748 matches
-
frecvent în textele aparținînd stilului științific, dar și în cele cuprinse sub stilul beletristic și stilul juridic-administrativ, precum și în alte tipuri de texte, atunci cînd se urmărește creșterea gradului de credibilitate în legătură cu cele relatate. Uneori însă, dezvoltarea în formă de silogism a structurii discursive poate induce în eroare și numai a n a l i z a d i s c u r s u l u i din perspectivă semantică și logică poate omologa valabilitatea concluziei. V. argumentare, discurs, inferență
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
induce în eroare, el devine sofism. Cel care recurge la sofism poate uza de aspecte ce țin de limbă (precum echiovocul, prolixitatea sau parataxa) ori de elemente extralingvistice, precum premisele false și încălcarea regulilor de derivare ce țin de exigențele silogismului. Prin urmare, dacă paralogismul propriu-zis ține de eroare sau de ignoranță, sofismul servește unor interese, unor scopuri sau unor pasiuni, fiind realizat cu intenția de a manipula și, de aceea, el este atent alcătuit și greu de combătut. Unii dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
n a l i z a d i s c u r s u l u i reprezintă în acest caz un efort hermeneutic ce antrenează aspecte preponderent lingvistice, dar în asociere cu cele logice și cognitive. V. paralogism, raționament, silogism. D. FILOZ. 1978; FLEW 1984; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO SPECIFICITATE. De mult timp, s-a observat și s-a cercetat abaterea în folosirea unor unități de sens, a cuvintelor sau a segmentelor dintr-un text în raport cu alte texte ale unui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
instrumente” și concepte ale gândirii umane, care puneau În discuție cât de cât supremația acestora. („Societatea” era bineînțeles cea „nouă”, de unde erau izolate, evacuate, nu numai proprietatea și individualitatea, dar și iraționalitatea, una dintre căile majore ale Înțelegerii tocmai prin „silogismul” metaforeiă Sigur că, prețuindu-mi În primul rând libertatea individuală, am pus-o „deasupra” celei colective, concentrându-mi toate forțele tinereții asupra acestui țel, care era, ca În orice dialectic, veritabilă, conținut În propria-mi ființă. „Alergam spre mine!” și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
șapte despărțituri: 1. "Teoreticianul", 2. Obiectivitatea, 3. Talentul, 4. Ființa muzicală, 5. Oglinzile sferice, 6. Stil și maniera, 7. Îl prinde, nu îl prinde. Toate aceste demonstrații pornesc de la premize pertinente și subtile reușind să se îmbine într-un amplu silogism de o precizie excepțională. Părăsind cu regret amplul expozeu literar al lui Theodor Codreanu care mai are și meritul de a fi scris într-un cod atrăgător și de o claritate cristalină, ne propunem să întârziem asupra capitolului al X
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
136 3.1.2. Inducție, deducție, reducție și reconstrucție / 139 3.1.2.1. Introducere / 139 3.1.2.2. Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere / 149 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine / 159 3.2. Analitică transcendentală și dialectică transcendentală la Kant / 163 3.2.1. Ipostaza kantiană a dictaturii judicativului / 163 3.2.1.1. Introducere / 163 3
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unificate prin termenul logos (ce ar avea semnificație de "formă logică", deși Aristotel îl folosește predilect cu sensul de noțiune: logos, și de judecată: logos apophantikos), dată fiind și tradiția instituită prin trecerea logos-ului în logică, noțiunea și raționamentul (silogismul, pentru Aristotel) nu pot trimite decât nominal către spațiul non-judicativului: ele sunt, desigur, altceva decât judecata, dar se află în locul în care tocmai aceasta impune regula proprie. Numele acestui loc judicativul este legat direct, cum am precizat de la început, de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintre un subiect și un obiect, cel dintâi termen explicitându-se pe sine în orice cunoștință), care a părut să aibă șanse de acreditare la un moment dat, anume în etapa premergătoare momentului filosofiei și logicii lui Aristotel; b) ideea că silogismul de tip aristotelic, conceput pentru a întruchipa corectitudinea logică la nivelul raționamentului, dar implicit și la nivelul celorlalte două forme logice, noțiunea și judecata, nu aduce, prin concluzia sa, o cunoștință nouă, pentru că tot ce comunică aceasta este deja prins
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și P. De exemplu, într-o formă silogistică fie un mod silogistic valid din figura I, Barbara (AAA) forma judicativă originară se află în fiecare dintre cele trei propoziții (judecăți de predicație); și chiar dacă în forma ca atare a acelui silogism termenii săi încă nu au primit o interpretare, fiindcă apar cu simbolurile S și P, totuși ei capătă funcții specifice, cum ar fi cea de major, cea de minor, cea de mediu, așa încât S și P sunt, într-o anumită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
genere și de cele două specii ale sale, precum și de structurile discursive corespunzătoare, în trei compartimente ale Organon-ului (din cele șase care îl alcătuiesc 51). Cel dintâi este Analitica primă, care se ocupă, cum spuneam mai sus, cu raționamentul (silogismul; gr. logismos, syllogismos) în genere, sarcina ei fiind, așadar, cercetarea formală a raționamentului, adică a structurii sale "judicative", a regulilor constituirii și ale evaluării sale. Al doilea este Analitica secundă, care se ocupă cu demonstrația (gr. apodeixis; "silogismul științific"; numit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu raționamentul (silogismul; gr. logismos, syllogismos) în genere, sarcina ei fiind, așadar, cercetarea formală a raționamentului, adică a structurii sale "judicative", a regulilor constituirii și ale evaluării sale. Al doilea este Analitica secundă, care se ocupă cu demonstrația (gr. apodeixis; "silogismul științific"; numit, în Topica, "filosofemă"), sarcina ei fiind cercetarea "științei", adică a modului în care procurăm premisele necesar adevărate și a modalităților determinate în care se constituie, pornind de la acestea, raționamentele corecte ale "științei", singurele călăuze absolute ale adevărului. Topica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe care gândirea, depășindu-și momentul analitic, ar trebui să o refacă; raționamentul este o formă logică instituită prin multiplicarea structurii originare judicative S P, dovada cea mai clară în acest sens constituind-o însăși silogistica aristotelică, după regulile căreia "silogismul" este o structură logică alcătuită din trei judecăți de forma S P; noțiunea, socotită și ea formă logică, apare condiționat dinspre judecată, evident fiind în acest sens demersul lui Aristotel din Topica (așa cum se va arăta mai departe) și, într-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca atare, pentru întâia oară. Sensul operării inductive, de exemplu, este acela de la unul sau mai multe fapte particulare, la un fapt general.67 Sensul deducției este invers: de la general la particular. Dar inducția este, de asemenea, un tip de silogism, la Aristotel, care are o structură asemănătoare cu silogismul propriu-zis, deductiv: două premise, trei termeni etc.68 De asemenea, trebuie amintit și contextul surprinzător din finalul Analiticii secunde, unde Aristotel pare a admite faptul că "primele principii" sunt cunoscute prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
exemplu, este acela de la unul sau mai multe fapte particulare, la un fapt general.67 Sensul deducției este invers: de la general la particular. Dar inducția este, de asemenea, un tip de silogism, la Aristotel, care are o structură asemănătoare cu silogismul propriu-zis, deductiv: două premise, trei termeni etc.68 De asemenea, trebuie amintit și contextul surprinzător din finalul Analiticii secunde, unde Aristotel pare a admite faptul că "primele principii" sunt cunoscute prin inducție. E drept, aceasta este despre individual, dar datorită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
primele principii" sunt cunoscute prin inducție. E drept, aceasta este despre individual, dar datorită ei inducției sunt fixate anumite "informații", care conduc către general sau chiar către universal.69 La fel se întâmplă și cu deducția. Ea este, mai întâi, silogismul propriu-zis: structura logică alcătuită din trei termeni și două premise, plus concluzie și care respectă alte reguli privitoare la cei trei termeni (major, minor și mediu) și la cele două premise și concluzie. Dar deducția este, la Aristotel, și raționament
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
altundeva în Organon, în finalul Analiticii secunde (II, 19, 99 b 100 a). Corectitudinea gândirii, avută în vedere de la bun început în construcția logicii-organon, poate fi socotită ca fiind concentrată în problema regulilor de căutare a "mediului", adică a constituirii silogismelor corecte, altfel spus, a cunoașterii valabile. Cred că semnificativ pentru acest fapt este un anumit context din Analitica primă (I, 27-32, 43 a 47 b) și un altul din Topica (I, 1-18, 100 a 108 b). 3.1.2.3
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției", pretinde el). Ce rol are intelectul intuitiv și cum se raportează la el inducția? Lăsând la o parte opiniile de mai târziu asupra inducției aristotelice (considerată, de Fr. Bacon, numai ca silogism inductiv, așadar ca inducție completă; pe baza acestui model, socotită astfel și de alții), putem constata că în Analitica secundă, există un întreg scenariu al inducției, care are rolul de a stabili reguli primare ale constituirii cunoștinței; bineînțeles, a cunoștinței
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
corectitudinii gândirii. Dar nu în sensul unei verificări post factum a cunoștințelor, deși o asemenea sarcină trebuie asumată dinspre acest principiu (al corectitudinii), ci în sensul constituirii ca atare a cunoștinței veritabile. 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere Ideea de corectitudine reprezintă, cum știm deja, unul dintre temeiurile logicii organon. Ea pare a avea, mai întâi, o justificare pragmatică, întrucât Aristotel țintea să construiască un instrument cu ajutorul căruia să respingă raționamentele sofiștilor. Acestea vor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
țintea să construiască un instrument cu ajutorul căruia să respingă raționamentele sofiștilor. Acestea vor fi socotite incorecte, iar faptul acesta constituie un motiv puternic pentru a le respinge. Dar corectitudinea, bazată pe reguli, are semnificație și în construcția ca atare a silogismelor. Prin urmare, ea devine unul dintre principiile de constituire a cunoștinței veritabile pornind de la alte cunoștințe veritabile. Acest ultim sens al ei reprezintă problema tematizată aici. Nu poate fi însă eludat faptul că Aristotel a propus aplicații ale ideii de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și faptele vizate astfel (prin afirmație sau negație). Există, cum știm, reguli referitoare la operațiile cu noțiuni (definiție, clasificare), raporturile dintre acestea, distribuirea lor, reguli privind funcțiunile de subiect și de predicat în judecată, reguli de combinare a premiselor în silogismele valide, reguli privitoare la tipul de concluzie în funcție de tipurile premiselor etc. Dar una dintre probleme, cred, are importanța cea mai mare pentru sensul de corectitudine al raționamentelor și pentru constituirea acestora: cea referitoare la căutarea mediului. Desigur, punctul de pornire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tipurile premiselor etc. Dar una dintre probleme, cred, are importanța cea mai mare pentru sensul de corectitudine al raționamentelor și pentru constituirea acestora: cea referitoare la căutarea mediului. Desigur, punctul de pornire într-o astfel de problemă este bine determinat: silogismul în formare are deja doi membri și trebuie descoperit cel de-al treilea (silogismul fiind alcătuit exclusiv din trei termeni). Înainte de a începe tematizarea propriu-zisă a problemei corectitudinii și constitutivității raționamentelor, pe baza interpretării textelor amintite mai sus, aflate în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul de corectitudine al raționamentelor și pentru constituirea acestora: cea referitoare la căutarea mediului. Desigur, punctul de pornire într-o astfel de problemă este bine determinat: silogismul în formare are deja doi membri și trebuie descoperit cel de-al treilea (silogismul fiind alcătuit exclusiv din trei termeni). Înainte de a începe tematizarea propriu-zisă a problemei corectitudinii și constitutivității raționamentelor, pe baza interpretării textelor amintite mai sus, aflate în locuri în care Aristotel se ocupă de construcția ca atare a raționamentelor în genere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
datorită intențiilor de interpretare simbolică a "materialului" aristotelic. În plus, cercetarea de față nu ține nicidecum să fie și "filologică", deși va fi atentă la utilizarea, cu anumite înțelesuri, a unor termeni. Mediul nu este un termen oarecare în raționament (silogism), sau un al treilea termen ca poziție în judecată; deși este un al treilea termen în silogism (primii doi fiind majorul și minorul). El are, de fapt, poziția de subiect sau pe cea de predicat în judecățile care alcătuiesc silogismul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fie și "filologică", deși va fi atentă la utilizarea, cu anumite înțelesuri, a unor termeni. Mediul nu este un termen oarecare în raționament (silogism), sau un al treilea termen ca poziție în judecată; deși este un al treilea termen în silogism (primii doi fiind majorul și minorul). El are, de fapt, poziția de subiect sau pe cea de predicat în judecățile care alcătuiesc silogismul (am în vedere, prin termenul de silogism, înțelesul tradițional al acestuia: raționament deductiv alcătuit din trei judecăți
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
silogism), sau un al treilea termen ca poziție în judecată; deși este un al treilea termen în silogism (primii doi fiind majorul și minorul). El are, de fapt, poziția de subiect sau pe cea de predicat în judecățile care alcătuiesc silogismul (am în vedere, prin termenul de silogism, înțelesul tradițional al acestuia: raționament deductiv alcătuit din trei judecăți de predicație), ceea ce înseamnă că funcțiile sale sunt de la început predeterminate judicativ, din punct de vedere formal. Dar, pe de altă parte, deși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]