1,535 matches
-
scufundat, atacat de poetul Bucuriei, ce consideră că versurile din acestă erau prea asemănătoare cu cele din volumul sau Portul înmormântat. Deoarece Quasimodo publicase volumul cu ajutorul celor de la 'Circoli', ziariștii de aici au fost cei mai înverșunați apărători ai săi. Nesfiindu-se să critice establishmentul literar al epocii ei au trimis, din paginile publicației, săgeți veninoase împotriva poetului din Alexandria. În numărul din noiembrie decembrie 1931 prietenul lui Quasimodo și directorul revistei, Angelo Barile, publică în rubrică Rezonante o critică la adresa lui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și de cămașa aceea subțire, simți gustul adevărat. Așa și cuvîntul. Străbate această carte o neostoită neliniște spirituală, un duh iscoditor. Undeva, într-o pagină, se zice: ,, ... pentru că liniște nu poți gusta, cîtă oară sînt încă foi necitite...” Nu se sfiesc deloc autorii să aducă îndreptări unor dicționare academice , cînd e vorba de sensurile greșite sau incomplet explicate ale altor vocabule. Adevărul, rostit limpede, este acel că ,,... niște vorbe smerite (...) păstrează în ele mici stropi de lumină în stare să puie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Tonegaru mitizările și demitizările s-au produs aproape inevitabil. Barbu Cioculescu rememorând perioada în care îl întâlnește pe Tonegaru notează, în final: "Am tot mai mult impresia că l-am cunoscut puțin; întrebându-mi prietenii comuni, răspunsul lor a fost sfiit, evaziv. Cu pași hotărâți, poetul intrase în sfera sa de ametist, cu liniștea viermelui de mătase, cu muțenia cu care ne-a întâmpinat ultima dată"206. De altminteri existența unui asemenea om pare a nu se putea reconstitui decât la
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
păcatul, chiar când era săvârșit de împărat, conducător al Imperiului. Și totuși era blând și mângâietor cu oamenii sărmani, cu cei suferinzi și nedreptățiți, căci știa și mărturisea că în sufletul fiecăruia a fost imprimat chipul lui Dumnezeu. Nu se sfiește Sfântul Ioan să afirme chiar că omul, prin menirea și calitățile sale, este pe pământ ceea ce este Dumnezeu în cer<footnote Către Stagir, 2, P.G. XLII, 427; Omilia 2 la Evrei, 2, P.G., LXIII, 22. footnote>. Fiecare om este luminat
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
au imprimat mîndria realizărilor proprii, astfel încît, chiar atunci cînd au ajuns în situații neplăcute, s-au purtat cu demnitate și au fost apreciați și înțeleși. De asemenea, componenții acestor popoare și-au păstrat idealul comunitar și nu s-au sfiit să-și afirme originea atunci cînd reprezentau diaspora, iar cultul tradiției a fost și un cult al elitelor, al personalităților care s-au remarcat la nivelul spiritualității majore, iar nu un cult al creației populare. Românii însă nu au avut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Bănuieli și suspiciuni neavenite (pe lângă unele deconspirări reale și tranșante) au lansat în agora noi nume de marcă doar pentru a le murdări calomnios. Jurnaliști instigați de diverse alte interese decât cel moral sau neprofesioniști fără discernământ nu s-au sfiit să mânjească oportunist sau gratuit onoarea unor oameni. Iar dezonoarea a dat târcoale doar pentru realizarea unui cenușiu aluvionar, fără balanța justă a adevărului și a minciunii. O parte din mass-media pare chiar doritoare să unifice culpele într-o magmă
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
de ce, în 1987, este confecționată de către Securitate inclusiv o sosie a disidentului, sosie care urma să fie internată într-un spital psihiatric, în timp ce adevăratul Vasile Paraschiv ar fi putut fi, la o adică, lichidat de Securitate. Vasile Paraschiv nu se sfiiește să descrie pe îndelete supliciile la care a fost supus. Și este bine că procedează astfel, întrucât românii tocmai de o memorie concretă au nevoie, de o mărturie palpabilă; de sânge și răni pe care să le atingă, astfel încât să
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
iar la nevoie trebuia să se aprovizioneze și „prin exploatare locală”, deși uneori sunt inerente unele abuzuri „ca mici furturi de furaje”, ce provocau „indignare” și „chiar ură față de armatele care au sângerat pentru eliberarea lor”. Populația cehă nu „se sfiia să critice la orice pas atitudinea și comportarea” trupelor române și nici nu era informată despre unele fapte ale aliaților noștri (sovieticii), pentru a-i judeca mai nuanțat pe combatanții români. De cele mai multe ori, dacă nu întotdeauna, comandamentele Armatei Roșii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
În comentariile de artă, A. are opinii de om care gândește de multe ori în răspăr cu opiniile îndeobște admise. Privirea lui e clară (și dornică de claritate), ascuțită și, în afara oricărei ostentații, nonconformistă. Când nu pricepe ceva, nu se sfiește s-o spună neted. E, în felul lui, un comentator incomod. SCRIERI: Jurnalul unui pseudo-filosof, București, 1992; Privilegiați și năpăstuiți, pref. Mircea Zaciu, Iași, 1992; Cum am devenit creștin, București, 1994; Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Iași, 1994; Despre mirare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
mai mult pentru partid. Era politica preluată din analele revoluției ruse. Așa cum s-a mai spus, situația a început să se schimbe odată cu numirea succesivă la conducerea ministerului a noii generații de miniștri. Minți luminate, demne și responsabile, nu mă sfiesc să-i numesc patrioți, aceștia au revoluționat, treptat, diplomația României. Primul dintre ei, Corneliu Mănescu, și-a început ministeriatul acordând principala atenție unei organizări interne judicioase a ministerului și trimiterii unui număr important de diplomați la specializare în institute occidentale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Iorga) În perioada sfârșitului de an 1994 și începutul anului 1995, am fost obligat să particip și chiar să conduc Delegația română de experți la negocierile care aveau loc la București și, respectiv, la Kiev, în cadrul cărora nu m-am sfiit să încalc mandatul cedării în fața Kievului și să le spun îndărătnicilor noștri interlocutori de la Est multe lucruri pentru care nu mă vor ierta în veci. Îl am în vedere, în primul rând, pe ambasadorul Ucrainei la București, Cealâi (nume tătăresc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
de entuziasm debordant, la Neptun în anul 1997, în vila lui Ceaușescu. Mulți intelectuali au luat poziție față de cursul pe care îl luau negocierile cu Kievul. Astfel, la o mare întrunire a elitei bucureștene pe această temă, nu m-am sfiit să iau cuvântul și să adopt alt punct de vedere decât cel al M.A.E. Profesorul Tiberiu Tudor s-a referit la acea seară dramatică, petrecută în Aula Mare a Facultății de Drept, după cum urmează: Surpriza și revelația serii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
zbura în Australia; se dovedea deloc surprinzător un om manierat, discret, care nu deranja pe nimeni cu nimic. Și, după primul zbor, românii membri ai delegației oficiale sau care însoțeau această delegație se obișnuiseră cu prezența lui și nu se sfiau să se poarte firesc și degajat. Că cel în cauză, respectiv aghiotantul militar, își făcea treburile lui, nu încape îndoială. Dar, în fapt, ce era de ascuns față de el? Împreună cu reprezentanții Guvernului australian, pregăteam, prin discuții îndelungi, programul, locurile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
le vedem...” (John Ruskin ) ,, Când l-au trimis părinții la învățătură, ulița l-a întovărășit până la colț; mai mult nu putea. De acolo l-a privit o clipă și s-a întors spre casă, lăsându-l singur. Pașii lui se sfiau pe celălalte ulițe; ochii îi erau uluiți de vălmășeală, urechile asurzite de larmă; sufletul înfricoșat. Și sufletul, fără să-i ceară încuviințarea, s-a furișat acasă.” (Ionel Teodoreanu ) ,,Vreau chiar această viață pe care o trăiesc, nenorocită, plină de lipsuri
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
cultura artistică și mai ales sensibilitate pentru culoarea în registrul minor ( “Iarna” ). Petru Bicer ( Evenimentul, vineri, 4 iunie 1993 ) AVATARURILE PEISAGISTULUI IONEL SPÂNU În plin peisaj pictural nonconfigurativ, modernist și post modernist, învățătorul Ionel Spânu (43 de ani ) nu se sfiește să expună lucrări peisagistice. Vernisate de Aurel IstratiSala de expoziții a Bibleotecii “Gh. Asachi”cele treizeci și trei de lucrări în acuarelă și ulei reprezintă a patra expoziție a lui Ionel Spânu, un pictor fără studii de specialitate, dar dotat cu un
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
a întârziat să aducă avizul guvernului, recomandând acceptarea invitației. Conducerea comunistă, în mod tacit, îl invita să rămână în străinătate. Regele Mihai îi înfruntase în trecut pe Ion Antonescu și pe dictatorii Germaniei și Uniunii Sovietice și nu s-a sfiit să revină la București, ca să împartă soarta țării cu restul națiunii. Reîntoarcerea Suveranului nu a convenit troicii comuniste Ana Pauker, Vasile Luca și Gheorghe Gheorghiu Dej care a trebuit să ia în mare grabă măsuri pentru alungarea regelui. La opt
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
subiectul zilnic de discuție al studenților, florăresele îl fredonau la fiecare colț, cu florile pe braț, podăresele atunci când așteptau un client, îl puteai auzi la birjari și șoferi în aglomerație, la miniștri, secretari de stat și nici regele nu se sfia să recite câte un vers dintr-o melodie de-a lui. Nu era zi să nu iasă din casă și să nu-și audă un tango pe stradă. Și se amuza Cristi de cum încercau toți să -l imite, apăsând pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cățeii lor, eu pe ai mei. E vorba, prin urmare, despre dragostea pentru câinii mici. Nu știu cum e iubirea pentru câinii cât vițeii, e un subiect despre care n-am păreri. Despre iubirea pentru căței însă am păreri și nu mă sfiesc să le spun. Vorbesc însă cu necunoscuți despre iubirea dintre oameni, dintre bărbați și femei, într-un fel în care nu mi-am permis niciodată, nici cu cei ce-mi sunt apropiați. E mai degrabă o dublă spovedire decât o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
alegătorii sub paza primarilor și notarilor până la ora votării, iar la Hărșova, subprefectul plășii i-a închis (...) în localul subprefecturii și, numai la reclamația câtorva cetățeni, i-a lăsat să vină la vot"2888. Ulterior, același subprefect, "nu s-a sfiit să vină chiar în sala de votare și să amenințe și să terorizeze pe alegătorii bănuiți că n-ar voi să voteze candidații administrației"2889. Totodată, se arăta că "alegătorii pentru consiliile generale, conform legii organice a Dobrogei, fiind delegați
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Jacques le Goff o numește "o lume mai slab echipată. Ai fi ispitit să-i spui subechipată"547, chiar în comparație cu lumea musulmană, China și cu lumea bizantină. "Ceea ce caracterizează universul tehnic medieval este caracterul său rudimentar"548. Autorul nu se sfiește să vorbească despre "starea primitivă" a viitorului centru de cultură și civilizație. Este indubitabil că epoca popoarelor migratoare a creat un recul al civilizației, care va fi recuperat mai târziu, începând cu secolul al XV-lea. "Nu există fără îndoială
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
mijloacelor de producție, și încă mai există bani. Eroarea socialiștilor de a considera banii ca pe ceva legat de raporturile de proprietate, de avere și nu de economie, ca atare, i-a dus la multe judecăți false. Ei nu se sfiesc să considere că în comunism economia va reveni la schimbul în natură și nu va mai avea nevoie de bani. Sunt multe condiții pe care Engels le pune pentru a se ajunge la comunism. Le enumerăm 1202: "asocierea generală a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de a se încălzi în mod justificat. S-a suferit mult în România. O suferință atroce multidimensională. Într-o lume parcă cu susul în jos, în care tiranii ne-au bătut, înjurat, arestat și iată, la Revoluție, nu s-au sfiit să ne împuște. După momentul revoluționar s-a mai întâmplat ceva impardonabil. Călăul și-a luat victima de mână și i-a arătat cum se construiește capitalismul după ce-i arătase cum se construiește socialismul. "Numai cu noi" și "la vremuri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
pas pe trotuar și cu unul în aer, vrei să te desprinzi, să urci mai sus. Odată ai luat viteză, vântul te ajuta. Ai trecut nepăsător pe lângă casa ta. Te grăbeai, deși nu știai unde. Mașinile claxonau, dar nu te sfiai, alergai de unul singur de parcă aveai un scop major. Ceilalți credeau că ai, deși vedeau plutirea ta zadarnică. Spuneau, totuși: E un idealist, să-l claxonăm mai tare! Asta te scotea din pepeni, îți pierdeai echilibrul. La tine se traduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de persoana și personalitatea lui Alias, în timp ce unchiul care-l adoptase devenise peste noapte: tatăl talentatului pictor suprarealist. Ascensiunea neașteptată, petrecută cu mare repeziciune, a deșteptat însă o vie și deplină satisfacție în persoana mătușii sale. Ea nu s-a sfiit deloc când a afirmat, în prezența mai multor persoane, că Alias e un geniu. Era tare mândră de fiul ei adoptiv și se supăra amarnic pe oricine spunea că renumitul pictor nu este băiatul ei; atunci se întrista pe loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
le plăcea să audă: se temeau de nesiguranța unei societăți deschise și, educați În spirit paternalist și autohtonist, priveau cu neîncredere spre modelul occidental. Lupta pentru putere a căpătat accente dramatice. În fața unei opoziții oricum minoritare, guvernanții nu s-au sfiit să recurgă la mijloace brutale, extrase mai curând din arsenalul bolșevic al luptei de clasă decât din cel al democrației, fie ea și „originală“. Curioasă alegere: forțele de ordine ar fi fost suficiente pentru dispersarea unor manifestații neautorizate. Dar noii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]