888 matches
-
de smerenie și supunere lui Dumnezeu. El însuși, Ștefan, era pildă tuturor, postind în rând cu oștenii, cu preoții și cu tot norodul. Oficiind slujbe de mulțumire lui Dumnezeu, pomenind luptătorii pierduți.. Marele Ștefan avea ca povățuitor și duhovnic pe sihastrul Daniel și întotdeauna purta asupra sa tripticul 1. Pe steagul său de luptă era reprezentat Sfântul Gheorghe călare omorând balaurul, steag pe care l-a donat mănăstirii Zografu, cea mai mare ctitorie românească de la Muntele Athos, rezidită integral de către Ștefan
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
existenței sale. Aici a publicat G. Tutoveanu foarte multe poezii: „Iubire”, „Decemvre”, „Spune‐mi”, „Dor”, „Iisus”, „Fii gata”, „Sutașul din Căiuți”, „Portret”, „Cucernicie”, „Grigorescu”, „Fantoma”, „Pace”, „Slănic”, „A fost”, „Ștefan Vodă”, „Suceava”, „Bucovinei” etc. dar și sonetele: „Și plopii”, „Paznicul sihastrului”, „Spre tine - aleargă”, „Domnița Rucsandra” etc. Cât privește poezia Portret publicată în Propag anda... la 11 ianuarie 1909 ea are povestea ei: ...” Cu ani în u rmă vorbisem cu bătrânul poet George Tutoveanu despre ea. Frumo asa doamnă (Natalia Negru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Păstorul Tutovei, octombrie - noiembrie 1942). * Dar iată și sonetul dedicat de G. Tutoveanu Eugeniei, celei de a doua sale soții: ...S‐ ascult cum pleacă un vultur obosit Zburând încet din cuibu‐i părăsit, Că s‐a‐ ncheiat viața‐mi de sihastru Și‐ acum plutesc pe cel din urmă vis Să‐ mi pui în raclă‐un cântec din Albastru Și pe obraz o stiblă de narcis. Nu știm dacă i s‐au pus cele cerute dar iată ce consemnează profesorul G.G. Ursu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cele mai sus amintite, versurile lui Mihai Eminescu despre "geniul bun al românilor" și biruitorul fără greș al tuturor "dușmanilor libertății"42. Textul propriu-zis al lecțiilor a fost însoțit de repovestiri entuziaste ale tradiționalelor anecdote despre movila lui Burcel, Daniil Sihastrul și bătrâna Vrâncioaia 43, alături de imagini ale Putnei, Voronețului și cetății de la Suceava. Portretul domnitorului ocupa aproape cu totul prima pagină a lecției, difuzând în continuare tabloul realizat de Costin Petrescu în 1904, pentru ceremoniile de comemorare a 400 de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
65, 192, 201 Cucu, Ozana, 167 Curculescu, Marian, 68, 136 Cuza, Alexandru Ioan, 36, 79, 87, 119, 159, 160, 165, 166, 168, 169, 179, 203 D Daicoviciu, Constantin, 127, 213-215 Daicoviciu, Hadrian, 54, 56, 78, 213 Damianova-Ivanova, Antoaneta, 238 Daniil Sihastru, 45 Debre, Michel, 107 Decaux, Alain, 107 Decebal, rege dac, 94, 97, 102, 142, 192, 196 Descartes, René, 13 Désiré, E. P., 256, 257 Didiță, Paul, 54 Dimidof, Coca, 53 Dimitriu, M., 172 Dincă, Constantin, 68, 136 Dinu, Valeriu, 143 Dinu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
p. 51. 39 Ibidem, p. 54. 40 Ibidem, p. 55. 41 Ibidem. 42 Ibidem, p. 56. 43 Aceste povestiri culte au fost reluate de atâtea ori încât au ajuns să fie asimilate legendelor "din popor"; vezi, pentru identificarea personajelor Daniil Sihastru și Burcel ostașul sărman căruia i s-a dăruit "movila" pe care o ara varianta lui Ion Neculce, în Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, text stabilit, glosar și studiu introductiv de Iorgu Iordan, Editura de Stat Pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
învingători. După război, Ștefan dărui aprodului Purice moșii, pentru fapta lui și dragostea ce-i purtase. Purice ajunse bogat și luă numele de Movilă. Din el se trage neamul boierilor Movilești, dintre care unii ajunseră și domni. Ștefan-Vodă și Daniil Sihastrul Însoțit doar de doi tineri copii de casă, Ștefan-Vodă urca prin munții Bucovinei, în vara aceea fierbinte din 1476. Galopaseră vreo două ceasuri. Șiacum mergeau la pas, să mai răsufle caii. Ștefan sta în șa îngândurat, trist și tăcut. Slujitorii
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
vorba. --Acolo sus, e o chilie, nu? a întrebat deodată Ștefan, arătând cu o fluturare din cap, în sus spre o stâncă, unde mână de om săpase o ușă și o ferestruică abia de-o șchioapă. i, Chilia bătrânului Daniil Sihastrul, a lămurit slujitorul din stânga. Ștefan a oprit armăsarul, a lăsat frâul în mâna unuia dintre slujitori și a urcat, cu pas ostenit, până la chilie. Auzind pașii, bătrânul și-a ridicat cu mâna sprâncenele grele de ani, a privit lung spre
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
sfat cinstit. L-a poftit în chilie. Sunt voievodul țârii, a zis Ștefan, așezându se pe laița de piatră. M-a înfrânt dușmanul, la Războieni. Ce zici, să-i închin țara au ba? Cum sta în picioare, sprijinit în toiag, sihastrul a prins a tremura ușor. Gândea: «La mare cumpănă trebuie să fie Moldova, dacă vodă însuși se află în chilia mea». A chibzuit adânc. Apoi a privit pe ferestruică la cei doi tineri slujitori rămași în vale: tineri, voinici, cu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
-i asta: nu închina țara. Luptă, luptă în stăruință, că biruința fi-va a măriei-tale! Iar pentru pomenirea celor morți în bătălie Măria-ta să zidești o mănăstire! A mulțumit Ștefan pentru povață și-a ieșit din chilia lui Daniil Sihastrul. Sfatul îi înzecise puterile și-l înveselise, parc-ar fi fost însetatul care a băut dintr-un izvor rece, binefăcător. De pretutindeni a adunat tineri flăcăi, dornici să lupte cu vrăjmașul cotropitor. Bătrâna Vrâncioaia i-a ieșit în cale, i-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
țară. Așa, ajutat de popor, Ștefan-Vodă l-a alungat de pe pământul țării pe Mahomed Cuceritorul. Și, în amintirea înfrângerii din acel an 1476, a zidit Biserica de la Războieni, iar pentru cinstirea victoriei, Mănăstirea de la Voroneț, așa cum l-a povățuit Daniil Sihastrul. Este și azi Voronețul o zidire frumoasă, minunată, tocmai pentru că întruchipează bucuria poporului biruitor împotriva cotropitorilor. BĂTĂLIA DE LA RAZBOIENI — VALEA ALBA Cică Ștefan cel Mare și Sfânt fusese învins de turci la un loc ce-i zice Valea Albă. Nemaiajungându
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
regelui Lear. Pădurile Neamțului mi-au evocat imagini înfățișînd un Lear nebun, deposedat de întreaga-i avere și aproape abandonat capriciilor naturii și sălbaticiei. Spre deosebire de rege, ajuns pustnic fără voie și fiind victima a propriilor sale planuri egocentrice, schimnicii și sihaștrii veniți acum două sute de ani în aceste locuri au avut scopul de a se purifica spiritual. Dezamăgirea amară și mînia lui Lear l-au condus pe acesta la nebunie, iar fiicele sale diabolice l-au lăsat pradă sălbaticiei, urmînd ca
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lui (echivalat de mulți vizitatori cu... ciudățenia) vine de la cufundarea în civilizațiile vechi și străvechi, pînă la asimilarea aspectelor de limbă, care le-au susținut. însăși înfățișarea lui de acum, pletele amintind și de daci și, poate, de un Daniil Sihastrul, îl transportă spre acele lumi pe care le scotocește. Să-i zici arheolog, se supără ( sau pare că se supără), deși are meritul de a fi dat la iveală, răscolind dealurile din împrejurimi - ajutat și de unii tineri entuziaști - obiecte
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
după spusele lui Cassian, de a suplini lipsurile sau părțile întunecate care ar putea micșora valoarea învățăturii despre desăvârșire, expusă în lucrările precedente. Cele șapte Convorbiri incluse în acest ciclu au fost ținute în Panephysis, în Tebaida, de primii trei sihaștri pe care i-au vizitat acolo, în timp ce Cassian și Gherman locuiau în comunitatea lui Archebius. Astfel, deși Convorbirile XI-XVII urmează Convorbirilor I-X, în organizarea lucrării, fiind scrise după, ca timp însă, ele au apărut sau au fost susținute înaintea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ele au apărut sau au fost susținute înaintea acelora din primul ciclu, și anume pe parcursul începutului primei șederi a lui Cassian și Gherman în Egipt. Convorbirea a XI-a (15 capitole) are loc în Panephysis, unde locuiau cei trei sfinți sihaștri: Cheremon, Nestor și Iosif. A fost susținută de Avva Cheremon, care le-a fost recomandat lui Cassian și Gherman de episcopul Archebius. Acest sihastru era de o înțelepciune și de o știință rară, dar și extrem de lucid în pofida faptului că
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Egipt. Convorbirea a XI-a (15 capitole) are loc în Panephysis, unde locuiau cei trei sfinți sihaștri: Cheremon, Nestor și Iosif. A fost susținută de Avva Cheremon, care le-a fost recomandat lui Cassian și Gherman de episcopul Archebius. Acest sihastru era de o înțelepciune și de o știință rară, dar și extrem de lucid în pofida faptului că depășise pragul celor o sută de ani. Tema dezbătută a fost desăvârșirea, iar învățătura cea mai de seamă pe care acesta mărturisește că le-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
plantelor", de unde un sistem de metafore deschis înconjurimii, "pomi verzi", "vântul galben", "berzele neduse", plopi și paltini, păsări și fluturi, ploi, ninsori și herghelii. Vegetalul pune în contact cu miracole, cu bucurii de plein air. În "bărbile-ncâlcite" ale bătrânilor sihaștri "albinele-și fac stup" (Psalm I). Pretutindeni, însemne ale paradisiacului palpabil: "ochii arborilor", "păduri de ochi", "păsări care apun", "ploi dulci de prune ucise", "mirosu-nțelept de gutuie..." Peisajul, motiv de întoarcere la izvoare, se rezumă la fulguranțe, uneori la pete
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
celor vii. Numai văzul și auzul omului retras departe de semenii lui, dar dorind să revină printre ei, să fie „de-al lor” fac cu putință întâlnirea cu spectrul. Waki, ființă marginală, este întotdeauna, mai mult sau mai puțin, acel „sihastru fără un acoperiș deasupra capului și fără un locaș statornic”, care ar putea spune, precum waki din Nonomiya: „Mă număr printre cei ce fug de lume și umblă pe unde îi poartă pașii”, ca un ecou al vorbelor lui shite
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
din aceeași localitate, Într-o celulă fără geam și neîncălzită” - Își amintește Ioan Iovan 28. Lectura memoriilor lui Petre Pandrea, avocatul mănăstirii, ne Îndreaptă către următoarea ipoteză: autoritățile comuniste au dorit să Înăbușe viața spirituală extraordinară de la mănăstirile Vladimirești și Sihastru, unde pelerinajele reuneau mii de credincioși; fie că au apelat sau nu la colaborarea episcopului de Buzău, Antim Anghelescu, pentru reprimare, cert este că oficialitățile s-au folosit de procesele intentate de prelatul ortodox Împotriva călugărițelor de la Vladimirești și a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
reuneau mii de credincioși; fie că au apelat sau nu la colaborarea episcopului de Buzău, Antim Anghelescu, pentru reprimare, cert este că oficialitățile s-au folosit de procesele intentate de prelatul ortodox Împotriva călugărițelor de la Vladimirești și a călugărilor de la Sihastru. Petre Pandrea relatează că În aprilie 1954 a fost angajat de maica Veronica de la Vladimirești ca să-i apere pe călugării de la Sihastru În fața instanțelor de la Adjud, Într-un proces civil de evacuare, intentat de Episcopia Buzăului, și Într-un proces
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
oficialitățile s-au folosit de procesele intentate de prelatul ortodox Împotriva călugărițelor de la Vladimirești și a călugărilor de la Sihastru. Petre Pandrea relatează că În aprilie 1954 a fost angajat de maica Veronica de la Vladimirești ca să-i apere pe călugării de la Sihastru În fața instanțelor de la Adjud, Într-un proces civil de evacuare, intentat de Episcopia Buzăului, și Într-un proces penal pentru port ilegal de uniformă monahală, În urma caterisirii lor de către Antim Anghelescu 29. Episcopul formula Împotriva stareței Veronica și a duhovnicului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
adică ține prea mult la aparențe, cele care sunt însăși substanța romanului” (23 ianuarie 1981, 472). Dar tocmai pentru că îi repugnă aparențele, acum, când nu mai este posibil să fie altceva, crede despre sine că ar fi fost un bun sihastru. De fapt, se hrănește din convingerea că vocația lui Ă ratată și abia astfel relevantă Ă era aceea de sihastru, de anonim pierdut în materie. De aici, regretele că nu a ajuns pădurar ori cioban, figuri care-i stârnesc admirația
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
repugnă aparențele, acum, când nu mai este posibil să fie altceva, crede despre sine că ar fi fost un bun sihastru. De fapt, se hrănește din convingerea că vocația lui Ă ratată și abia astfel relevantă Ă era aceea de sihastru, de anonim pierdut în materie. De aici, regretele că nu a ajuns pădurar ori cioban, figuri care-i stârnesc admirația pentru că sunt opusul sterilității. Ratarea însăși, ca metodă de a ajunge la adevăr și de a crea sens, este opusul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
celui de negăsit. Or, pe Cioran, și pentru că adevărul ființei lui îi rămâne inaccesibil, îl interesează adevărul din viață, din existența imediată. O spune într-un loc: „Nu caut «adevărul», ci realitatea, în sensul în care o poate căuta un sihastru Ă care a părăsit totul pentru ea. / Vreau să știu ce este real și de ce nu putem să-l posedăm”. Astfel, visează la sinteza dintre „un stoic și un mistic” (II, 38), la India antică, acolo unde “înțelepciunea și sfințenia
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de mine. Cu cât îmbătrânesc, cu atât constat că ei sunt mai tari și că lupta mea contra lor e fără speranță. Originile mă trag înapoi, urmând desigur să mă înghită” (I, 120). În fine, să vedem alte contradicții: „un sihastru în plin Paris” (I, 20), un frivol, condamnat la gravitate (cf. I, 77), „un superficial din fire” care nu cunoaște în profunzime decât „neajunsul de a te naște” (II, 296), un laș cu accese furibunde de violență, un bufon care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]