944 matches
-
XXVIII (1976), nr. 1-2 (ianuarie-februarie), pp. 72-81; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 289-304. 45. Războiul de Independență și românii sibieni, în „Mitropolia Ardealului”, Sibiu, anul XVII (1977), nr. 4-6 (aprilie-iunie), pp. 258-267. 46. Unitatea Bisericii la Sfinții Părinți, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul comun de la Hristos 1977”, anul 125, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1977, pp. 236-239. 47. Întruparea Mântuitorului Iisus
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
cea mai mică dintre copii, tata fiind prâslea ca băiat, de aceea a și rămas cu ea în casă. Eu nu l-am apucat pe bunicul Constantin, acesta decedând înainte de nașterea mea. Bunica Floarea ca o fiică adevărată de mocani sibieni, care punea totul la suflet, nu a rezistat tragediei de a pierde întreaga avere, când ne-au băgat obligatoriu în colectiv, rămânându-ne doar casa și cei patru mii cinci sute de metri pătrați de curte pentru care nici nu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
perfide pas cu pas a culturii noastre. Oare, numai acum a descifrat crezul lui Patapievici publicat în urma cu două decenii ? Târziu și degeaba acum, când majoritatea vede ce s-a ales din identitatea, istoria și cultura noastră. Jurnalistul și scriitorul sibian Gabriel Constantinescu a fost primul care a tras semnalul de alarmă în revista ’’Puncte Cardinale’’, când a apărut cartea Politicile lui Patapievici în 1996. Atunci era momentul să se unească într-o acțiune comună intelectualitatea și scriitorimea română și prin
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
anturaj dubios. Povestea graficianului este cunoscută de altfel, si de mass-media, atât din România, cât și din Statele Unite ale Americii, pentru că familia a informat postul de televiziune “Antenă 1”, precum și o serie de publicații, printre care “Gândacul de colorado”, “Clujeanul”, “Sibianul”, “Adevărul”, “Averea”, cu privire la cele petrecute. Totodată, FBI-ul a demarat o anchetă în acest sens, a prelevat probe pentru stabilirea ADN-ului și a audiat persoanele cu care Iulian a intrat în contact în perioada premergătoare dispariției, printre care se
O ULTIMĂ LUCRARE DE ARTĂ FĂRĂ TITLU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371219_a_372548]
-
văd costumația dragilor mei Călușari în dansul clocotitor bărbătesc din Teleormanul meu natal sau din Oltenia. Auzeam graiul bihorenilor, al nanei Măriuța, gazda mea din pragul tinerețelor mele vâlvorite, despre care am vorbit la această întâlnire, auzeam glasul oșenilor, al sibienilor, oltenilor, moldovenilor... Aceste costume au avut puterea să îmi amintească și de alte lucruri măiestrite ieșite din mâinile care au îmbodobit veacuri de-a rândul locuințele românilor, nu numai în interior, dar chiar începând cu poarta de intrare în curte
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
acest an, pe 27 septembrie s-au împlinit zece ani de la plecarea dintre noi a poetului Iustin Panța, care ar fi împlinit, în 6 noiembrie, 47 de ani. Colocviul a avut în centrul atenției prezentarea unui film în care poetul sibian citește din opera sa, acasă la el, pe strada Rahovei din Sibiu, filmat de Alexandru Uiuiu în 1999. Reîntâlnirea numerosului public, între care și a domnului profesor Aurel Panța, care ne onorează întotdeauna cu prezența sa, cu imaginea și vocea
COLOCVIUL NAŢIONAL „ZILELE POEZIEI IUSTIN PANŢA”, EDIŢIA A X-A, SIBIU, 4-5 NOIEMBRIE 2011 de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348472_a_349801]
-
sibieni etc. Colocviul s-a încheiat cu recitalul poeților prezenți, la care au participat, liber și democratic ca întotdeauna, toți poeții prezenți în sală, de la consacrați ca Joachim Wittstock, Ion Mureșan, Dumitru Chioaru, până la cei mai tineri, elevi de la liceele sibiene și studenți la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Referință Bibliografică: Colocviul Național „Zilele Poeziei Iustin Panța”, ediția a X-a, Sibiu, 4-5 noiembrie 2011 / Ștefan Doru Dăncuș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi
COLOCVIUL NAŢIONAL „ZILELE POEZIEI IUSTIN PANŢA”, EDIŢIA A X-A, SIBIU, 4-5 NOIEMBRIE 2011 de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348472_a_349801]
-
Sebeșului de Sus, din Mărginimea Sibiului, vecină și prietenă a lui Dumitru Sinu, despre care vorbind și astăzi, o numește Lucica. De fapt, toate povestirile adevărate ale lui nea Mitică sunt reflectarea evidentă a spiritului românesc rămas viu în sufletul sibianului cutreierând continente în căutarea desăvârșirii. Nea Mitică! Însuși diminutivul folosit de prieteni pentru Dumitru Sinu avertizează cititorul că are de-a face cu un personaj îndrăgit, care inspiră simplitate și apropiere, ingeniozitate și spontaneitate. El este exponentul descurcărețului, iar numele
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
cu întrebările, ți se confirmă și clasicele clișee despre noi: anume că înțelegem câte ceva din limba germană și că nu ne rupem picioarele dacă ne plantează cineva pe schiuri. Aș merge până acolo încât aș susține că nu doar nouă, sibienilor, ne place Sibiul, ci și lumea ne place pe noi. Pe ce mă bazez? Pe propria experiență și pe frecventele întâmpinări prietenoase pe care le-am avut de-a lungul vremurilor la munte, la mare, la București și ... cam peste
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
Barițiu, Blaga, Boiu, Brediceanu, Brukenthal, Goga, Haas, Lazăr, Ivănescu, Noica, Olahus, Șaguna, Slavici, Sibelius, Stanca, Teutsch sau Wittstock. Na, că m-am trezit și eu acum, căluțind, dar, chiar dacă sună a laudă, aceste nume trebuie spuse. E chiar musai, căci sibienii renumiți nu sunt doar mulți, ci și cu greutate. Să dăm, așadar sibienilor ce este al lor. Prinos, mintenaș. Orașul sperietor de sobru, prin care pașii mei de prunc în prag de adolescență se insinuiau ezitanți, intimidați de severitatea profesorilor
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
Sibelius, Stanca, Teutsch sau Wittstock. Na, că m-am trezit și eu acum, căluțind, dar, chiar dacă sună a laudă, aceste nume trebuie spuse. E chiar musai, căci sibienii renumiți nu sunt doar mulți, ci și cu greutate. Să dăm, așadar sibienilor ce este al lor. Prinos, mintenaș. Orașul sperietor de sobru, prin care pașii mei de prunc în prag de adolescență se insinuiau ezitanți, intimidați de severitatea profesorilor noștri de liceu și de asprimea umorului colegilor, mi-a modelat caracterul în
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
care pașii mei de prunc în prag de adolescență se insinuiau ezitanți, intimidați de severitatea profesorilor noștri de liceu și de asprimea umorului colegilor, mi-a modelat caracterul în direcția unui sarcasm sănătos, dar oarecum drăgăstos. Căci așa suntem noi, sibienii, casanți pe dinafară, dar impresionabili pe dinăuntru, cu condiția să nu se observe. Faptul că tocmai noi ne găsim să organizăm cu regularitate de ceas sentimentale festivaluri de jazz sau romantice târguri de Crăciun, cu drăgălașe patchworkuri multicolore, lucrate cu
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
ce-o ducea pufăind în dimineața următoare la piață, la Sighii. Dormea în gară, de frică să nu piardă trenul, un tren din care puteai coborâ și urca din mers, după cum îi arată și numele. Un tren pare și destinul sibienilor plecați departe de țară, căci aici mobilitatea s-a scris cu majuscule chiar și-n perioadele de crâncenă ermetizare a granițelor. Spre Sibiu s-a venit în valuri de pe vremea coloniștilor saxoni și s-a plecat la răstimpuri spre vestul
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
răstimpuri spre vestul aurit, fără teama de înstrăinare, orașul distribuindu-se generos, un pic peste tot. Fără pretenții de orgoliu rănit, fals patriotism sau teamă de dezrădăcinare, Sibiul așteaptă și nu poartă pică. Unde era să se ducă? Pentru că trenul sibian e cu dus-întors iar gara de domiciliu rămâne mereu aceeași. Călătorii Hermannstadtului îl iau cu ei la plimbare, dându-i contur hotărât și peste hotare. Au deprins obiceiul de a se-ntoarce periodic la „punctul zero”, îmbogățind spectrul orașului cu
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
pervers (spiritual) notîndu-și excelenta dispoziție: "Mă simt parfumat pe dinăuntru". Ion Negoițescu nu-și ascundea înclinația pederastă. Dar nici nu și-o divulga oricui. O va face tîrziu, în Straja dragonilor, cu franchețea probului intelectual. Aceeași franchețe bine cunoscută comilitonilor sibieni, niciodată puși însă de Negoițescu în poziții jenante. Dramei asumate nu-i este egală, poate, decît cea a mamei sale, marcată profund la aflarea, tîrzie, a naturii fiului ei. Scenă relatată, grav, de... normalul prieten Nicolae Balotă. Pe Lăpușneanu, două
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ziarului „Tribuna Sibiului”, apărut la Sibiu, cu o periodicitate neregulată, între 1969 și 1971; nu conține o casetă redacțională. Revista are un profil larg, abordând domenii diverse - istorie, învățământ, psihologie, etnografie, artă plastică, muzică, teatru - și informând asupra vieții cultural-artistice sibiene. Locul cel mai important îl ocupă literatura, A. valorificând în cea mai mare parte potențialul artistic local. Poezia - grupată uneori în rubrici de autor, alteori sub titlul „Lirice” - este ilustrată cu versuri de Victor Nistea, Mira Preda, Titus Andronic, George
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
este ilustrată cu versuri de Victor Nistea, Mira Preda, Titus Andronic, George Popa, Gheorghe Grădinaru, Nicolae Petru, George Pușcariu ș.a.; un grupaj de epigrame apare sub semnăturile lui C. Micandru, Marin Niță, Traian Suciu. Se publică și din lirica poeților sibieni de limbă germană: Christian Maurer, Werner Bossert, Georg Scherg, Gerhard Eike, în traduceri realizate de Mircea Avram și Corneliu Buchholzer. Este de remarcat publicarea tălmăcirilor lui Pimen Constantinescu din limba italiană (Dante, poezie friulană). Proză - schițe, povestiri istorice - semnează Aurel
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
publică primul act al ultimei piese scrise de Radu Stanca, legenda dramatică Povestea dulgherului și a frumoasei sale soții. Literatura populară este și ea prezentă în paginile revistei prin câteva balade voinicești culese din Mărginimea Sibiului. În cadrul rubricii „Prezențe editoriale sibiene” sunt recenzate volume de versuri de Mira Preda, Victor Nistea, Ecaterina Săndulescu, volume de povestiri și nuvele ale lui Ladmiss Andreescu, romanul istoric Iancu Jianu de Paul Constant, volumul de Teatru al lui Radu Stanca. În același context, la rubrica
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
romanul istoric Iancu Jianu de Paul Constant, volumul de Teatru al lui Radu Stanca. În același context, la rubrica „Șantier. Convorbiri”, sub forma unor interviuri, se fac incursiuni în „atelierele de creație” - ultimele apariții, creații în lucru, proiecte - ale scriitorilor sibieni. Sub titlul Amintiri despre Lucian Blaga, nepotul acestuia, Lionel L. Blaga, evocă perioada 1940-1943, petrecută de poet la Sibiu. L.D.
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
al lui Ilie Carabulea poate fi comparat cu cel al britanicului Richard Branson, creatorul holdingului Virgin, sau, în domeniul transporturilor rutiere, cu cel al germanului Wilhelm Baetz. I.1. „Motoarele externe” ale transportatorului sibiantc "I.1. „Motoarele externe” ale transportatorului sibian" După mai mult de un deceniu de la crearea sa, succesul firmei de transport internațional se poate explica doar prin modul în care munca intensă a fost legată de fructificarea unui șir de oportunități apărute după 1990 în România. Apariția lor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ales de Germania ca loc de amplasare a consulatului ce se ocupa de o grupă mare de județe din zona Transilvaniei, în ideea de a-i „colecta” eficient pe cei interesați, în special pe etnicii germani care încă nu emigraseră. Sibienii puteau observa astfel în fiecare zi sute de persoane interesate de plecarea, dintr-un motiv oarecare, în Germania. Din punct de vedere politic, „depresurizarea” s-a făcut treptat, ceea ce a permis o creștere organică a firmelor din România care ofereau
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și în concordanță cu așteptările individului. Ar mai fi de remarcat că numărul salariaților Atlassib a crescut și în anii în care, din motivele politice discutate, au existat diminuări sau stagnări în creșterea numărului de călători. Prezența în mediul social sibian se face simțită pe multiple planuri, chiar dacă există, de regulă, o reflectare preponderentă a implicațiilor firmelor Atlassib în lumea sportivă. Atlassib este vizibil prin echipa de baschet de primă ligă, dar este și sponsorul unei echipe de karate numită Kudokai
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Liceul „Gh. Lazăr”. Între anii 1941 și 1947 este asistent și, apoi, conferențiar la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Brașov, iar în timpul refugiului, la Sibiu, la Universitatea refugiată din Cluj. În 1970 conducea biblioteca nou înființatei universități sibiene, căreia îi va dona cele 15 000 de cărți strânse de-a lungul vieții. La Arhivele Statului din Sibiu au rămas, în manuscris, șapte volume cu traduceri din poezia latină, italiană, franceză, portugheză, spaniolă și ladină, între care o antologie
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
mai ales spre aceea a Sibiului, și spre prezentarea, prin contribuții de întinsă informație, câteodată chiar erudite, a relațiilor literare româno-italiene. A cercetat încercările poetice ale lui Gh. Lazăr, a alcătuit o istorie succintă și o bibliografie a presei periodice sibiene, a întreprins analize amănunțite ale traducerii lui G. Coșbuc din Divina Comedie sau ale circulației la noi a poeziei Adei Negri. Traducerile din operele unor scriitori însemnați, latini (Horațiu, Ovidiu), italieni (Dante, Petrarca, Boccaccio, Leopardi, Pascoli, D’Annunzio, M. Bontempelli
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
printre care „Tribuna”, „Astra”, „Transilvania”. În asociere cu Șt. N. Ricman scoate la Caracal periodicul „Vremea” (până în 1931 figurând numai el ca director), iar cu Eugen Constant, la Sibiu, „Provincia literară” (1932-1934) și „Armonia literară”. A contribuit la întemeierea grupării sibiene „Thesis” (1931). Alături de Șt. N. Ricman, Fr. Iosif, V. Enescu, semnează o monografie a județului Romanați. Ca profesor de administrație și legislație militară, a întocmit, singur sau în colaborare, manuale didactice. O piesă, Colivia cu sticleți, i-a fost jucată
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]