39,852 matches
-
resturi de exploatare; ... f) deteriorarea cioatelor destinate regenerării naturale sau lăsarea, în parchetul ce se exploatează, de cioate cu o înălțime mai mare de o treime din diametru, măsurată în partea din amonte; ... g) neîndeplinirea în termenul stabilit de organele silvice a obligației de a igieniza și curați vegetația forestiera din afara fondului forestier de arbori uscați, doborîți sau rupți de vînt, ori atacați de insecte; ... h) instalarea de stupi în pastoral în fondul forestier sau la liziera pădurii, fără autorizația eliberată
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
eliberată potrivit reglementărilor în vigoare, sau amplasarea acestora în alte locuri decît cele prevăzute în autorizație; ... i) amplasarea în păduri a unor construcții, drumuri de scoatere sau instalații pasagere necesare exploatării parchetelor ori a bocșelor de mangalizare, fără avizul organelor silvice sau în alte locuri decît cele prevăzute în avizul acestora; ... j) vînzarea, fără acte tip de proveniență, de material lemnos cumpărat pentru trebuințe proprii de la unitățile silvice sau unitățile forestiere de exploatare și transport. ... D. De la 500 lei la 1
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
instalații pasagere necesare exploatării parchetelor ori a bocșelor de mangalizare, fără avizul organelor silvice sau în alte locuri decît cele prevăzute în avizul acestora; ... j) vînzarea, fără acte tip de proveniență, de material lemnos cumpărat pentru trebuințe proprii de la unitățile silvice sau unitățile forestiere de exploatare și transport. ... D. De la 500 lei la 1.000 lei: a) culegerea sau recoltarea, fără aprobare legală, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de frunze, ramuri, iarbă, lucerna, ghinda, jir și alte semințe
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de frunze, ramuri, iarbă, lucerna, ghinda, jir și alte semințe forestiere, rășina, cetina, muguri, plante medicinale și alte produse accesorii ale pădurii; ... b) parcarea de autovehicule în păduri, grădini dendrologice, parcuri forestiere, pepiniere silvice sau alte terenuri din fondul forestier, în alte locuri decît cele marcate, precum și circulația vehiculelor sau trecerea cu animale în afara drumurilor permise pentru circulație, precum și prin vegetația forestiera situată în afara fondului forestier; ... c) instalarea în păduri sau pe terenuri din
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
drumurilor permise pentru circulație, precum și prin vegetația forestiera situată în afara fondului forestier; ... c) instalarea în păduri sau pe terenuri din fondul forestier de corturi, tonete mobile sau alte asemenea obiecte în alte locuri decît cele stabilite și marcate de ocoalele silvice. ... E. De la 200 lei la 500 lei: a) circulația persoanelor în păduri, prin locuri interzise stabilite prin marcaje instalate de unitățile silvice, lăsarea animalelor nesupravegheate să pășuneze în păduri sau pășunatul acestora în păduri în alte condiții decît cele prevăzute
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
de corturi, tonete mobile sau alte asemenea obiecte în alte locuri decît cele stabilite și marcate de ocoalele silvice. ... E. De la 200 lei la 500 lei: a) circulația persoanelor în păduri, prin locuri interzise stabilite prin marcaje instalate de unitățile silvice, lăsarea animalelor nesupravegheate să pășuneze în păduri sau pășunatul acestora în păduri în alte condiții decît cele prevăzute de lege; ... b) aducerea și menținerea pe vetrele de stupina, atribuite în fondul forestier, de animale domestice și păsări; ... c) aruncarea sau
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
animale domestice și păsări; ... c) aruncarea sau lăsarea în interiorul sau la liziera pădurii de resturi menajere, ambalaje, reziduuri de la autovehicule sau alte asemenea. ... Articolul 36 Contravențiile prevăzute la art. 35 lit. A se constată de inginerii și tehnicienii de la ocoalele silvice și inspectoratele silvice, împuterniciți în acest scop de către inspectorii șefi ai inspectoratelor silvice, iar aplicarea amenzii și stabilirea despăgubirilor, calculate pe bază de tarif, se fac prin rezoluție pe procesele-verbale de constatare a acestor contravenții de către inspectorii șef ai inspectoratelor
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
păsări; ... c) aruncarea sau lăsarea în interiorul sau la liziera pădurii de resturi menajere, ambalaje, reziduuri de la autovehicule sau alte asemenea. ... Articolul 36 Contravențiile prevăzute la art. 35 lit. A se constată de inginerii și tehnicienii de la ocoalele silvice și inspectoratele silvice, împuterniciți în acest scop de către inspectorii șefi ai inspectoratelor silvice, iar aplicarea amenzii și stabilirea despăgubirilor, calculate pe bază de tarif, se fac prin rezoluție pe procesele-verbale de constatare a acestor contravenții de către inspectorii șef ai inspectoratelor silvice. Celelalte contravenții
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
de resturi menajere, ambalaje, reziduuri de la autovehicule sau alte asemenea. ... Articolul 36 Contravențiile prevăzute la art. 35 lit. A se constată de inginerii și tehnicienii de la ocoalele silvice și inspectoratele silvice, împuterniciți în acest scop de către inspectorii șefi ai inspectoratelor silvice, iar aplicarea amenzii și stabilirea despăgubirilor, calculate pe bază de tarif, se fac prin rezoluție pe procesele-verbale de constatare a acestor contravenții de către inspectorii șef ai inspectoratelor silvice. Celelalte contravenții se constată de pădurari, brigadierii silvici și șefii districtelor silvice
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
și inspectoratele silvice, împuterniciți în acest scop de către inspectorii șefi ai inspectoratelor silvice, iar aplicarea amenzii și stabilirea despăgubirilor, calculate pe bază de tarif, se fac prin rezoluție pe procesele-verbale de constatare a acestor contravenții de către inspectorii șef ai inspectoratelor silvice. Celelalte contravenții se constată de pădurari, brigadierii silvici și șefii districtelor silvice, de tehnicienii și inginerii de la ocoalele și inspectoratele silvice și din Ministerul Silviculturii, împuterniciți în acest scop, după caz, de către inspectorul șef al inspectoratul silvic sau de ministrul
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
inspectorii șefi ai inspectoratelor silvice, iar aplicarea amenzii și stabilirea despăgubirilor, calculate pe bază de tarif, se fac prin rezoluție pe procesele-verbale de constatare a acestor contravenții de către inspectorii șef ai inspectoratelor silvice. Celelalte contravenții se constată de pădurari, brigadierii silvici și șefii districtelor silvice, de tehnicienii și inginerii de la ocoalele și inspectoratele silvice și din Ministerul Silviculturii, împuterniciți în acest scop, după caz, de către inspectorul șef al inspectoratul silvic sau de ministrul silviculturii, precum și de primari, de ofițeri și subofițeri
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
silvice, iar aplicarea amenzii și stabilirea despăgubirilor, calculate pe bază de tarif, se fac prin rezoluție pe procesele-verbale de constatare a acestor contravenții de către inspectorii șef ai inspectoratelor silvice. Celelalte contravenții se constată de pădurari, brigadierii silvici și șefii districtelor silvice, de tehnicienii și inginerii de la ocoalele și inspectoratele silvice și din Ministerul Silviculturii, împuterniciți în acest scop, după caz, de către inspectorul șef al inspectoratul silvic sau de ministrul silviculturii, precum și de primari, de ofițeri și subofițeri de miliție. Agentul constatator
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
bază de tarif, se fac prin rezoluție pe procesele-verbale de constatare a acestor contravenții de către inspectorii șef ai inspectoratelor silvice. Celelalte contravenții se constată de pădurari, brigadierii silvici și șefii districtelor silvice, de tehnicienii și inginerii de la ocoalele și inspectoratele silvice și din Ministerul Silviculturii, împuterniciți în acest scop, după caz, de către inspectorul șef al inspectoratul silvic sau de ministrul silviculturii, precum și de primari, de ofițeri și subofițeri de miliție. Agentul constatator aplică și sancțiunea. Agentul constatator, însoțit de un delegat
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
șef ai inspectoratelor silvice. Celelalte contravenții se constată de pădurari, brigadierii silvici și șefii districtelor silvice, de tehnicienii și inginerii de la ocoalele și inspectoratele silvice și din Ministerul Silviculturii, împuterniciți în acest scop, după caz, de către inspectorul șef al inspectoratul silvic sau de ministrul silviculturii, precum și de primari, de ofițeri și subofițeri de miliție. Agentul constatator aplică și sancțiunea. Agentul constatator, însoțit de un delegat al comitetului sau biroului executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului București, orășenesc sau comunal
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
de conducătorul acestui organ, în cazul cînd contravențiile au fost constatate de inginerii și tehnicienii din Ministerul Silviculturii. Dacă contravenția a fost constatată de conducătorul organului, plîngerea se soluționează de conducătorul organului ierarhic superior; ... b) de inspectorul șef al inspectoratului silvic în raza căruia s-a săvîrșit contravenția, în cazul cînd faptă a fost constatată de agenți împuterniciți de acestă; ... c) de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular, în cazul cînd contravenția a fost constatată de primar. Articolul 39 Sînt
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
nu întotdeauna, dar măcar o dată la vreo trei luni (și nu din primii ani, ci după ce m-am asimilat peisajului, am intrat în metabolismul lui deluros, păduros, mustind de apele Siretului ce curgeau la o margine de rai, în dreptul Ocolului Silvic, unde se bea bere la sticlă și se haleau mici de către niște bărbați îmbrăcați ca la operetă, cu haine și pălăriuțe verzi), chiar o dată pe lună, ține de domeniul fantasmagoriei... Dacă nu mă lăsam copleșit de vaccinări, de mortalitatea infantilă
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
întâmplat în multe alte zone ale lumii, și la noi în țară doi factori au avut un rol central: (1) relațiile de tip capitalist, care au transformat inclusiv aranjamentele instituționale din agricultură (cultivarea plantelor, creșterea animalelor, dar și utilizarea fondului silvic etc.); și (2) statul centralizat, care a impus în această perioadă o administrație tot mai puternică și a introdus taxarea individuală. Cei doi factori și-au dat mâna pentru a produce noi instituții și organizații. Să luăm un exemplu. Una
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
doar de către cei recunoscuți ca fiind parte a obștii. Această regulă a apartenenței la obște a fost considerată o regulă în uz pentru foarte mult timp, intrând în contradicție cu regulile formale adoptate prin diferite coduri, cum ar fi cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune a celor din afara obștii avea scopul de a limita posibila suprapopulare, care ducea la supraexploatarea resurselor comune. În spațiul românesc, nivelul demografic era redus, iar supraexploatarea, în faza inițială a devălmășiei, apărea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
reprezentați la nivelul alegerii colective. Noile reguli constituționale nu mai aveau acordul celor care interacționau la nivel operațional, ci erau impuse din exterior de către agenții de impunere ai statului. Pe lângă Codul civil, la nivel constituțional s-a adoptat și Codul silvic, care permitea ieșirea din indiviziune și posibilitatea de vânzare a drepturilor. Prin Codul silvic se stabilea mărimea dreptului de proprietate deținut și se înființa registrul de drepturi, care stipula cantitatea de drepturi deținute de fiecare persoană și obligativitatea înscri erii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
interacționau la nivel operațional, ci erau impuse din exterior de către agenții de impunere ai statului. Pe lângă Codul civil, la nivel constituțional s-a adoptat și Codul silvic, care permitea ieșirea din indiviziune și posibilitatea de vânzare a drepturilor. Prin Codul silvic se stabilea mărimea dreptului de proprietate deținut și se înființa registrul de drepturi, care stipula cantitatea de drepturi deținute de fiecare persoană și obligativitatea înscri erii în registru a oricărei tranzacții care avea ca obiect aceste drepturi (Stahl, 1998, vol
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de votare a evoluat de la votul egal (cu unanimitate), în condițiile în care drepturile de exploatare erau egale conform principiului devălmășiei absolute , la cel cenzitar, în care voturile erau inegale, odată ce diferențierea averilor și împărțirea drepturilor deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe voturi, proporțional cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției la bir, dar la nivelul alegerii colective obștea trece la recalcularea obligațiilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii și de trecere peste orice teren vrâncean. Mărturia vornicului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
lor a variat de la caz la caz, în funcție de conjuncturi particulare. Secțiunea va nota pe scurt trei evoluții generale importante care au avut loc în perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și colectivizare. Toate trei sunt generate de introducerea Codului silvic din 1881 și a celui din 1910. Încercările de a obține un statut de exceptare de la prevederile primului cod nu au avut succes (Chirilă, 2005, p. 100). 4.6.1. Externalizarea exploatării industriale a resursei Faza cea mai avansată a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a resursei de către membri a devenit foarte important (Vasile, 2007a). Anticipând șapte decade, menționez aici doar că exploatarea de astăzi este industrială, fără drept de exploatare directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin Codul silvic din 1910 O a treia evoluție importantă este că, prin Codul silvic din 1910, obștile capătă personalitate juridică sub formă de organizație economică. Sub acest statut, ele își continuă existența până în anul 1950. Legalizarea obștilor ca persoane juridice a avut
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]