793 matches
-
terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producție și având consistența arboretului de 0,4: a) mesteacăn - în etajul forestier montan (FM1-FM3); ... b) carpen - în etajul forestier deluros (FD1-FD4); ... c) salcie - în etajul forestier de câmpie, silvostepă și stepă (CF, SS). ... 2. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național se determină cu formula: VT = S x Cr x n x PML x N, în care: VT reprezintă valoarea terenului, exprimată în lei; S reprezintă suprafața terenului
LEGE nr. 106 din 9 mai 2008 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198301_a_199630]
-
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); 91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ──────────────────────────────��──────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─��───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225153_a_226482]
-
fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producție: ... a) mesteacăn - în etajul forestier montan (FM1-FM3, FD4); ... b) carpen - în etajul forestier deluros (FD1-FD3); ... c) plop alb - în etajul forestier de câmpie, silvostepă și stepă (CF, SS). Volumul acestor specii la vârsta exploatabilității tehnice se înmulțește cu un coeficient de corecție de 0,4. Secțiunea B Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier național Articolul 3 (1) Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul
METODOLOGIE din 4 februarie 2009 de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207923_a_209252]
-
r) se stabilește prin asimilare cu alte specii după cum urmează: ... a) mesteacăn - în etajul forestier montan [FM(1)-FM(3)]; ... b) carpen - în etajul forestier deluros [FD(1)-FD(4)]; ... c) plop alb și negru - în etajul forestier de câmpie, silvostepă și stepă deluros (CF-SS). ... Articolul 5 Creșterea medie anuală la exploatabilitate a arboretului pentru principalele specii forestiere, pe specii și clase de producție, sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta metodologie. Articolul 6 Anexele nr. 1 și 2 fac
NORME METODOLOGICE din 22 iulie 2009 (*actualizate*) de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214374_a_215703]
-
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); 91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205543_a_206872]
-
de împădurire este de aproximativ 3,5%, cu mențiunea că pădurile sunt localizate, cu puține excepții, mai ales în apropierea Dunării, restul teritoriului fiind practic lipsit de vegetație forestieră. Ariditatea climatului plasează întregul județ sub aspect bioclimatic în zonele de silvostepă, de câmpie și de stepă. În aceste condiții climatice și producția agricolă are de suferit, mai ales în lipsa funcționării unui sistem de irigații adecvat. În acest context, având în vedere bine-cunoscutele influențe binefăcătoare ale perdelelor forestiere asupra culturilor și producției
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
este de aproximativ 16,21%, cu mențiunea că pădurile sunt localizate mai ales în partea nordică a județului, restul teritoriului fiind ocupat în proporție mică de vegetație forestieră. Județul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, la limită cu silvostepa doar în extremitatea estică. Clima temperat continentală cu nuanțe excesive, cu veri călduroase și secetoase și ierni friguroase dominate de vânturi puternice are efect negativ asupra producției agricole, cel puțin în zonele unde nu funcționează sistemele de irigații. În acest
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
dezvoltare a vegetației de foioase și conifere în pleistocen; dispariția formelor de climă rece și a multor relicte pliocene ce mai persistau în enclave în holocen. În acest din urmă interval, în spațiul dobrogean pătrund elemente sudice și se conturează silvostepa. Principalele formații și asociații actuale de vegetație sunt: pădurea, silvostepa și stepa. Pădurile propriu-zise din Dobrogea de nord se găsesc în două masive: masivul din Munții Măcinului și masivul din Podișul Babadag, la altitudini de peste 200 m. Silvostepa ocupă teritoriile
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
formelor de climă rece și a multor relicte pliocene ce mai persistau în enclave în holocen. În acest din urmă interval, în spațiul dobrogean pătrund elemente sudice și se conturează silvostepa. Principalele formații și asociații actuale de vegetație sunt: pădurea, silvostepa și stepa. Pădurile propriu-zise din Dobrogea de nord se găsesc în două masive: masivul din Munții Măcinului și masivul din Podișul Babadag, la altitudini de peste 200 m. Silvostepa ocupă teritoriile din jurul acestor masive, precum și teritoriul dintre acestea, situându-se la
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
se conturează silvostepa. Principalele formații și asociații actuale de vegetație sunt: pădurea, silvostepa și stepa. Pădurile propriu-zise din Dobrogea de nord se găsesc în două masive: masivul din Munții Măcinului și masivul din Podișul Babadag, la altitudini de peste 200 m. Silvostepa ocupă teritoriile din jurul acestor masive, precum și teritoriul dintre acestea, situându-se la altitudinea de 80-200 m. Stepa se găsește, în restul teritoriului, la altitudini în general sub 200 m. Pădurile Dobrogei de Nord aparțin la două etaje de vegetație distincte
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
în general sub 200 m. Pădurile Dobrogei de Nord aparțin la două etaje de vegetație distincte: etajul pădurilor de foioase mezofile, care ocupă teritoriile mai înalte, de peste 200-300 m altitudine, și etajul pădurilor submediteraneene, situat la altitudinea de 200-300 m. Silvostepa reprezintă de asemenea un etaj de vegetație dezvoltat între etajul pădurilor submediteraneene și zona de stepă care se află la cele mai mici altitudini. În primul etaj de vegetație apar specii de gorun (Quercus dalechampii; Quercus petraea), tei (Tilia tomentosa
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
arbuști (Cotinus coggygria, Cornus mas), la adăpostul cărora se întâlnește Paeonia peregrina ș.a. Prezența pădurilor submediteraneene reprezintă o continuare a celor din Peninsula Balcanică, datorată condițiilor asemănătoare create pe suprafețele mai înalte ale reliefului, precum și influenței Mării Negre (I. Marin). În silvostepă micile masive forestiere sau pâlcurile de arbori, constituite tot din specii de arbori și arbuști submediteraneeni (Quercus pubescens, Q. pedunculiflora, Cotinus coggygria etc.), alternează cu pajiști stepice în care edificatoare sunt speciile de Festuca și Stipa. Pădurea și pâlcurile de
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
forestiere sau pâlcurile de arbori, constituite tot din specii de arbori și arbuști submediteraneeni (Quercus pubescens, Q. pedunculiflora, Cotinus coggygria etc.), alternează cu pajiști stepice în care edificatoare sunt speciile de Festuca și Stipa. Pădurea și pâlcurile de pădure din silvostepă alcătuiesc fondul forestier al celor 6 ocoale silvice din nordul Dobrogei, cu o suprafață de 65.370 ha. În zona de stepă majoritatea teritoriului revine culturilor agricole, în parte pășunilor puternic degradate. Vegetația stepică primară se întâlnește pe mici suprafețe
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
738 ha; * șleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie: 4.731 ha; * amestec de stejar pufos cu stejar brumăriu (m): 4.427 ha; * șleau de deal nord-dobrogean de productivitate inferioară: 2.081 ha; * stejărete de stejar pufos pur de silvostepă pe loess: 1.740 ha; * stejărete de stejar pufos pur din silvostep�� pe sol superficial: 1.720 ha. În poienile pădurilor vegetația primară întâlnită este de tipul Festucetum valesiacae, în care apar numeroase specii pontice, cum sunt Adonis vernalis, Allium
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
Quercus polycarpa, Celtis glabrata, Pirus elaeagrifolia, Crataegus pentagyna; - elemente submediteraneene: Quercus dalechampii, Quercus frainetto, Quercus pubescens, Quercus virgiliana, Carpinus orientalis, Padus mahaleb, Sorbus domestica, Cotinus coggygria, Paliurus spina christi,Tilia tomentosa; b) elemente estice, în parte proprii majorității stepelor și silvostepelor din Rusia: Cerasus fruticosa, Amygdalus nana, Acer tataricum; ... c) elemente central-europene: ... - elemente central-europene tipice: Carpinus betulus, Tilia platyphyllos; - elemente central-europene care pătrund și în Europa sudică, eventual în Asia vestică: Quercus petraea, Ulmus procera, Sorbus torminalis, Rosa gallica, Cerasus avium
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
Euonymus verrucosa, Euonymus europaea, Acer campestre, Acer platanoides, Rhamnus cathartica, Tilia cordata, Cornus sanguinea, Fraxinus excelsior, Ligustrum vulgare, Sambucus nigra, Viburnum opulus. ... 2.3.7. Descrierea stațiunilor identificate Cu ocazia lucrărilor de teren au fost identificate următoarele tipuri de stațiune: Silvostepă externă de stejărete xerofile Bm - i, cernoziom pe loess (cod S1) - megatrofic, oligohidric accentuat, estival uscat - reavăn la uscat Apare pe câmpii orizontale plane sau ușor ondulate, pe substraturi de loess. Condițiile climatice sunt de silvostepă externă, cu caracter continental
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
următoarele tipuri de stațiune: Silvostepă externă de stejărete xerofile Bm - i, cernoziom pe loess (cod S1) - megatrofic, oligohidric accentuat, estival uscat - reavăn la uscat Apare pe câmpii orizontale plane sau ușor ondulate, pe substraturi de loess. Condițiile climatice sunt de silvostepă externă, cu caracter continental accentuat, manifestat în special prin veri calde și lungi perioade secetoase. Condițiile edafice sunt de favorabilitate cel mult mijlocie pentru speciile de arbori xerofili. Troficitatea potențială este foarte ridicată, însă cea efectivă este cel mult mijlocie
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); 91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233716_a_235045]
-
de Jos(2%), Cărpinet(55%), Vâșcau(15%) 197.ROSCI 0201 Podișul Nord Dobrogean Județul Constantă: Pantelimon( Județul Tulcea: Babadag(38%), Baia(29%), Beidaud(22%), Casimcea(23%), Ceamurlia de Jos(1%), Cerna(8%), Ciucurova(68%), Dorobanțu(46%), Dăeni( 198.ROSCI 0202 Silvostepa Olteniei Județul Dolj: Brabova( Județul Mehedinți: Bălăcita( 199.ROSCI 0203 Poiana cu narcise de la Negrași Județul Argeș: Negrași( 200.ROSCI 0204 Poiana Muntioru Județul Vrancea: Andreiașu de Jos( 201.ROSCI 0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului Județul Brașov: Mândră
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
ROSCI 0339 Pădurea Povernii - Valea Cernita Județul Hunedoara: Buceș( Județul Albă: Ciuruleasa(14%) 322.ROSCI 0341 Pădurea și Lacul Stolnici Județul Argeș: Hârsești( Județul Olt: Sârbii-Măgura( 323.ROSCI 0342 Pădurea Târgu Mureș Județul Mureș: Cristești( 324.ROSCI 0343 Pădurile din Silvostepa Mostiștei Județul Călărași: Chiselet(12%), Curcani( 325.ROSCI 0344 Pădurile din Sudul Piemontului Cândești Județul Dâmbovița: Cobia(6%), Crângurile(10%), Gura Foii(19%), Hulubești(2%), Lucieni(19%), Ludești(19%), Mănești(12%), Raciu( 326.ROSCI 0345 Pajiștea Cenad Județul Timiș: Cenad
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
cu burtă galbenă) Specii de pești: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 1163 - Cottus gobio (Zglăvoc); 1105 - Hucho hucho (Lostrița) Specii de plante: 1386 - Buxbaumia viridis 11. ROSCI 0011 - Braniștea Catarilor Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 12. ROSCI 0012 - Brațul Macin Tipuri de habitate: 3130 - Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea; 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetație bentonica de specii de Chara spp.; 3270 - Râuri
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
și alpin; 6440 - Pajiști aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, ȘȘuită) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie); 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
subcontinentale peri-panonice; 6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra); 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Suita) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie); 1193
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
dubii; 6510 - Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun; 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă; 92D0 - Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae) Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra) Specii de amfibieni și
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
nisipuri calcaroase; 6440 - Pajiști aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra); 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Suita) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie); 1220
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]