, moartea și Învierea Lui, de Sfânta Sa Înălțare și de focul pogorâtor și întemeietor al Duhului. Recapitulând întreaga istorie, Euharistia se deschide totodată spre eshaton, făcându-ne din fii vremelnici ai
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]
-
vieții. Tot în antichitate a apărut și primul imn al prieteniei. Imn închinat prieteniei dintre Ahile și Patrocle, eroii Iliadei, din cunoscută capodoperă a lui Homer. Cand Patrocle moare în luptă, ucis de Agamemnon, Ahile îl plânge sincer, cu o sfâșietoare durere. În aceste momente de dramatism interior, adresandu-se mamei sale zeița Thetis el mărturisește că și-a iubit prietenul că pe sine însuși. Punctul forțe al prieteniei îl constitue sinceritatea dintre prieteni și dragostea necondiționată. Prietenia adevărată, se bazează
VREI SA FIM PRIETENI? de FLORINA PETRE în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354226_a_355555]
-
reale. Memorialul sau cultul euharistic redă întreaga iconomie a mântuirii neamului omenesc, mergând chiar dincolo de întrupare. Sensul Euharistic este unul totalizator, deoarece întreaga istorie trecută, prezentă și viitoare este în ea . Euharistia ne reamintește de creația lumii, de cădere, de sfâșietoarea căutare a lui Dumnezeu, de întruparea Domnului, de patimile, moartea și Învierea Lui, de Sfânta Sa Înălțare și de focul pogorâtor și întemeietor al Duhului. Recapitulând întreaga istorie, Euharistia se deschide totodată spre eshaton, făcându-ne din fii vremelnici ai
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354189_a_355518]
-
piciorul în „Țara frunzei de arțar” ? Alex CETĂȚEANU: S-a scurs multă apă pe St. Laurent de atunci, dar anumite lucruri nu se pot uita. Cred că dorul de copilul de numai 12 ani rămas zălog în România a fost sfâșietor. Nici la telefon nu puteam să vorbim, că se întrerupea convorbirea imediat. Am reușit să-l scoatem din „pușcăria comunistă” în aer liber care era RSR, după aproape doi ani lungi de așteptări și speranțe. Ce vremuri am mai trăit
POVARA DE A FI ROMÂN – INTERVIU CU ALEX CETĂŢEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354562_a_355891]
-
îmbină armonios relațiile interumane, atitudinea noastră fata de război sub pretextul unui reality show văzut din fața și din spatele ecranului; situații critice; caractere umane diametral opuse; frumusețea fizică a tinerilor și teama lor față de moarte. Tristețea din ochii tinerilor tradează dramele sfâșietoare ale familiilor din care provin și neliniștea specifică vârstei. Cea mai mare slăbiciune a filmului trece aproape neobservată de către cei care nu au citit cartea, deoarece scenaristul-regizor Gary Ross a sacrificat o mare parte din poveste pentru a păstra claritatea
PELICULA „THE HUNGER GAMES” A ÎNCASAT 155 MILIOANE DE DOLARI ÎNTR-UN SINGUR WEEKEND de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354712_a_356041]
-
soprană mozardiană, distinsa d-nă FELICIA FILIP, președinta juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” „011, Târgoviște. Melodia „MI-AM PUS BUSUIOC ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc oltenesc „Ciuleandra”, unde măiestria interpretei de geniu,Felicia Filip, cea care o-ntruchipa pe nemuritoarea privighretoare a Gorjului, s-a întrecut în
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
soprană mozardiană, distinsa d-nă FELICIA FILIP, președinta juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” „011, Târgoviște. Melodia „MI-AM PUS BUSUIOC ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc oltenesc „Ciuleandra”, unde măiestria interpretei de geniu,Felicia Filip, cea care o-ntruchipa pe nemuritoarea privighretoare a Gorjului, s-a întrecut în
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
bătrânețea ca stigmat. Cotidianul frust, oribil, traumatizant, monoton și fad, amăgitor, vetust, opac, înlănțuie insidios ființele umane, plonjându-le în neputință și derută. Cum e când, copil fiind, ești constrâns să înțelegi moartea mamei și te inundă doar o nedumerire sfâșietoare? Ce percepe un vlăstar omenesc din legile dure, implacabile din citadela adulților? Care este durata și spațiul de grație între dependență și libertate? Destinul se înfiripă gradual, din suma detaliilor caligrafiate cu finețe de stampă japoneză. Erosul subtil și spiritualizat
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
Taină” . Memorialul sau cultul euharistic redă întreaga iconomie a mântuirii neamului omenesc, mergând chiar dincolo de întrupare. Sensul Euharistic este unul totalizator, deoarece întreaga istorie trecută, prezentă și viitoare este în ea . Euharistia ne reamintește de creația lumii, de cădere, de sfâșietoarea căutare a lui Dumnezeu, de întruparea Domnului, de patimile, moartea și Învierea Lui, de Sfânta Sa Înălțare și de focul pogorâtor și întemeietor al Duhului. Recapitulând întreaga istorie, Euharistia se deschide totodată spre eshaton, făcându-ne din fii vremelnici ai
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357394_a_358723]
-
-și construiască o imaginară bogăție care nu se va realiza niciodată, trecând pământul și galbenii prin tot soiul de tranzacții în care pierde banii și e privat de pământ, casă și de alte bunuri. La 21 septembrie 1873 ea trăia sfâșietoarea tragedie de a-l vedea pe Iorgu (Gheorghe), al treilea fecior, venit în concediul de vară la Ipotești prăbușindu-se. Ofițerul care studiase în Prusia și făcuse parte dintr-o delegație militară la Berlin prin 1868-1869, se sinucide cu revolverul
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
aflat acum și în hipoxie. Imediat apare o chelneriță, una din acelea ce în scurt timp devin fotomodele, care, plină de atenții de tot felul și de fițe specifice, ia comenzile noilor veniți, desigur fără să bage de seamă privirile sfâșietoare ale domnului în vârstă. Ea știe cel mai bine cine are prioritate, iar aceștia sunt evident clienții de vază, cei cu miros de bani adevărați, aflați în pauza de prânz, deci foarte galanți. Ca toți ceilalți mușterii și noii veniți
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
gîndea Thomas, zîmbindu-mi de pe scara de lemn, pe care se așezase oftînd ușor de mulțumire. Licurișca spăla paharele, o ajuta pe bunica la bucătărie, Carina se așezase între mine și avocat, înhățase cutia cu bomboane și florile de un roșu sfîșietor de trist, care i-ar fi bucurat sufletul lui CrisLi, dar ea era la București, îmi cumpărase ziarul în care apăruse prezentarea poetei mele, Ligia-Cristina, de care eram tare mîndru, pentru că nu ai de multe ori în viață ocazia să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
recunoștiinței, Vascodagama, care uneori o mai mîngîia pe frunte ca un tată, adormea pe nesimțite, uneori sforăia de oboseală, Afrodita aducea cana cu lapte și platoul cu cornulețe cu gem de prune, și se uitau amîndouă la cîte un film sfîșietor de trist, iar cînd pe Adelina o lua somnul, o ajuta să se culce pe canapeaua de sub geam, o învelea cu duioșie cu pledul și uneori se culca lîngă ea, o strîngea în brațe și îi susura încetișor la ureche
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
mai atingă cu talpa picioarelor scumpul pământ al patriei iubite. Doamne, ce-i minunea aceasta? Prin fața scenei trec șiruri nesfârșite de români, răpuși de dor de țară, iar în fruntea lor se află un vajnic fecior ce spune cu durere sfâșietoare în glas: „Mă aplec smerit spre tine,/ Bun pământ al țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
născut din fată. Până ieri, sărmanii te căutau sub frunze, Dar astăzi, te împroașcă cu venin pe buze; Ai ridicat din pat bolnavi de anemie Și ai hrănit pre mulți ajunși la ananghie. Barabas de aș fi, ațâțător de gloate, Sfâșietor de fuste și hoț de nestemate, N-aș destupa cavouri, n-aș trece peste cruci, Chiar dacă mâine-n piață m-ar aburca în furci. Din barba-mi de Caiafă în draci aș smulge-un smoc, De n-aș muta-n
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357607_a_358936]
-
cu praful călătorind în spațiu ca fulgerul răzleț”,”Ca și cum aș trece din vis în alte visuri”, în alte poeme are pesimismul, convingerea că viața nu este decât “noroi” și nimicnicie.” Constați că nimic nu ești, decât noroaie...un noroi”, este sfâșietor, ucigător de orice speranță că dincolo de moarte ar putea fi și Înviere. Același capăt de drum l-am întâlnit și în poemul “Balada unui cerșetor” unde își pune întrebările esențiale la care filosofii au tot căutat și încă mai caută
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
a primi iubire, atât de caracteristică firii omenești este și la poeta volumului „La răscruce de lumi” copleșitoare ca de altfel la orice femeie matură, conștientă de puterea tămădiutoare, mântuitoare a dragostei. În poezia „Poze și roze”, tristețea așteptării e sfâșietoare, dureroasă, nesfârșită parcă. O poezie foarte frumoasă din care redau două strofe spre încântarea cititorului ce nu are timpul ori disponibilitatea de a citi tot volumul. /“Am răsfoit prin gălbejitele de vreme poze din album,/ Încercând să mai trăiesc aievea
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
mai oftase o dată lung de tot, asta este adevărul gol, goluț! Ăl mai amărât și mai amărât popor de pe pământ este poporul acesta, poporul român, Doamne! Și Sfântul Petre a oftat din nou, uitându-se la Dumnezeu cu o milă sfâșietoare ... . - Păi cum așa, Sfinte Petre, și-a revenit Dumnezeu după mult timp, păi nu le-am dat românilor pe Mihai Viteazul ca să-i unească și să facă din ei o Țară mare și puternică, să nu-i mai calce alții
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
erau țintuite spre cer. Își mișca buzele, murmurând ceva. Nu l-a văzut, nici nu l-a interesat prezența cuiva. Era clar că lumea lui se desprinsese, câteva clipe, de tot ceea ce-l făcea prizonierul realității. Apoi scoase un strigăt sfâșietor, ca un urlet, și se prăbuși la pământ. - Ridică-te, omule, se îngrijoră trecătorul, care îl prinse de braț, încercând să-l ridice. Bărbatul nu reacționă. Corpul acestuia era greu, singur nu se putea descurca cu el. Și câinii se
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
să am o dispoziție deosebită de ușoară, nepotrivită oarecum cu caracterul meu, (...)” (Către I.C. Negruzzi, 1871, în „Convorbiri literare”, 1892, Număr jubiliar, p.39.). După ce nefericirea s-a abătut pe de-a-ntregul asupra poetului, scrisorile nu mai sunt altceva decât sfâșietoare momente ale tragediei: „Eu aș vrea să scap cât se poate de curând și să mă întorc în țară, să mă satur de mămăliga strămoșească, căci aici, de când mă aflu n-am avut niciodată fericirea de-a mânca până la sațiu
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
greu e a trăi ... Îi cade capul într-o parte și moare.). DECEBAL Cu toți alăturea, e bună Moartea, pentru viteji, de aur e cunună. HASDRUBAL Cetate iubită, leagăn de eroi Pentru romani, castru vei fi, pentru noi O durere sfâșietoare Într-un apus de soare ... Scena 6. DECEBAL ( La vederea cazanului cu otravă adus în grabă de câțiva oșteni. În altă lume, lângă strămoși ne este locul. Să mistuiască cetatea focul! Sarmisegetusa, mândrie a strămoșilor, noi te iubim, Noi care
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
fată până să se îndepărteze. Țipete, strigături, certuri. Dar... nimic, bietul Iepurilă deși era cald, nu mai avea suflare. Murise. Probabil, de frică. Rana de deasupra ochiului nu părea mare, însă colții ageri ai pisicii pătrunseseră adânc. Lacrimi de durere sfâșietoare curgeau acum, nu doar din ochii Georgianei și ai părinților, ci și din cei ai micuței Iepurica. Degeaba era certată pisica, răul era făcut, iar micuța vietate moartă. Simțind durerea provocată stăpânilor, Pițișor plecă în lumea largă să-și caute
POVESTEA IEPURAȘILOR PITICI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359435_a_360764]
-
constatat cu groază și uimire Că pot chiar eu ucide-n apărare și iute citire Am dat Psalmilor izbăvitori de suspin și plâns Redă-mi Doamne iarăși partea mea de surâs! Altădată psalmistul înțelept și binevestitor Destăinuia Domnului necazul lui sfâșietor Pe vrăjmași îi bestema, Pe Domnul îl implora Doamne! Cercetează pe cel drept și credința sa! Buzele dușmanilor au grăit deșertăciuni In loc să rostească în zorii zilei rugăciuni Nu strig: zdrobește brațul celui păcătos! Mă rog: luminează-l, cum
PSALM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360589_a_361918]
-
moarte lentă). Deveniă mărturie vie a timpului trecut ireversibil, amintirea îl adâncește în cuvântul scris, îi alină singurătatea. Eul care se zbate este ispitit de dorința de a reînvia trăiri latente. Armonia contopirii spirituale de altădată se deduce din dorul sfâșietor care îl mistuie obsesiv și care își caută ecoul: „Pun întrebări mereu insomniace/ Dorului tău să îi mai aflu pulsul ”(Pun întrebări mereu insomniace). Uneori se aude chemarea ce se stinge pustie, stingheră, înăbușită în imperiul tăcerii și oferită ca
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]