1,017 matches
-
fi putut Întîmpla mie, ei i se Întîmplase deja dinainte. Mi-o amintesc așezată, cu spatele rezemat de ușa Închisă a Încăperii, cu brațele căzute pe lîngă trup, cu palmele deschise spre mine. Îmi amintesc cum Își ținea capul sus, sfidător, În timp ce Îi mîngîiam gîtul cu vîrfurile degetelor. Îmi amintesc cum mi-a luat mîinile și le-a așezat pe sîni și cum Îi tremurau privirea și buzele cînd i-am luat sfîrcurile Între degete și le-am ciupit năuc, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Ești logodnicul ei? Întrebă una. Sublocotenentul? M-am limitat să ofer un zîmbet gol, pe care Îl luară drept confirmare. Nu mi-l Întoarse decît cea de-a treia fată, timid și ferindu-și privirea. Celelalte două Înaintară spre mine, sfidătoare. — Mi te imaginam altfel, zise cea care părea șefa grupului. — Dar unde-i uniforma? Întrebă secundul, observîndu-mă cu neîncredere. — SÎnt În permisie. Știți dacă a plecat deja? — Beatriz n-a venit azi la școală, mă informă șefa, cu un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Mi te imaginam altfel, zise cea care părea șefa grupului. — Dar unde-i uniforma? Întrebă secundul, observîndu-mă cu neîncredere. — SÎnt În permisie. Știți dacă a plecat deja? — Beatriz n-a venit azi la școală, mă informă șefa, cu un aer sfidător. — Ah, nu? Nu, confirmă locotenenta de Îndoieli și bănuieli. Dacă ești logodnicul ei, trebuia să știi. SÎnt logodnicul ei, nu gardian civil. — Hai, să plecăm, ăsta-i o paparudă, conchise șefa. Amîndouă trecură pe lîngă mine aruncîndu-mi o privire piezișă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
alunecă dintre degete, rostogolindu-se pe dușumea. Penitentul Îl culese și-l băgă În gură cu capătul aprins. Limba sa Îl roti printre gingii, umplându-se de scrum, apoi Îl Întoarse, așezându-l Între dinți. Fața penitentului căpătă o expresie sfidătoare. Privindu-l, Noimann-cinicul fu cuprins din nou de furie. Piciorul i se ridică de la sine putere, lovind mai Întâi plexul și apoi fața târâtorului. „Așa, așa” făcu acesta, privindu-l libidinos În ochi. „Loviturile dumneavoastră sunt pentru mine adevărată mană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
în afara legii, precum și azi. Un delicvent de drept comun, fost prim ministru, împotriva constituției și dreptului omului la viață, cuvânt și convingeri pe plan social-politic, fabrica o hotărâre abuzivă și criminală prin care legionarii sunt eliminați din viața politică. Hotărâre sfidătoare chiar și pentru cei mai înverșunați adversari de bună credință, dezvăluindu-și întunecata sa gândire bolșevică, rămas în continuare călău sfidător și irecuperabil. „Suntem fioroși gardiști.” Pe noi nu ne-a ocrotit și apărat legea, putând oricând fi maltratați, întemnițați
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
convingeri pe plan social-politic, fabrica o hotărâre abuzivă și criminală prin care legionarii sunt eliminați din viața politică. Hotărâre sfidătoare chiar și pentru cei mai înverșunați adversari de bună credință, dezvăluindu-și întunecata sa gândire bolșevică, rămas în continuare călău sfidător și irecuperabil. „Suntem fioroși gardiști.” Pe noi nu ne-a ocrotit și apărat legea, putând oricând fi maltratați, întemnițați și uciși. Vezi, numai, cazul Manciu și drama din pădurea Tâncăbești, unde Corneliu Zelea Codreanu, Nicadorii și Decemvirii, au fost asasinați
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Mal, Desmond, regele mașinilor la mâna a doua din Sacramento, i-a trimis o telegramă bogată în invective religioase. Se încheia cu cuvinte de dezmoștenire. Două zile mai târziu avea s-o întâlnească pe Celeste Heisteke. Ea ieșise de la Buchenwald sfidătoare și sănătoasă din punct de vedere fizic. Vorbea îndeajuns de bine engleza încât să facă inutilă prezența interpretului. Mal a interogat-o singur pe Celeste. Au discutat despre un singur subiect: prostituția la care fusese supusă de un locotenent-colonel SS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de sub poclitul unei trăsuri de casă; îi recunoștea bandourile negre, lingă ea se vedeau picioarele cu ghete boxe ale unui domn inexistent: Drăgănescu-Hallipa, bărbatul ei. . . . . . Lică Trubadurul trecea șfichiuind motorul unui auto cu bastonașul-cravașă, și, desigur, fluierând pe sub mustața lui sfidătoare către portul ras, obligatoriu. Acolo, la o casă peste drum, unde ploaia izbea un geam, după brise-bise, Lina încerca să pună lui Rim comprese de in (ca maică-sa la Tecuci), în loc să-i aplice electricitate. . . Erau oameni în mers, oameni
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
despre drumurile lungi și despre exemplu, Jonathan nu simte nevoia să ia notițe. Acestea sunt lucruri pe care le înțelege de acum, care i s-au insinuat sub piele. Se strecoară și rămâne singur în sală cu mâinile (ilegal și sfidător) îndesate în buzunare, examinând în liniște fotografiile decolorate, aliniate de-a lungul coridorului lambrisat cu stejar. Imagini sepia ale echipelor de altădată ale școlii, care stau cu spatele drept și brațele strânse la piept, aleșii rugbiului, asociații de fotbal, atleți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lor, deasupra porții de la intrare, și, un timp, se auziră, la nesfârșit, aceleași cuvinte: — Aici ne despărțim. Nu se punea problema alegerii între voință și moarte. Era o goană deznădăjduită spre moarte. Porțile din fața și din spatele castelului fură deschise larg, sfidător, de oamenii dinăuntru, și o mie de războinici năvăliră afară, cu strigăte de război răsunându-le din piepturi. Trupele asediatoare fură luate prin surprindere. Un moment, domni o asemenea zăpăceală, încât fu amenințat până și cartierul general al lui Nobutada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
împărțiră sarcinile și doborâră cinci oameni, cu iuțeala fulgerului. Izbiți de iuțeala și surpriza acestei fapte, muncitorii amuțiră ca iarba dintr-un cimitir. Glasurile nemulțumite fuseseră reduse la tăcere într-o clipă. Chipurile care până atunci arătaseră atâta obrăznicie, expresiile sfidătoare, dispărură. Nu mai rămăseseră decât nenumărate fețe de culoarea pământului, tremurând de frică. Stând lângă cele cinci cadavre, cei cinci samurai îi priviră amenințători pe muncitori, cu săbiile înroșite de sânge încă în mâini. În cele din urmă, Kanbei strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nunții din Cana Galileii. -Suntem noi mirii?... Suntem nuntașii?... Nu știu!... Eu caut doar răspunsuri. Îmi zângănesc neobositele metanii, cu un zgomot asurzitor care se sparge în liniștea sacră a capelei. Oamenii își descoperă pentru o clipă fețele, mă privesc sfidător. O astfel de liniște nu trebuie tulburată de un mănunchi înnegrit de metanii, par să-mi reproșeze privirile lor fixe. „Uneori zgomotul e mai benefic decât tăcerea”, gândesc. Nu știai că azi ne pictăm unii altora picioarele cu păcate, pentru
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
cu doi nuferi zugraviți pe sub obrajii vesteji... Se întreba uneori, cu lacrimi de cristal în colțul gurii: -Când o să se termine totul? Însă viața trecea peste ea apăsat, tot mai apăsat... Și, adesea, o zgâlțâia tare de umeri, întrebând-o sfidător -Mai trăiești? Trupul mi se îngreunează de povara amintirilor și coboară vertiginos spre casa viselor mele. Adorm. Cele două aripi îmi veghează liniștite somnul. În mine se trezește iar lumea din oglindă .Dor le-a fost oamenilor aceștia de mine
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Paralizată de teamă, mi-am strâns rochia în jurul pântecelui. —Dă-o jos, a spus el. N-am făcut nici o mișcare. — Am spus, m-a amenințat el cu blândețe, s-o dai jos. Tăcerea a durat câteva clipe bune. Până când, jenată, sfidătoare, dar incapabilă să mă controlez, mi-am dat jos rochia și i-am întins-o lui Luke. Pentru prima dată în viața mea, aveam un sutien ca lumea. Era drăguț, din dantelă neagră și n-avea decât o singură găurică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lăsându-l pe Don singur în sala de mese pustie. Aștepta să vină mașina să-l ia. Ne-a privit cu jind. Iar noi ne-am îndepărtat, deja despărțiți. N-o să las ședința asta să mă dărâme, mi-am jurat sfidătoare în timp ce mărșăluiam pe coridor. Au mai rămas mai puțin de patru zile și scap de-aici. Mama și tata erau deja instalați în Sala Abbot. Erau îmbrăcați de parc-ar fi mers la nuntă. Nu în fiecare zi veneau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
întâmpla, ai grijă să n-o iei de la capăt. N-o să iau droguri. Promit. N-are nici un sens să-mi faci promisiuni mie. Nu viața mea va fi cea distrusă. Nici a mea n-o să fie, am spus eu ușor sfidătoare. —Du-te la întâlniri, continuă cu terapia și, în timp, totul va fi bine, a promis ea. Ai foarte multe în avantajul tău. —Ca de exemplu? am întrebat eu surprinsă. — Aici nu ne prea focalizăm pe punctele bune ale oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
datorită răutății ce abundă și întunecat, din lipsă de autori...“ Tolea o privea fix pe domnișoara Gina, așteptând confirmarea, bucuros că poate angaja o discuție amicală cu o atât de instruită ascultătoare... Zâmbetul ei parșiv era un bun stimulent pentru sfidătoarele sale prelegeri. Dar nemaipomenitul Gerbert, papa Silvestru, ce zici de el? Ideea imperială și cea romană, amintire și speranță, să consoleze marile tristeți ale lumii? Genere graecus, imperio romanus. Grec - prin naștere, roman- prin imperiu!... așa se visau toți. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
negri, vreo zece cămăși negre, de bumbac, de in, de tricot, de mătase, doar negre să fie. Așa se prezenta profesorul Anatol Dominic Vancea Voinov la postul său de la recepția hotelului TRANZIT. Intra în neagra salopetă ca într-o platoșă sfidătoare, asta era! Atât îi rămăsese, Sfidarea, și nu se plângea că e doar atât, nu, nu se plângea, bineînțeles. Noaptea se spulberase, asta era adevărata victorie. Calendarul însemna succesiunea diurnă, atât. Noaptea, doar o mlaștină fără contur, nimicul, gaura neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ingineri, poeți, măști și înlocuitori, marea armată mută a învinșilor, relicvele ultime ale normalității, sub trăsnetul destinului, incapabili să rămână nepăsători, refuzând sănătatea și nepăsarea și normalitatea. Vin trec grăbiți pe lângă el, mereu grăbiți, cu privirile în pământ, copii obosiți. Sfidătoare după-amiază de primăvară. Străzile pline, zâmbetele copilărești ale pacienților pe care i-a întâlnit acolo, în sălile de așteptare ale adevărului.Purtătorii bizarei incubații, frumoșii nebuni ai marilor dezastre, sarea pământului, cavalerii ultimi ai normalității, cum spune doctorul Marga. Coduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
se strică dușul, tot la Aghiuță Piliuță ăla ajungem. Cu un Kent ne-am asigurat liniștea. În orice caz, te ajuți azi cu porcăriile astea străine...“ Mateiaș își sufleca mânecile de la pijama... nu, nu mai era eroul... tânăr, preluând, cândva, sfidător, el, tocmai el, numele ostracizat al nevestei. Numele unei familii de reacționari și fasciști și exploatatori! El, veșnicul persecutat refuzase persecutarea altora, răzbunarea. Își asumase numele ostracizat... plătise destul acest provocator orgoliu. Nu, nu mai era imprudentul de altădată... chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
care lăsase anume plicul la vedere, pe pupitru. Degeaba se tot sucește lunecoasa colegă Gina, atingând din greșeală registrele, pardon, atingând din greșeală clovnul, electrică atingere, scuză-mă, vai, cotul fragil, sticlos, oh, scuze. Eroare, zadarnică atingere, zadarnica. Privirea ei sfidătoare, șmecheroasă, doar doar va afla ceva, orice. Nici o șansă, scumpi urmăritori! Prada știe jocul și îi place. Nici o șansă, nici o șansă. Bufonul e blindat și locuiește în lună. Tovarășe Orest, Sursa Ciupercă nu e disponibilă pentru moment. Are o gripă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
așa, pe biata Vasilica! Nici tov Gică Teodosiu nu se dezlănțuise cu atâta nerușinare. Știau toți și se făceau că nu observă mica afacere, ca atâtea altele, că doar era și Vasilica om, trebuia să se descurce. Lua, jenată, bacșișul sfidător de mare pe care, în văzul tuturor, i-l zvârlea aiuritul. Vasilica își lua porția de cafea, câteva lingurițe zilnic, din punga comună, deși nu era printre băutorii de cafea. Aduna, făcea punga săptămânală pentru Tolea, care îi plătea separat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
scâncea Irina și mlaștina toridă. Un exercițiu de transfer eșuat, atât fusese. O umilire, o neputincioasă asumare de nume care nu funcționa, iată, nu funcționa. Se trezi expulzat și Irina râdea,deșănțată. „Trei îngeri pentru Sarah, soția lui Abraham“, hohotea, sfidătoare, fiara, așezată în patru labe, ca o cățea. „Strămoșul, cu cei trei îngeri. Câte unul pentru fiecare orificiu“, și lumânarea se stinse, sub viforul blasfemiei și al furiei și al învierii sălbatice. Furia și dezgustul de sine și de semeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
flamboaiant, inventiv și neortodox: cizme de piele verde și papuci chinezești, jachete de motociclist și fuste de mătase, mănuși de dantelă și eșarfe țipătoare, un stil pe jumătate punk, pe jumătate elegant care părea să exprime spiritul ei tineresc și sfidător. Acum, prin comparație, arăta de-a dreptul îngrijit. Părul îi era aranjat într-o tunsoare scurtă; nu avea pic de fard, cu excepția unei ușoare umbre de ruj pe buze; iar îmbrăcămintea îi era convențională până la cel mai mic amănunt: fustă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mai bun decât nimic. Și dacă nu merge? am întrebat-o într-o zi, în adâncul sufletului meu știind că probabil căsnicia ei nu are nici o șansă de reușită. Logodnicul ei e nebun de legat. O să divorțez, a spus ea sfidător. — Dar nu ar fi îngrozitor? — E mai bine decât să rămân singură. Cel puțin, dacă divorțez, oamenii vor ști că am fost iubită cândva. Ceea ce nu se poate spune despre cei ce nu se căsătoresc. O să vadă ea, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]