721 matches
-
punem de acord. Trece după masa de prânz să-i citesc. Ajungem la mine și, după cafea, îmi cere să se odihnească o jumătate de oră. E puțin încurcat. Îmi expune un sistem prin care te poți trezi când ai sforăit prima oară. Totul e să ții bărbia cât mai aproape de piept și, deci, mâinile sub cap. Cum sforăi, te trezești." De unde le scoate? Are o capacitate de a mântui amănuntele prin turnarea lor în sistem. "Somnul de după-masă trebuie să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cere să se odihnească o jumătate de oră. E puțin încurcat. Îmi expune un sistem prin care te poți trezi când ai sforăit prima oară. Totul e să ții bărbia cât mai aproape de piept și, deci, mâinile sub cap. Cum sforăi, te trezești." De unde le scoate? Are o capacitate de a mântui amănuntele prin turnarea lor în sistem. "Somnul de după-masă trebuie să fie o scurtă catalepsie." A adormit. Stau la masă cu foile euthydemice în față, pe jumătate întors cu spatele la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el trecut în anonimatul unui act biologic. Ce rămâne din eleganța ultimă cu care a încercat să intre în somn în prezența altuia, din excesul de conștiință prevenitoare cu care a vrut să compenseze momentul acesta de pierdere a ei. Sforăie încet și găsesc în asta o scuză pentru a-l privi. Are gura întredeschisă și buzele supte, dar fruntea, extrem de frumoasă, a rămas să preia în somn concentrația aceasta de spirit pe care Andrei și cu mine am botezat-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de conviețuire se reportează asupra posterității defunctului și speculează neputința acestuia de a se apăra de tirania postumă a celor care în timpul vieții "l-au iubit" și "i-au fost aproape". Pentru că au mâncat cu el, pentru călI-au auzit sforăind, pentru că i-au făcut servicii sau pentru că s-au culcat cu el, cu toții devin, după moartea lui, competenți și cred că au ceva decisiv de spus până și în privința operei sale. Povestea cu "precizarea de detaliu" îmi aduce aminte de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
glas puternic și o dicțiune foarte naturală în cântec, ceea ce se găsește rar. D. Manolescu are o voce simpatică în rolurile sale de servitor naiv și un joc de scenă foarte bogat și variat (precum în "Ordinul este de a sforăi" și în "Cei doi surzi"), Noi îl cunoaștem din parodiarea d-lui Pascaly, a {EminescuOpIX 145} cărui pronunție greșită și exagerări scenice d. Manolescu le-a reprodus cu atâta succes în "Năbădăile dramatice". Într-adevăr ne bucurăm mult văzând un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ta, multe salutări. CINCI Încăperea, însângerată. Mariedl își taie părul cu un cuțit imens de bucătărie. Fratele lui Mariedl, își înfășoară pântecul cu cârpe de moară și scutece. Pe o bancă ce ține loc și de pat tatăl lui Mariedl sforăie beat cu o sticlă în mână. Tatăl lui Mariedl cade de pe bancă și se chircește. FRATELE LUI MARIEDL: Aoleu, firește că tatäl s-a înnecat din nou cu subumana poșircă. Alcoolul societății umane l-a secătuit din nou pe tata
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Era huidumă-n lege feticica,/ Cu nasul cârn și ochi verzui ca sticla,/ Cu buci bogate și bogată-n piept,/ Dar păr bălai frumos, ce-i drept e drept.”930 Nu este foarte delicată sau manierată, ci bea bere și sforăie alături de părinții ei, însă își apreciază „asediatorul”, pe diacul Allan, căruia îi mărturisește furtișagul pe care tatăl ei, morarul, îl făcuse. Din nou binele se îmbină cu latura negativă, personajul este o donna demonicata cu unele aspecte pozitive. Naratorul participă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Era huidumă-n lege feticica,/ Cu nasul cârn și ochi verzui ca sticla,/ Cu buci bogate și bogată-n piept,/ Dar păr bălai frumos, ce-i drept e drept.”930 Nu este foarte delicată sau manierată, ci bea bere și sforăie alături de părinții ei, însă își apreciază „asediatorul”, pe diacul Allan, căruia îi mărturisește furtișagul pe care tatăl ei, morarul, îl făcuse. Din nou binele se îmbină cu latura negativă, personajul este o donna demonicata cu unele aspecte pozitive. Naratorul participă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
minute. RINITELE CRONICE CATARALE HIPERTROFICE Se caracterizează printr-o degenerare a mucoasei nazale, care se Îngroașă și astupă fosele nazale, la Început la o singură nară, apoi și la cealaltă nară. Bolnavul are uscăciune a gurii, a nasului, auzul scăzut, sforăie În somn. Ceai de cimbrișor și cimbru de grădină, o linguriță de frunze și flori la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, din care ultima, seara la culcare. Ceaiul concentrat (2 lingurițe la o cană) se poate folosi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și ceilalți se împrăștiaseră care-încotro pe la casele lor, el era cel care nu mai avea somn, el se scula cu noaptea-n cap și, fără să vrea, își trezea nu numai consoarta, ci și câinele care în cotlonul lui încă sforăia tolănit nepăsător. De data aceasta rolurile s-au inversat. Adormise de cu seara, mai devreme ca de obicei, cu gândul la ce i se întâmplase în București și la geanta cu cinci fermoare care stătea burdușită în fața lui, gata-gata să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
În foc? Obrazul îi devenea violent? Spumă la gură? Strângea mult membrele? Făcea mișcări mari? Vorbea în timpul accesului? Sau după? Cât timp ținea criza? O minută sau un sfert de oră? Făcea sub el în timpul accesului? Dormea mult după criză? Sforăia? Când se deștepta avea darul de a înțelege ce se petrece în jurul său? Făcea în acest timp lucruri bizare? Se ducea de acasă fără să știe încotro? Își aducea aminte ceea ce s-a întâmplat în timpul crizei? Afară de accesele sale n-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în viață decât mântuirea sufletului. Erau niște piperniciți în ale credinței. Sub privirea împăciuitoare a unui episcop ghiftuit, un popă lumeț și șugubăț vorbea mirenilor de virtutea scăpătăciunii. Prin boscheți, zăceau haimanale trândave duhnind a transpirație. În șanțurile din preajma tavernelor, sforăiau bețivi. Erau bâzâiți de muște, atrase de putoarea țuicii. În apropiere, cârciuma mazacă se afunda sub apăsarea depravării. Un miros rânced răzbătea dinăuntru. De pereții ei, se rezemau muieri deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își ascundeau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pat (59); vis (36); odihni (35); liniște (33); liniștit (23); relaxare (23); pernă (20); noapte (20); vise (17); mult (14); bine (11); dulce (11); adînc (10); oboseală (8); visezi (8); noaptea (7); obosit (6); treaz (6); ușor (6); plăcere (5); sforăi (4); visa (4); a visa (4); ațipi (3); copil (3); culcat (3); lene (3); lenevi (3); în pat (3); plapumă (3); trezi (3); trezire (3); a se odihni (2); calm (2); casă (2); culca (2); dimineața (2); dorință (2); dormitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ochi; ocupat; odihna; odihnesc; odihnește-te; odihnești; a odihni; a te odihni; om; pace; în pace; patru; pauză; pierdere de timp; cu plăcere; plăcut; plimbi; pomi; profund; prost; puf; foarte puțin; răceală; rău; realizare; recreare; relax; relaxa; repaus; sămînță; sculare; sforăind; simplu; în stare; ești treaz; stă treaz; trezit; vacanță; veghezi; veșnic; vin; visînd; vrem; zilnic; toată ziua; ziuă; zzz (1); 788/158/59/99/0 drac: rău (127); diavol (61); iad (60); răutate (48); negru (44); coarne (41); înger (29
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
găsită. Pentru ca boala să nu mai revie, e nevoie ca falca să fie dusă îndărăt și așezat tot cum era întîi. Dacă cineva visează cai alergînd însemnează că a doua zi va fi vînt. Cînd trag caii aer pe nări (sforăie) e semn de ploaie. Cînd caii vor sta cu dosul spre gard, tăcuți și gînditori, e semn că vremea are să se strice. Cap de cal se pune în par ca să nu mănînce lupii dobitoacele. Cine vede mînz întîi și-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vestește patima femeii, cînele, pe a bărbatului. Cînd cînii simt așa ceva, apoi la cel necredincios soț nu se gudură cînd intră în ogradă. Cînd se udă cînele pe păretele casei, femeii îi place alt bărbat. Cînd trage cînele pe nări (sforăiește) e semn rău, de moarte. Omul pe care-l latră cînii vrăjmaș* e răutăcios. Cînd ți-a tot căta cînele în ochi e semn rău. Copiii trebuie să dea mîncare la cîni, că ei s-au rugat lui Dumnezeu ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sală înăbușitoare, oamenii mei încep s-o "soilească", răsuflînd greoi și împrăștiind un miros de doagă. Pînă aici, lucrurile încă nu intră în scandalos; dar nu trecu mai mult de un sfert de oră și Gigel al meu începu să sforăie! Atît de tare, încît îl trezi din somnul (ceva) mai discret pe Fănică. Acesta, după ce văzu că nimerise la Casa de Cultură, unde un tip sobru își făcea autocritica, și văzu apoi cum partenerul său de pahar grohăia cu bărbia
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că nimerise la Casa de Cultură, unde un tip sobru își făcea autocritica, și văzu apoi cum partenerul său de pahar grohăia cu bărbia în piept, nu avu de lucru și-l clătină cu mîna, atenționîndu-l: "Băi, scoală-te, că sforăi!"... Nemulțumit că era trezit din activitatea de regenerare a neuronilor, inspectorul protestă energic deși cu jumătate de gură: "Dă-o-n aia mă-si!" Și acest regretabil fapt, însă, a fost mușamalizat de oamenii de ordine: au profitat cînd sala
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
clasă, dar unul dintre învățăcei, mustăcind, mă avertizează să nu intru. După ce stau pe gînduri vreo 5 secunde, îl întreb: "De ce?". E cineva obosit, acolo!" Curios, intru: pe canapeaua din sală, prăvălit într-o poziție post-bahică, discipolul meu preferat, Claudiu, sforăia suportabil. Aflu că fusese ziua lui și, deci, o sărbătorise cu asupra de măsură. Dau să-l scol: grea operațiune! În fine, după vreo două minute, face ochi: cam tulburi. Privește debusolat în jur și scoate onomatopee indescifrabile. Îl rog
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în patul pe care urmau să-l împartă. Ăsta nu se instala deloc în liniște. Adică și-a făcut loc în patul în care nu era obișnuit să doarmă cu altcineva, l-a înghesuit pe Radu, s-a foit, a sforăit. Radu n-a mai reușit să adoarmă la loc, cît s-a întors de pe o parte pe alta și a numărat carcasele de jocuri ale lui Alin, care de-abia se ghiceau pe întuneric. 10 Marcu a fost cît pe
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
atât de aproape/ de perfecțiune, încât nu scriu nimic/ Dar în fine,/ destul despre asta. Mă întreb ce-ți mai face nevasta,/ pe care atât am iubit-o. Noaptea îmi amintesc/ diferite poziții cu ea, și nu pot să dorm. Sforăie?/ La bătrânețe mai toți sforăim. (Știi tu povestea cu sfoara.)/ Mă gândesc la moguli, îi visez mai tot timpul/ pe Ginghis și Stalin. Văd că bat câmpii,/ așa că'ți urez cele bune, și mai ales/ o moarte plăcută, prin violență
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
încât nu scriu nimic/ Dar în fine,/ destul despre asta. Mă întreb ce-ți mai face nevasta,/ pe care atât am iubit-o. Noaptea îmi amintesc/ diferite poziții cu ea, și nu pot să dorm. Sforăie?/ La bătrânețe mai toți sforăim. (Știi tu povestea cu sfoara.)/ Mă gândesc la moguli, îi visez mai tot timpul/ pe Ginghis și Stalin. Văd că bat câmpii,/ așa că'ți urez cele bune, și mai ales/ o moarte plăcută, prin violență și cu surpriză" (Altă scrisoare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se astâmpără, continuând Însă să se gudure pe lângă picioarele lor. În odaia cea mare Încă era cald și cei doi frați ai Anuței, Sandu și Nuțu, erau dezveliți, iar țolul alunecase jos de pe ei. Badea Mitru dormea și el dus, sforăind de zor Încât Îl puteai auzi ce afară. Ileana deschise ușor ușa și intră Încet cu fata, cu Anuța, apoi o Închiseră tot cu grijă să nu trezească pe cei doi prunci, Sandu care era În clasa a doua și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Nuțu. Nevasta stinse apoi lampa, după ce verifică dacă ceasul a fost pus să sune la orele cinci, se dezbrăcă de prigitoare și bundiță și se așeză ușor lângă bărbat ca să nu-l trezească. Dă-te mai Încolo și nu mai sforăi atâta că trezești băieții! Bărbatul Îi făcu loc la pieptul lui și, după ce trase țolul să o Învelească, Întinse mâna noduroasă și-o apropie de el simțindu-i sânii calzi și respirația blândă de căprioară care revine În culcușul ei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acest adevăr îl veți înțelege lesne, dacă vă veți gîndi la marele număr de oameni trîndavi ce se află la alte neamuri. Mai întâi, aproape toate femeile, care alcătuiesc jumătate din întreaga populație, iar acolo unde muncesc femeile, majoritatea bărbaților sforăie în locul lor. Apoi, droaia numeroasă și leneșă de popi și de călugări! Mai puneți la socoteală pe toți bogătașii, mai ales pe marii proprietari de pămînturi, așa-numiți oameni de neam și nobilii; adăugați la aceștia servitorimea lor, adică toată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]