1,227 matches
-
de boema. Avea farmecul gândirii spontane și libere și farmecul derivat din verva, ceea ce explică marele succes la public al operei sale.” Pagini de mare valoare literară se desprind din cronicile privitoare la viață și opera scriitorilor Lucian Blaga, remarcabilă simbioza dintre poezia filozofiei și filozofia poeziei, si Alexandru Macedonski despre care autoarea ne prezintă un raport disociativ argumentat între caracterul dificil - amprentat cu anatema nefericitei epigrame violent-denigratoare la adresa Lucefărului poeziei românești - si valoroasă să opera. Aflăm că, de fapt, “George
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]
-
A te apropia de mare presupune a păstra neatins edenul ca întreg tezaur sufletesc.Universul edenic pentru poet sunt vechile rădăcini care conviețuiesc cu tendința spre înălțimi,spre lumină,spre bănuite zone de combustie purificatoare sau de reviviscență miraculoasă,această simbioză crează mitul mării ce se suprapune peste eden:Adă-mi tu planeta care te conduce/acolo unde blonde transparențe răsar/și ziua -ntreagă să răsfrângă,în oglinzile- albastre/adă-mi floarea-soarelui înnebunită de lumină. Planeta visată este edenul iar,pe când
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
mai sugestiv „personajul” numit Prezentul, cu înfățișarea lui de hidră multicefală. Fețele acestui personaj sui-generis vor fi mai cu folos puse în lumină, opinez eu, dacă în prealabil voi puncta trăsăturile de referință ale lumii în care trăim, căci în simbioza sa cu prezentul, lumea este trupul acestui hibrid, pe când timpul are rolul capului conducător. a) Preeminența acordată materialului de lumea tot mai grăbită și mai pragmatică în care viețuim. Așa cum am arătat în cartea Symphonia cuvintelor, Editura „Echim”, 2005, conținutul
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
eroii săi, Don Quijote și Sancho Pânză, se simt ca acasă în Plaza de Espagna. Velasquez stă lângă Zidane. Sunt doi zei care nu se exclud și spaniolii îi respectă și pe unul și pe altul. Ce frumos e Madridul, o simbioza, e un oraș în care te simți bine. Dar știți ceva? Mie nu-mi place, n-aș vrea să locuiesc aici. De ce? Eu sunt obișnuit la noi, cu ritmul acela trepidant, să fie gropi în șosea, să mi se vorbească
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
Acasă > Poeme > Antologie > SIMBIOZE LIRICE - ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL, VOLUMUL 17 Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Editor / tehnoredactare RODICA ELENĂ LUPU Coperta 1 după un desen semnat de Cristina OPREA Coperta/ grafică GEORGE
ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL, VOLUMUL 17 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378645_a_379974]
-
GARAȘ, FLORIN IORDACHE, NICOLAE LABIȘ, RODICA ELENĂ LUPU, VICTORIA MILESCU, CONSTANTIN MIRONESCU, ISABELA BIANCA NEAGU, LĂURĂ NICULESCU, CRISTINA OPREA, ELISABETA PREDA, MUGUREL PUȘCAȘ, GEORGE ROCĂ, FILOTEEA BARBU STOIAN, ELENĂ TOMA, GEORGE TUDOR, FLORIN ANGHEL VEDEANU, în antologia de poezie ANAMAROL - “Simbioze lirice”, volumul 17. Îi felicit pe toți acești poeți, - chiar dacă unii sunt membrii ai Uniunii Scriitorilor din România, poeți consacrați iar alții debutanți - cărora le doresc succes urcând pe drumul strălucitor al creațiilor. Editor, Rodica Elenă LUPU Membră a Uniunii
ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL, VOLUMUL 17 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378645_a_379974]
-
ai Uniunii Scriitorilor din România, poeți consacrați iar alții debutanți - cărora le doresc succes urcând pe drumul strălucitor al creațiilor. Editor, Rodica Elenă LUPU Membră a Uniunii Scriitorilor din România http://cugetdeciexis.blogspot.ro/2015/ 12/rodica-elena-lupu-editor-simbioze.html Referință Bibliografica: SIMBIOZE LIRICE - ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL, volumul 17 / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808, Anul V, 13 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Rodica Elenă Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL, VOLUMUL 17 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378645_a_379974]
-
urcând astfel cel mai înalt grad sub care se poate prezenta cultura umană, acela de a crea bunuri valabile pentru noi și pentru clipa trecătoare, și pentru alții, pentru universalitate, pentru eternitate“ („Creștinismul și cultura română“, pp. 28-29). Fără această simbioză riscăm să ne dezrădăcinăm de ethosul românesc, de esența spirituali¬tă¬ții și culturii strămoșești. De aici înțelegem că, după cum sentimentul religios se justifică ontologic înlăuntrul firii omenești, fiind înnăscut într-însa, Ortodoxia reprezintă prin definiție „esențialitatea poporului român“. „Ortodoxia
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
nostru. Ne pierdem pe noi înșine“, conchide Părintele Profesor Dumitru Stăniloae („Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie“, p. 24). Despre identitate națională prin credința ortodoxă Pe de altă parte, Profesorul Ioan Savin exprimă această identitate ca specific al simbiozei daco-romane. În decursul timpului însă, unii au atribuit esența spiritului românesc laturii autohtone, afirmând că aceasta s-ar datora dârzeniei poporului dac, de la care „am fi luat structura intimă și organică a ființei noastre etnice, ca și legătură cu solul
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
cei care au auzit, cum tot tu spuneai, cântecul de sirenă pot urma calea pe care o deschizi, și aș vrea să vadă, pentru un moment de liniște în suflet, cât mai mulți ceea ce promovezi tu, clipurile tale sunt o simbioză între muzică, imagine și vers.Te-am ascultat recitând versuri de dragoste și am văzut în fața ochilor artificii, dar ți-am auzit și vocea recitând versuri in memoriam cuiva drag și atunci vedeam un fitil aprins de lumânare. Îmi mai
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SIMBIOZA Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1890 din 04 martie 2016 Toate Articolele Autorului SIMBIOZA de Nicolaie DINCĂ Tu nici nu vezi ce mult ne-asemănăm: Plutind pe clipe, aspirăm iubire, Când ne iubim, o facem în neștire, Frustrările
SIMBIOZA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377721_a_379050]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SIMBIOZA Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1890 din 04 martie 2016 Toate Articolele Autorului SIMBIOZA de Nicolaie DINCĂ Tu nici nu vezi ce mult ne-asemănăm: Plutind pe clipe, aspirăm iubire, Când ne iubim, o facem în neștire, Frustrările să ni le răzbunăm. Iubirea noastră e-n refuz de hrană Și mușcă-apoi din noi cu
SIMBIOZA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377721_a_379050]
-
cântec și visare Iar dragostea ne-nalță către soare, În simfonii de râsuri cristaline. Simt, uneori, cum fulgeră prin noi Fiori de viață, descărcând lumină, Pe care îi sorbim din cupa plină, Sperând să ne îmbete pe-amândoi. Referință Bibliografică: SIMBIOZA / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1890, Anul VI, 04 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SIMBIOZA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377721_a_379050]
-
protecția pădurilor. Cărți publicate: • „Omul în oglindă”, Edit. Universitară, București, 2014 Antologii: • „Antologia internațională trilingvă” (arabă - spaniolă - română) a Fundației „Naji Naaman” din Liban (Beirut), 2014, aforisme; • „Antologia omagială Adrian Păunescu «Să nu-l uităm”, Editura Inspirescu, iulie, 2014, poezii; • „Simbioze lirice” (Vol. 8), Editura Anamarol, București, 2014, poezii; „Privește, visând iobito”, Editura Editgraph, Buzău, 2014, poezii Debut literar: Revista școlară ,,Curcubeu”, nr.3, februarie 1999, poeme Colaborări literare (reviste): „Boema”, „Orizonturi literare”, „Confluențe literare”, „Singur”, „Prolitera”, „Cetatea lui Bucur”, „Singur
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
însoțită de un rezumat în franceză și germană), numără aproape 100 de termeni preromani care nu sînt nici de origine latină, nici greacă, nici slavă și sînt, de asemenea, absenți din albaneză. Această specificitate este esențială, deoarece din ipoteza unei simbioze româno-albaneze decurge unul din argumentele în favoarea originii sud-dunărene a românilor și a unei lente și tîrzii urcări a acestora spre spațiul transilvan, deja ocupat de maghiari. Astfel, studiul întreprins de Committee of Transylvania, sub direcția lui Stephen Borsody, Nandor Dreisziger
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se cunoaște că a trecut tăvălugul ultimei istorii. Dacă aș spune că ordinea e cea care tutelează, discreționar, acest spațiu hărăzit, n-aș produce, evident, noutate. Deși, iată, chiar ea, ordinea, e cea care face frapanta diferență. Franckfurt/Main, fericită simbioză a goticului bătrîn cu noua arhitectură, pare clișeul încîntător aseptic al calculatorului de performanță. Un pic de dezordine, o scăpare, o neglijență aud șoapta insidios neaoșă în Trompa lui Eustache ar da bine... Nu, acolo, am Main, nu. 7 iunie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Regelui Mihai, ultimul rezistent în calea sovietizării României, și "recompensarea" acestuia cu... propriile bunuri regale; - confecționarea unei opoziții "credibile", în persoana, chiar dacă incomodă, a clonei sale, Vadim Tudor; - accederea, cu machiaverlîcurile naționaliste de rigoare, la structurile euroatlantice. Bref. Ce strălucită simbioză în carcasa aceluiași trup: a lui Marx cu Frații Marx. Iar ca "bonne bouche": inevitabila implicare a "președintelui permanent" și în rezolvarea eternului diferend al dosarelor securității. Trebuia s-o facă și p'asta. Număr aproape comic (de n-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
erau paraziți ai strămoșilor noștri foarte îndepărtați (vezi secțiunea intitulată „Originile vieții pe Pământ și radicalii liberi” la pagina 56 orig.). Cu timpul, ele s-au adaptat la organismul strămoșilor noștri și s-au instalat aici pentru a trăi în simbioză, cum fac și în ziua de azi. Această teză este susținută de diverse indicii: mitocondriile posedă parțial propriul lor ADN sau cod genetic; ADN-ul lor pare a fi mult mai accesibil; Sistemul de reparare al ADN-ului mitocondriilor este
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
În ajunul sărbătorii Sfintei Paraschiva (14 octombrie), ocrotitoarea capitalei și a Întregii Moldove, Curtea se mută la Trei Ierarhi, biserica unde se află moaștele sfintei. Oamenii domniei instalează aici un palat mobil (saivan), În fapt, o construcție efemeră care figurează simbioza constitutivă dintre putere și sacru. Centrul capitalei nu mai este deci, măcar pentru o vreme, Palatul domenesc, ci chiar reședința sfintei, care-i face domnului „favoarea” de a-l găzdui În propria-i curte. Acesta este terenul unde va avea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
535, condusă de un latin, Benenatus (vezi cap. II). Această ctitorie indică supunerea bisericească a malului nordic față de scaunul cel nou romanic din sudul Dunării, binecuvântat de papa Vigiliu, împăcat cu Constantinopolul, și funcționând ca un mijloc de apropiere, de simbioză cu Apusul. Este îndreptățită întrebarea: care este sensul acestei "fundațiuni" religioase a lui Justinian? Este o nouă creațiune organică, țâșnind din substratul popular al regiunilor din sudul Dunării, a latinității din sud-estul Europei și ea cuprinde, prin solidaritatea și interferența
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a înfrângerii avarilor de către franci (796), după cum o arată cimitirele cu morminte tumulare de la Nușfalău, Someșeni și Apahida.1 În secolele VII-VIII, în situația politică creată de dominația și alianța avaro-slavă, în unele regiuni ale Transilvaniei putem vorbi despre o simbioză avaro-slavă, dar cum în nordul Dunării elementul etnic cel mai numeros era populația autohtonă (românească), în aceste secole, VII-X, a avut loc asimilarea slavilor de către români, fenomen istoric general pentru întreg spațiul carpato-dunăreano-pontic. Deși asimilarea nu a avut aceeași intensitate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ilfovul, Neajlovul și Glavaciocul.16 Dar revanșa urmărită de romani este față de avari, singurul factor politic și militar, chaganul apare în numele supușilor de care se servește (slavii) și ale căror năvăliri le hotărăște. Romanii nu consideră barbari pe slavi, dovadă, simbioza lor cu elementul romanic de la nordul Dunării, ca și refuzul Imperiului de a considera pierdut malul nordic dunărean fortificat de ei. Slavii, avangarda avarilor, sunt conduși de Ardagast, Musokios, apoi Piragast. În replică la expediția romană, oastea barbară trece Dunărea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai puține pe măsura întăririi dominației slave la nord de Dunăre. După împăratul Justin II (565-578), moneda romană aproape dispare pentru mai multer secole (VII-X). Economia de schimb în natură a slavilor, autarhică, a pus capăt legăturilor comerciale cu Imperiul. Simbioza româno-slavă este prezentă în Transilvania și Muntenia, în secolele VII-VIII, pe când în Moldova, simbioza se prelungește încă două secole (IX-X). După secolele VIII-IX, așezările slave și slavo-române încep să dispară și să fie înlocuite cu așezări pur autohtone, ceea ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
II (565-578), moneda romană aproape dispare pentru mai multer secole (VII-X). Economia de schimb în natură a slavilor, autarhică, a pus capăt legăturilor comerciale cu Imperiul. Simbioza româno-slavă este prezentă în Transilvania și Muntenia, în secolele VII-VIII, pe când în Moldova, simbioza se prelungește încă două secole (IX-X). După secolele VIII-IX, așezările slave și slavo-române încep să dispară și să fie înlocuite cu așezări pur autohtone, ceea ce înseamnă asimilarea lor de către români. În secolele IX-X, apar manifestările unei noi culturi (civilizații) cultura
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
l-au folosit timp îndelungat în evul mediu.13 După stabilirea lor în sudul Dunării, mai precis în nord-estul Bulgariei, sub conducerea lui Asparuh, în anul 679, bulgarii i-au supus pe slavi, organizați politic în "Uniunea celor șapte triburi". Simbioza de secole slavo-bulgară a dat naștere unui popor nou, slav, ca structură etnică și lingvistică, dar al cărui nume era cel al cuceritorilor bulgari. Forma de organizare statală a fost, inițial, hanatul, în care puterea politică aparținea aristocrației tribale bulgare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]