3,671 matches
-
pentru că sînt stăpîni pe libertatea, fericirea și pacea tuturor supușilor lor, pot face ce vor cu ele și nu se tem că s-ar putea întîmpla ceva care să le scape de sub control. Toate nu sînt decît niște păpuși pe sfoară, niște măști pe care ei le pun, ei le scot. De fapt sînt nimicuri. Mă asculți, domnule Bîlbîie?" Sigur că-l asculta. Dar nu-i venea să-și creadă urechilor. Mihai Mihail declarase nu o dată că pe el nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
era singurul în măsură să cunoască starea Vladiei și locuitorilor ei pe de-a-ntregul. Iar "propunerile" lui urmăreau un singur scop, să fie liniște și pace. Știa cu o clipă mai devreme dacă cineva avea de gînd să tragă pe sfoară pe altcineva și atunci nu făcea decît să se ducă la nenorocitul de escroc și-i propunea să-și vîre mințile în cap. Îl lămurea destul de repede că în Vladia nu poți să tragi pe nimeni pe sfoară, pentru că totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
tragă pe sfoară pe altcineva și atunci nu făcea decît să se ducă la nenorocitul de escroc și-i propunea să-și vîre mințile în cap. Îl lămurea destul de repede că în Vladia nu poți să tragi pe nimeni pe sfoară, pentru că totul este atît de la un loc încît pînă la urmă escrocheria se va întoarce împotriva sa. Dar lui nu-i păsa de asta, ci de faptul că pînă va ajunge să fie pedepsit prin forța împrejurărilor chiar escrocul, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să se amestece cu lumea, să renunțe la singurătate. Cînd a renunțat la singurătatea sa, oh, ce singurătate, domnule Popianu, princiară, înnăscută, nu dobîndită, cum este a noastră, prințul a devenit o jucărie a sorții o nefericită marionetă ale cărei sfori erau în mult prea multe mîini. Dar să lăsăm... ce-ai făcut dumneata a fost genial și atunci mi-am dat seama că destinul nostru este comun. Te deranjează?" Vorbise atît de mult și de repede, încît el n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Popianu. "Sigur, domnule adjutant, poliția, jandarmeria trebuie să știe tot. Asta este și părerea noastră. Sînt instituții în care poporul trebuie să aibă încredere, că ele veghează la ordinea și disciplina socială. Și, mai ales, că nu sînt trase pe sfoară de tot felul de politicieni corupți aflați în slujba plutocrației, a jidanilor și masonilor. Dacă sînteți întru totul de acord cu mine sînt sigur că ne vom înțelege, domnule adjutant. În fond, de ce nu ne-am înțelege, trebuie să existe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
era simplu de fapt fusese simplificat, ce era acolo frumos fusese de fapt înfrumusețat, ceea ce era bun de fapt era ceva îmbunătățit. Culmea era că le lipsea ceva pentru că își bătuseră capul cum să facă din om o păpușă pe sfori și dintr-o păpușă pe sfori ceva care să semene cît mai mult a om. Amîndoi râseră gros și cu poftă, întinseră țoiurile să ciocnească ,,ei, haide, dom'le adjutant, mai avem noi trei ceva sînge-n puță" și atunci Popianu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ce era acolo frumos fusese de fapt înfrumusețat, ceea ce era bun de fapt era ceva îmbunătățit. Culmea era că le lipsea ceva pentru că își bătuseră capul cum să facă din om o păpușă pe sfori și dintr-o păpușă pe sfori ceva care să semene cît mai mult a om. Amîndoi râseră gros și cu poftă, întinseră țoiurile să ciocnească ,,ei, haide, dom'le adjutant, mai avem noi trei ceva sînge-n puță" și atunci Popianu a băut liniștit, știind că reușise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Tot ce părea până atunci rodul Întâmplării și al mecanicii cerești, o luptă de principii Înalte, un joc al destinului, fluctuații ale istoriei, precum hachițele zeilor din Olimp - dintr‑odată va fi clar ca lumina zilei: un pământean trăgea toate sforile. Dovada era nu numai că Antichrist exista (ceea ce nimeni nici nu se Îndoise), dar că Necuratul Își avea complicii săi pământeni. Mitropolitul rușilor de pretutindeni, căruia parcă Îi căcuze voalul de pe ochi, vedea aievea legiunile lui Antichrist cucerind Sfânta Rusie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
azvârli cartea cât acolo, „cu groază și scârbă“. Nădăjduind că va fi promovat În slujbă, va denunța cazul poliției. Când agenții poliției vor deschide cutia cu cărți, contrabandistul de tutun, sincer mirat, va jura că acela care Îl trăsese pe sfoară va plăti scump. După părerea inspectorului de poliție nu lipsea nici o carte. Cum arderea era socotită o uzanță barbară din pricina unor asociații de gânduri cu Evul Mediu, așadar nepopulară, cărțile vor fi duse pe malul Senei, undeva, la marginea orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fabricate din niște materiale căzute din cer. Tocmai de aceea majoritatea ramaseră stupefiați într-o dimineață calmă, torida și sufocanta, văzându-l pe Vetéa Pitó cum iese pe punte cu o sabie în mână și taie, dintr-o singură lovitură, sfoară cu care era legat clopotul pentru a-l aruncă, apoi, în mare, unde clopotul dispăru imediat. De ce-ai făcut asta? întreba Miti Matái, în vocea căruia nu se simțea mustrare, ci doar o simplă curiozitate. —Mă saturasem de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
detaliată. Care e diferită de o păpușă cu anatomie corectă, dar mulți le confundă. Și Cora le-a confundat. O păpușă obișnuită cu anatomie detaliată e făcută din pânză, și e cusută ca un animal de pluș. Are părul din sfori împletite. Marea diferență dintre ea și o păpușă de cârpe oarecare stă în detalii: un penis flasc și testicule. Sau un vagin dantelat din pânză. Un șiret strâns în dos pentru a simula un anus. Doi nasturi cusuți pe piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
piept drept sfârcuri. Păpușile astea le folosesc pentru reconstituiri copiii ajunși aici. Pentru a demonstra ce a făcut Mami sau Tati sau noul prieten al lui Mami. Copiii își vâră degetele în păpușile astea. Le trag de părul lor de sfoară. Le strâng de gât și le scutură până le cad capetele umplute cu cârpe. Le lovesc și le ling și le mușcă și le sug, și e îndatorirea Corei să coasă sfârcurile la loc. Găsește ea alte două bile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
sub celălalt. Bărbatul îi lasă pe amândoi pe birou, și mulțimea se îmbulzește, apucând picioarele de silicon. Nimeni nu știe cine e cu adevărat nebun. Și Cora are în mână un pistol, cu eticheta de înregistrare atârnând încă de-o sfoară. Cu numărul cazului scris pe ea. Cora face semn cu țeava armei înspre cele două păpuși. — Ia-le, spune ea. Și vino cu mine. Băiețelul poartă doar chiloțeii lui albi, murdăriți în spate cu vaselină. Fetița, doar un slip de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
zbârlea de ciudă, știind că numele celei mai mari gimnaste din lume trebuia să-l poarte Doinița, cea mai talentată dintre ele, elastică și pricepută, membră a cercului de gimnastică, care îi uimea pe toți cu ceea ce știa să facă. Sfoara, coșulețul, roata și tumbe peste cap, exhibiții de care Luana nu era capabilă. Recunoștea, era maestră la săritul coardei, dar la gimnastică se unduia cu grația unei scânduri de lemn. Dar cine avea puterea să se pună cu Luana?! Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ladă cu zestre. După zece minute Bica a răsturnat, dintr-o smucitură, pe fundul de lemn din mijlocul mesei, mămăliga aburindă. Nepoții s-au aruncat cu poftă asupra ei, fără să mai aștepte ca bunica s-o taie bucăți cu sfoara. Oliviu și Renar au privit cu ochi mari bologhețul galben ce arunca aburi peste fața de masă. Ce-i asta? Mămăligă. Noi nu mâncăm așa ceva! Bineînțeles, voi sunteți de la Timișoara. Luana, fii politicoasă! o potoli Bica. Vouă o să vă aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pentru a-i descreți fruntea. Spre seară, primi felicitările Sandei prin telefon și Luana reuși să-i lase impresia că totul e în regulă. Prin mila lui Dumnezeu, spre marea satisfacție a doamnei Escu, englezoaica realiză că e trasă pe sfoară și își retrase banii. S.C. "BOBO" S.R.L. dădu faliment. Dar Ștefan o întâlnise, deja, pe Crina Țâru. Crina avea un depozit pe Sărărie, locul unde negoțul en-gros mergea de minune. Atrasă, ca și Marina, de fizicul lui Ștefan și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de lipsa răspunsului, care ar fi putut să nu fie deloc Îmbucurător. și-a zis că devine sentimentală și lașă, ca mai toată lumea. De teama suferinței, se mulțumește cu amânarea răspunsului. Pe de altă parte, simțea că este trasă pe sfoară, Înșelată. Nu suferea să se oprească la jumătatea drumului, așa că a rămas În fața ghișeului, sfâșiată de alegerea Între retragerea În ceața incertitudinii și continuarea cercetărilor. — știu pe cineva care ar putea să vă ajute, a spus Cantik, pierdută cu ochii
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să stârnească cele mai josnice instincte ale cuiva, Înțelegând ce i-ar face plăcere să vadă sau să audă. A Înțeles și ce o atrăsese la el cu atâția ani În urmă, nu pentru că s-ar fi lăsat trasă pe sfoară de vreo șmecherie de-a lui, pur și simplu descoperise că amândoi erau În stare să obțină ceea ce le era necesar ca să supraviețuiască. Acum nu-i nimic altceva de făcut ca să-l tragem iar de partea noastră decât să ne
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ce se așternea pe fața lui ca o grimasă? Pentru că ea nu avea voie să creadă că toată existența lui Ovidiu se mărginea la atât, că va veni o zi când fata aia, Carmina, va înțelege că fusese trasă pe sfoară și-i va trânti în față adevărul. Oh, murmură Sidonia, dacă o fi să vină ziua aia, Carmina cel puțin n-o să pice de la mari înălțimi, ea este mult mai echilibrată decât am fost eu cândva, cred că a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
plecat cu ele. Și au apărut pe prima pagină din Post. Izbucniră amândoi în râs, amintindu-și isprăvile lor de altădată, pana cand lui Adrian îi pică fișa: — Doar nu vrei să-mi propui să-ncerc s-o trag pe sfoară pe Fanny Tarrant? întreba el. — De ce nu? — Adică să fac pe pedofilul drogat, care-și rupe nevasta-n bătăi? Iar ea să fie-ntr-atât de fraiera încât să publice chestiile astea? — Ei, nu trebuie să născocești o poveste chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
pensionari, pe partea femeii și a sa, iar pe cealaltă parte, un soldat În permisie și o adolescenta strabică. Trenul Înainta fără poticneli În lumina posacă a după-amiezii. Plasele de bagaje gemeau, gata să cedeze: sacoșe burdușite, geamantane legate cu sfoară, un rucsac verde, o săniuță, flori și un miros necruțător de usturoi. În gări mici sau mari, trenul era luat cu asalt. Cu toate acestea, merge bine, observă doamna În vârstă, spărgând În sfârșit o liniște rezervată, ceea ce Însemna că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
atunci a văzut din nou lumina soarelui și Semproniu, În calitate de deținut politic amnistiat, după șaisprezece ani de peregrinări prin Închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud. A intrat În casă ținând Într-o mână un geamantan din carton presat, legat cu sfoară, În cealaltă un trandafir roșu. Îl caut pe domnul Moduna, a zis. Marta Își alăpta copilul și nu avea ochi decât pentru el. Semproniu s-a apropiat atunci de ea și a Întrebat: tovarășul Coriolan este acasă? Așteptând un răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu câteva minute. Aducea lemne gata tăiate din magazia de lemne și veghea focul din teracote. Tot ea și gătea, după rețetele doamnei Ster. Cafea și ceai aveau din belșug. La fel, mere, nuci și struguri puși la uscat pe sfori Întinse În pod. Peste toate plutea un miros discret de gutui. Aveau pâine la cuptor făcută de Susana. Tot ea Îi aducea și laptele. Soțul Susanei a fost mulți ani miner. Mina s-a Închis și Matei s-a trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de păr de pe corp mi se ridicară, un conductor electric. Tot trupul mă îndemna să fug, să scap. Dar n-am fugit. Când m-am ridicat cu grijă în capul oaselor, o logică superioară preluă controlul, o mână sigură apucă sforile mele de marionetă, îmi întoarse acțiunile de la panică și le îndrumă spre... altceva. M-am surprins inspirând adânc de patru-cinci ori, apoi, cât mai ușor posibil, m-am dat jos din pat și m-am furișat pe palier. Bubuitul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
numai că nu mai e deloc un ou. Nu știu dacă ceva din ceea ce spun are sens. Când ajung în miezul unui lucru, îmi dau seama că am scăpat din mână unul din capete. Ca atunci când încerci să agăți pe sfoară, în bătaia vântului, un cearșaf uriaș nu reușesc să apuc toate părțile deodată, iar unele îmi scapă, zburând departe și nu le mai pot prinde. Ești acolo? Vei exista oare după ce voi dispărea eu? Încerc din răsputeri să nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]