712 matches
-
secolul al XVIII-lea un fapt de viață cotidiană, iar cele legate de proprietate angrenează în dispute o mare parte a populației. Cu puțin după 1800, Păuna din Boteni, județul Dâm bovița, are următorul discurs: „cu lacrimi mă rog Prea Sfinției Tale ca să-mi poci afla dreptatea după mărturiile care am, că ne știm că avem lege și suntem creștini, iar nu turci“<footnote id=”1”> DANIC, Fond Mitropolia țării Românești, CCCLXVII/1, <19 iulie> 1819.</footnote>. Ce sens îm bracă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nedreptate care s-a făcut prin sentința dată. Deși întâmplător persoana suferindă îi este rudă și tot întâmplător cunoaște întreaga poveste; ar fi procedat în același mod pentru oricare altă persoană: „pentru care eu îmi fac dato riia de scriu Sfinției Tale, să mai socotești Sfinția Ta că faptele sunt dovedite“. Boierul este foarte politicos, și, foarte demn, îi înfățișează mitropolitului situația așa cum o vedea el, enumerându-i toate grozăviile prin care a fost obligată să treacă Marica și pe care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin sentința dată. Deși întâmplător persoana suferindă îi este rudă și tot întâmplător cunoaște întreaga poveste; ar fi procedat în același mod pentru oricare altă persoană: „pentru care eu îmi fac dato riia de scriu Sfinției Tale, să mai socotești Sfinția Ta că faptele sunt dovedite“. Boierul este foarte politicos, și, foarte demn, îi înfățișează mitropolitului situația așa cum o vedea el, enumerându-i toate grozăviile prin care a fost obligată să treacă Marica și pe care le consideră motive suficiente pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Vodă am găsit pă copila cumnatii plângând“. În același timp, marele vistier în cearcă să-l convingă că moartea fetei nu folosește nimănui și dacă soțul ei o omoară la beție nimeni numai poate s-o învieze, și „aduc aminte Sfinției Tale că atunci poate să zică mumă-sa că n-au socotit că se va face moarte“. Și , pentru a nu lungi explicațiile, îi scrie negru pe alb: „Și în scurt Părinte ia nu va să-l mai ia.“ A
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trece de la stilul direct la stilul indirect, de la persoana I singular la persoana a III-a singular. Plângerea debutează cu o formulă obligatorie de implorare a milei: „Prea Înălțate Doamne, cu lacrimi fierbinți jăluiesc măriei tale“, „jăluiesc milei și bunătății Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte Mitropolit, Cu plecată jalbă jăluiesc Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte, Cu lacrimi fierbinți jă luiesc milostivirii Prea Sfinții Tale“. Ea se încheie în același stil: „robul măriei tale Răducan Titean postelnic de la Titu, județul Dâmbovița“, „roaba
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
singular la persoana a III-a singular. Plângerea debutează cu o formulă obligatorie de implorare a milei: „Prea Înălțate Doamne, cu lacrimi fierbinți jăluiesc măriei tale“, „jăluiesc milei și bunătății Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte Mitropolit, Cu plecată jalbă jăluiesc Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte, Cu lacrimi fierbinți jă luiesc milostivirii Prea Sfinții Tale“. Ea se încheie în același stil: „robul măriei tale Răducan Titean postelnic de la Titu, județul Dâmbovița“, „roaba mării tale Ruxandra de aici, fiica răposatului Negoiță logofăt al
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și sfidându-i pe mahala gii pleacă „acasă“. În acest timp, fratele nemulțumit și excitat de povestea Zma ran dei îl caută cu disperare pe Tudor „să bage cuțitul în el“. Actul doi al dramei se joacă în mahalaua Toți Sfinții. Întrei rânduri „au venit Tudor de și-au cerut nevasta la socră-său“. Re pe de, întrevederea de generează în scandal, iar Tănase băcanul i-a auzit cum „au început a să și înjura unul pe altul cu cuvinte proaste“. toată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
preciza în scrisoarea din 7 ianuarie 1932: Dar după toate aparențele trebuie să presupun că vina mea nu este ca am spus sau că am lăsat să se înțeleagă acestea ci că am spus-o pe un ton glumeț (...) cu sfinții, până și eu știu, nu trebuie să glumești. Dar oricât de mult ar fi înaintat Ungaretti pe calea sfințeniei, el încă este, slavă Domnului, un om viu printre oameni. Putem deci să vorbim despre el omenește, așa cum cred că am
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
însă la butoi, a venit Diavolul și ți-a șoptit să umpli sticla numai pe jumătate... Ba eu cred că îngerul mi-a șoptit, preacuvioase, răspunse Chiril amestecând smerenia cu nițică supărare. Eu am voit să pun numai în paharul sfinției voastre și al lui Arcadie, fiindcă părinții Iachint și Ermolae, care au venit mai înainte s-or fi cam îndestulat... Cei doi ieromonahi vrură să se dezvinovățească, dar arhimandritul le închise gura cu un gest autoritar. Fiule Chiril, zise el
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să se Îmbrace frumos,curat, să se abțină de la relații sexuale. Acestea trebuie să-i vorbească frumos plantei, În timp ce o dezrădăcinează, aruncând firmituri de pâine și fiertură de porumb: ”Eu Îți dau miere, pâine și sare, dă-mi mie puterea Sfinției tale!”. Resturile lăsate la rădăcina plantei sunt pentru o refacere cât mai rapidă a mătrăgunei, pentru o restabilire a echilibrului naturii. Timpul propice efectuării ritualului este o noapte cu lună plină, Înainte de Rusalii. Perii rădăcinii sunt reuniți În câte cinci
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
n-am văzut nimica scandalos și demoralisator, ci din contră combaterea tutulor viciurilor și susținerea de tot ce este just și ceea ce privește datoria omului către Dumnezeu și societate. Binevoiți, venerabile părinte, a primi încredere de deplina mea stimă pentru sfinția vòstră. I. Creangă-diacon" (apud 16, p. 102 ) La scurt timp, mai apare o acuzație pe numele diaconului Creangă, făcută publică tot în presă, de această dată în ziarul „Curierul de Iași”, cu titlul Tragerea la țintă și vânatul de paseri
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de botez, extractul de cununie civilă, extractul de cununie religioasă, certificat de bună purtare de la primărie și parohia, carnetul de frequență de la Facultate. Încredințat fiind că veți satisface această cerere Prea Sfințite Stăpâne vă asigur de toată supunerea. Al Prea Sfinției Voastre supus fiu duhovnicesc, Gheorghe Bejan. 2 oct. 1931.” Comercializându-se și mașini de scris apar adresele „tipizate” precum cele din 9 noiembrie 1931 cu nr. 5467 prin care Gheorghe Bejan e numit paroh în comuna Giurgioana pe 1 noiembrie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
gând, eunucii nu se pot călugări - și este tânăr, o frumusețe care venea dintr-un fel de seninătate și siguranță pe care el Cantacuzinul, spătarul, fratele lui Șerban Vodă, n-o avea. — Ești mulțumit de ceea ce vezi? întrebă încet părintele. — Sfinția ta, de unde ești? — Mi-am îmbrăcat haina pe care o port la Athos, la mânăstirea Ivir, aceasta vrei să știi. Aha, de aceea vorbești grecește? — Toți vorbim acum grecește, chiar și măria ta. — Eu sunt grec după tată. Dar sfinția
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Sfinția ta, de unde ești? — Mi-am îmbrăcat haina pe care o port la Athos, la mânăstirea Ivir, aceasta vrei să știi. Aha, de aceea vorbești grecește? — Toți vorbim acum grecește, chiar și măria ta. — Eu sunt grec după tată. Dar sfinția ta? — Cine mai este astăzi grec? Tatăl măriei tale? Se pare una din bunicile măriei tale era Basarabă și mama la fel. Toți vorbim grecește. E un hatâr pe care ni-l fac turcii după ce... și duse grăbit mâna spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o biserică și evreii peste tot un neam. — Slujesc vecernia cei de la schitul Fecioarei, îl trezi călăuza sa. — Da, da, să mă ajuți. O să trimit patru frați călugări să vadă și să învețe. Să-i povățuiești. Deprinde de la ei și sfinția ta să vorbești românește, că cine știe... Am mai zis: mânăstirea o să se cheme Sinaia. Să mă ajuți să-mi țin legământul. — Acum, hai să ne rugăm! Se lăsară amândoi în genunchi pe iarbă; printre spinii cei cu minunate flori
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu mai are pe nimeni și că nu poate să-l lase pe feciorul Ilincăi pe mâna călăului. Sfinția sa și el: că iertarea este cel mai înalt semn de prețuire între neamuri și dă-i, și dă-i... Ce prețuire, sfinția ta, pe cine să prețuiesc? Ăsta-i hoț de drumul mare. Mă ia cu greață când îmi spui că-i neam cu noi... sau poate am mâncat prea mult și mi-a căzut greu, strigă Șerban Vodă. — Da’ de mine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
al doamnei Ilinca, și fu conștient că are în față pe cel mai bogat om din familie, care nu trebuie să-și împartă averea cu nimeni. — Mda... Așa e. Și vodă se întoarse spre ieromonahul Ștefan, rugându-l politicos: Citești sfinția ta sau poruncesc să cheme un grămătic? — O să citesc eu, e bine să afle cât mai puțini pricina care ne adună aici, hotărî preotul. Stolnicul Constantin Cantacuzino își drese zgomotos glasul. Nu știa ce să creadă: finul lui își apărase
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Leurdeanu. L-a citit atunci și apoi de multe, multe ori... Și acum? Barbule, Barbule, ce caut eu aci, era locul tău, de ce muriși? Depănarea gândurilor fu curmată când egumenul Ștefan încheie lectura testamentului, ridicând vocea ca într-o litanie. — Sfinția ta ai scris cele ce au fost rostite aici? bubui Șerban Vodă, fixându-l pe egumen. Ca să răspundă, acesta începu să-și dreagă glasul și să ceară ajutor din ochi de la fețele bisericești ce se aflau de față. — Stai, ordonă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
deși astăzi nu-l durea nimic, iar apoi s-a întins pe divan, comod, așa cum i s-a spus, pe partea dreaptă. Cu ochii deschiși, a început să viseze și pe urmă s-a scufundat într-un somn adânc. — Binecuvântează, sfinția ta! Mitropolitul rosti pios rugăciunea și schiță cu amândouă mâinile semnul crucii spre vodă, în timp ce fața îi era luminată de un zâmbet nefiresc. Era atâta bucurie în ochii prelatului încât domnitorului nici nu-i venea să creadă că întâlnirea lor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trimit, pentru că am nevoie de ei aici, îi simt credincioși planurilor mele și întru totul supuși. Pe de altă parte, mă simt prins ca între ciocan și nicovală între sultan și împărat și nu am găsit altă cale. Mă urmărești, sfinția ta? Theodosie zâmbea detașat, așa că vodă simțise nevoia să se convingă că este ascultat cu atenție. Prelatul îi confirmă dând din cap, fără ca fața lui să-și piardă expresia de blândețe și seninătate. — Da, cred că atunci când au plecat am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-I răspunzi cum se cuvine. Cheamă-ți duhovnicul, o să te ajute. Nu pot, nu îndrăznesc. De atunci, de când cu testamentul... Da, știu. Ți-l trimit mâine în zori, și pe urmă te aștept la liturghie să te împărtășesc. — Părinte, sfinția ta, te-am chemat ca să-ți spun, să afli de la mine, nu de la alții. Dinu și Mihai, frații mei, bănuiesc, nu știu nimic. Singur Brâncoveanu știe... Așa se și cuvine, e mare logofăt și el duce greul domniei. Dar vreau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
chemat ca să-ți spun, să afli de la mine, nu de la alții. Dinu și Mihai, frații mei, bănuiesc, nu știu nimic. Singur Brâncoveanu știe... Așa se și cuvine, e mare logofăt și el duce greul domniei. Dar vreau să știi și sfinția ta... Șerban Vodă se opri din mersul neîntrerupt și se uită atent la mitropolit. Un spasm așternu pe fața domnitorului o grimasă de durere și prelatul se ridică repede și-l susținu de un braț. — Culcă-te, măria ta, pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Vodă se opri din mersul neîntrerupt și se uită atent la mitropolit. Un spasm așternu pe fața domnitorului o grimasă de durere și prelatul se ridică repede și-l susținu de un braț. — Culcă-te, măria ta, pe laviță. Așa... — Sfinția ta, rogu-te, poruncește să-mi aducă leacurile. Ar fi bine să mâncăm ceva împreună, că uite mi-e foame. Hai să mâncăm aici, pe furiș, să sărim peste toată eticheta. Cheamă te rog, dorobanțul, să-i poruncesc. Lasă că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pocnind vesel, monahul băgă de seamă că afară se însera. M-aș repezi, măria ta, până la Mitropolie să spun să înceapă rânduiala fără mine. E vecernie și priveghere, că mâine... Da, știu, e Sfântul Dumitru, dar nu mă lăsa singur, sfinția ta. De când n-am mai stat așa împreună? Da, înțeleg, turma, turma, grija ei este înainte de toate, că-i ești păstor. Hai, dragul meu prieten, imaginează-ți că eu sunt oaia cea pierdută. Lasă-ți turma pe seama ajutoa relor și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ei este înainte de toate, că-i ești păstor. Hai, dragul meu prieten, imaginează-ți că eu sunt oaia cea pierdută. Lasă-ți turma pe seama ajutoa relor și îngrijește-te de oaia pierdută. Dăruiește mi și mie un ceas din timpul sfinției tale. Păreau de aceeași vârstă, deși Theodosie era cu zece ani mai mare. Patima cu care mitropolitul se dăruia chemării sale îl făcea să înțeleagă firea aprinsă a domnitorului. Prieteni de nu se știe când, încă de pe vremea în care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]