582 matches
-
vadă că nu erau de acord cu decizia împăratului. — Ucide-l! strigă Vitellius. Nimeni nu îndrăzni să protesteze. Toți se temeau de omul ce fusese ales împărat de niște soldați a căror violență era bine cunoscută. — Ucide-l! Valerius coborî sica. Flamma întinse mâna și apucă încheietura lui Valerius, lipindu-și vârful armei de gât. — Ucide-l! strigă din nou Vitellius. Cu o smucitură, Valerius își eliberă încheietura din strânsoarea lui Flamma și aruncă arma în nisip. De pe treptele de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nisip. De pe treptele de sus ale arenei se ridică un murmur consternat. Valerius își scoase coiful. Simți pe față o adiere răcoroasă. În pulvinar, Vitellius continua să strige. — Ți-am spus să ucizi! Roșu la față, țipa din ce în ce mai tare. — Ia sica și ucide-l! Valerius își înălță capul. — Nu mă recunoști? întrebă cu glas puternic. Eu nu ucid. Pot să înving, dar nu ucid. Vreau ca toată lumea să afle numele cu care am ales să lupt în arenă. Își luă arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
rămăsese așezat, privind cerul. — Când intrăm în arenă, strigă numele tău și aici, la Roma... O să vezi cum o să strige numele meu când o să te fac bucăți! Eu sunt cel mai bun! Îmi vine să râd când te văd cu sica în mână... Nu știi să ucizi! Făcu încă un pas spre Valerius; părul lui zburlit semăna cu coama unui animal sălbatic. — Să vezi cum or să mă aplaude când o să-ți înfig pumnalul în beregată... Glasul îi era gâtuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sângele țâșni, scurgându-se pe picior și pe ocrea. Valerius nu scoase nici un strigăt; continuă să alerge. Marcus îl privea, uimit de felul în care își stăpânea durerea. Secutor-ul îl ajunse pe Skorpius din urmă și îl atacă. Își înfundă sica în umărul lui, puțin deasupra axilei, și răsuci lama în carne, încercând să taie tendoanele. Skorpius gemu și se retrase clătinându-se, plin de sânge. Abia atunci Marcus își dădu seama că atmosfera aceea neobișnuită izvora din liniștea cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
al lui Skorpius sfâșie liniștea. Mulțimea privea mută de uimire. Pe când rețiarul se prăbușea cu fața în sus, cu gura larg deschisă din pricina durerii, Valerius ieși de sub el și se ridică repede, dar nu avu timp să-l atace cu sica, fiindcă Skorpius se ridicase la rându-i și îl amenința cu tridentul. Deși piciorul drept continua să-i sângereze, Valerius începu să alerge destul de repede, șchiopătând însă ușor. Sărea când spre dreapta, când spre stânga, schimbând rapid direcția, întorcându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
din nou Vitellius, aplecându-se peste balustradă. Ți-am spus să-l ucizi! Ucide-l pe Skorpius! Nu-l ucid, strigă Valerius. Eu nu ucid, știi doar, strigă din nou, cu o furie sălbatică. Cu un gest fulgerător, Skorpius smulse sica din mâna lui Valerius și, fără să ezite, își tăie gâtul. Se prăbuși în nisip cu ochii larg deschiși. Din pulvinar, Vitellius îl privea încremenit pe Orpheus, care îi întorsese spatele și se îndrepta spre poarta principală a arenei. În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de metal, pe care le-au păstrat în For pentru a celebra acea victorie. Roxolani: populație sarmată de origine iraniană, ce trăia între Don și Nistru; împinși spre răsărit de huni, roxolanii tindeau să migreze spre Dunăre. Rudis: gladius sau sica de lemn, folosită de gladiatori și soldați la antrenamente, pentru a nu se răni. Era, de asemenea (alături de boneta frigiană, care va deveni simbolul Revoluției franceze), simbolul eliberării gladiatorului după perioada de recrutare obligatorie, ce dura 3-5 ani. Sabie: în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
la vatră și primeau 20.000 de sesterți pe an. Un sclav costa în jur de 1.000 de sesterți. Cu 1.000 de sesterți se putea cumpăra un iugăr de pământ pentru cultivarea viței-de-vie (1 iugăr = 2.523 m²). Sica supina: dagă curbată, asemănătoare ciocului unei păsări răpitoare. Este arma tipică a tracului de tip B - cel specializat în lupta împotriva mirmilonului, care este „țiparul ascuns între stânci”. Sica supina devine un fel de deschizător menit să învingă rezistența pasivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
iugăr de pământ pentru cultivarea viței-de-vie (1 iugăr = 2.523 m²). Sica supina: dagă curbată, asemănătoare ciocului unei păsări răpitoare. Este arma tipică a tracului de tip B - cel specializat în lupta împotriva mirmilonului, care este „țiparul ascuns între stânci”. Sica supina devine un fel de deschizător menit să învingă rezistența pasivă a adversarului. De altfel, tracul B are ca simbol o creastă cu un grifon, care este pe jumătate vultur, pe jumătate leu. Sica: sabie scurtă; era totuși mai lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care este „țiparul ascuns între stânci”. Sica supina devine un fel de deschizător menit să învingă rezistența pasivă a adversarului. De altfel, tracul B are ca simbol o creastă cu un grifon, care este pe jumătate vultur, pe jumătate leu. Sica: sabie scurtă; era totuși mai lungă decât un pumnal. Arma predilectă a gladiatorilor, deoarece este rezistentă și ușor de mânuit. Fiind ușoară și având dimensiuni reduse, poate fi ascunsă sub haine și de aceea este arma preferată a sicarilor, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Bugeacul”, condus cu mari sacrificii, iar în decembrie 1938 edita „Bugeacul copiilor”. În 1940, după ocuparea Basarabiei, se refugiază la București. A scris versuri patriotice, grupate în placheta Gânduri revărsate (1936) și proză în maniera lui Ion Creangă (Povestirile lui Sică), publicate fragmentar în „Bugeacul”. A alcătuit Antologia Bugeacului (1938), unde au fost incluse poeme consacrate ținutului, autorii fiind atât români, cât și străini (Derjavin, Byron, Pușkin, Adam Mickewicz ș.a.). P. a promovat românismul în Bugeac, publicând și lucrări istorice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
în domeniul comportamentului consumatorului evidențiază că, modul în care răspunde consumatorul numeroșilor stimuli se poate structura în patru tipuri de comportament<footnote M.W. Pride, O.C. Ferell, Marketing - Concepts and Strategies, 7th edition, Houghton Miffin Company, Boston, 1991, apud Sica Stanciu, Bazele generale ale marketingului, http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm (accesat la 10.01.2013). footnote>: a) Comportamentul răspunsurilor de rutină, pe care consumatorul îl manifestă deseori, în special în cazul achiziționării produselor cu cost mic și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
numeroșilor stimuli se poate structura în patru tipuri de comportament<footnote M.W. Pride, O.C. Ferell, Marketing - Concepts and Strategies, 7th edition, Houghton Miffin Company, Boston, 1991, apud Sica Stanciu, Bazele generale ale marketingului, http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm (accesat la 10.01.2013). footnote>: a) Comportamentul răspunsurilor de rutină, pe care consumatorul îl manifestă deseori, în special în cazul achiziționării produselor cu cost mic și de consum curent, pentru care nu alocă prea mult timp și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
că, în fapt, comportamentul consumatorului nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori care se află în strânsă legătură, dar modul în care acționează și, mai ales, locul și rolul pe care aceștia îl au în sistem<footnote Sica Stanciu, op. cit., http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm 64 Bernard Dubois, Comprendre le consommateur, Édition Dalloz, 1990, apud Rodica Boier, Comportamentul consumatorului, Editura Graphix, Iași, 1994, p. 34. footnote> sunt privite în mod diferit și, de aceea, în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
explica decât prin cunoașterea sistemului de factori care se află în strânsă legătură, dar modul în care acționează și, mai ales, locul și rolul pe care aceștia îl au în sistem<footnote Sica Stanciu, op. cit., http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm 64 Bernard Dubois, Comprendre le consommateur, Édition Dalloz, 1990, apud Rodica Boier, Comportamentul consumatorului, Editura Graphix, Iași, 1994, p. 34. footnote> sunt privite în mod diferit și, de aceea, în literatura de specialitate întâlnim numeroase clasificări ale acestor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
este de mare importanță în înțelegerea naturii influenței acesteia asupra comportamentului de cumpărare și consum al membrilor unei anumite societăți. În general, se disting patru grupe de subculturi care îl definesc pe individ și îi influențează comportamentul de consum<footnote Sica Stanciu, op. cit., http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm footnote>: grupurile de naționalități, care trăiesc în comunități largi, cu gusturi și tradiții etnice specifice; grupuri religioase, cu preferințe și trebuințe proprii; grupuri rasiale, cu stiluri culturale și atitudini distincte
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
acesteia asupra comportamentului de cumpărare și consum al membrilor unei anumite societăți. În general, se disting patru grupe de subculturi care îl definesc pe individ și îi influențează comportamentul de consum<footnote Sica Stanciu, op. cit., http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm footnote>: grupurile de naționalități, care trăiesc în comunități largi, cu gusturi și tradiții etnice specifice; grupuri religioase, cu preferințe și trebuințe proprii; grupuri rasiale, cu stiluri culturale și atitudini distincte; grupuri geografice, cu stiluri de viață caracteristice unor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
neînrudite, care trăiesc „sub același acoperiș” (în aceeași casă). Cât privește influența familiei în luarea deciziei de cumpărare, rolul pe care îl joacă membrii acesteia este, în general, foarte variat<footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit., p. 101. footnote>, <footnote Sica Stanciu, op. cit., http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteADM/sica/5.htm footnote>: inspiratorul este persoana care vine cu ideea de a cumpăra ceva; incitatorul este cel care caută să influențeze pe alți membri ai familiei, el fiind de obicei persoana
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Cât privește influența familiei în luarea deciziei de cumpărare, rolul pe care îl joacă membrii acesteia este, în general, foarte variat<footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit., p. 101. footnote>, <footnote Sica Stanciu, op. cit., http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteADM/sica/5.htm footnote>: inspiratorul este persoana care vine cu ideea de a cumpăra ceva; incitatorul este cel care caută să influențeze pe alți membri ai familiei, el fiind de obicei persoana ale cărei opinii sunt respectate de ceilalți membri, pentru
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Preotesi, M., Chiriac, D., Tudor, C., 2005, Politici sociale și economice cu impact asupra consumului populației - raport de cercetare, București, ICCV Stanciu, S., 2002, Bazele generale ale marketingului, Universitatea din București, lucrare disponibilă online la http://ebooks.unibuc.ro/ StiinteADM/sica/5.htm (accesat la 10.01.2013) Streinu, A., 2001, Dicționar de economie, București, Editura Niculescu Tănase, A., 2009, Implicațiile prețurilor și veniturilor asupra consumului, Timișoara, Editura Mirton Tănase, D., 2009, „Importanța sănătății și educației primare în creșterea competitivității economice
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
nu conta. Chef de după premieră. Începe relația. Mă duce la gară. Îmbrățișări, tandrețe maximă... Îi promit că voi reveni în week-end, să stau cu ea. Acceptă. O lună, am făcut naveta București-Galați. În timpul săptămînii, mă suna, seara, la văduva lui Sică Alexandrescu, pe strada Precupeții Vechi (mă documentam, în casa celebrului regizor, pentru un viitor volum memorial, care n-a mai apărut, din cauza Auricăi Alexandrescu, văduva cu pricina, care m-a reclamat la facultate eram student fiindcă-i luasem o piesă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
obiective Nicki Atanasiu, Marcel Anghelescu, Marietta Sadova, Dina Cocea, Amza Pellea, securistul Institutului de Teatru (celebrul Manole), Florin Piersic, Vlad Mugur, frații Grunberg, Ana Pauker, Dej, Ramadan, Bălțățeanu, Petru Groza, Ceaușescu, Calboreanu, Vraca, madam Bulandra, Benedict Dabija, Mihai Popescu, Botta, Sică Alexandrescu, Birlic, Beligan, C. Tănase, Mircea Crișan, Maria Tănase, Cristea Avram, Doru Năstase, dar și afirmații teribiliste, inacceptabile și ca spirit ludic: "...Secolul nostru a fost dominat de doi escroci Picasso și Ionesco"; informații inexacte ("Ana Pauker era fiica rabinului
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ocazii, că panoramarea-mi superficială a încăperii nu mi-o descoperă. Era ceva care rămînea, mereu ascuns de faldurile timpului, ceva indescifrabil (asta am simțit și cînd am avut ocazia să zăbovesc mai mult în biroul celui care-a fost Sică Alexandrescu). Un cuvînt și despre Catinca Ralea. Era o privilegiată: fiică a marelui critic și estetician Mihai Ralea și soția marelui actor Emanoil Petruț. Nu am văzut-o decît de patru-cinci ori, prima dată, la "Capșa", după un spectacol al
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lunar (apărea la o dată fixă, spre finalul lunii, și costa 7 lei). Am cunoscut redactorii, figuri, ce mai! Radu Popescu era șeful: un tip mărunt și uscat, care m-a abordat o singură dată, în vederea realizării unei documentații, acasă la Sică Alexandrescu, după dispariția regizorului. Mai bine nu mă duceam (o să vă spun cu altă ocazie de ce!). Radu Popescu (tatăl scenaristului de la Hollywood, autorul romanului Prins) mai avea un obicei agasant: la premiere, venea în ultima secundă și se juca cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
tragic să vezi cum un mare actor și meseriaș, cum un om frumos și inteligent, se zbate, luptîndu-se cu memoria, pe scena căreia i-a fost prinț")? Cum să nu te ungă la inimă cuvintele adresate de Camil Petrescu lui Sică Alexandrescu, tartorul teatrului românesc între anii '45-'70: "Ai fost întotdeauna un regizor mediocru, de bulevard, un afacerist incapabil să conducă și să impună ținută unui teatru Național!"? Cum să nu regreți amarnic declinul unui excepțional actor, Cozorici, ajuns, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]