34,705 matches
-
schițate natural pe fondul unui lirism intens și autentic. „Lasa-ți părul cu miros de lămâiță Să danseze ca o crinolină de fluture Pe cerul de cleștar brodând speranță... Îndrăznește!” (din poemul Vară) Tablourile astfel create, uneori contrastante, abundă de simboluri bine alese și cu multă atenție inserate creându-ți impresia că ai de-a face cu un autor cu state vechi în breaslă, dar descoperit de tine târziu. „Târziul întârzie să calce lasciv, În ritm de sarabandă Citește mai mult
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
atâtea imagini schițate natural pe fondul unui lirism intens și autentic.„Lasa-ți părul cu miros de lămâițăSă danseze ca o crinolină de fluturePe cerul de cleștar brodând speranță...Îndrăznește!” (din poemul Vară)Tablourile astfel create, uneori contrastante, abundă de simboluri bine alese și cu multă atenție inserate creându-ți impresia că ai de-a face cu un autor cu state vechi în breaslă, dar descoperit de tine târziu.„Târziul întârzie să calce lasciv,În ritm de sarabandă... XII. „P.S.: NU
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
asiduitate, autorul stăpânește bine mijloacele de expresie artistică, principalele reguli de teorie a versificației, vădind o dexteritate în construcția versurilor cu măsură și rimă, la care nu dă greș, fiind adeptul perfecțiunii prozodice dar și al muzicalității subtile. Autorul folosește simboluri și însemne cu mare încărcătură istorică: stema, pajura, steagul, ș.a. Și chiar dacă-și îngăduie momente de respiro, pline de reverie, poetul revine „din veșnicie” în vremelnicie pentru un motiv foarte clar: „Revenit din veșnicie / Îmi cer dreptul la cuvânt” (Adormit
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
dușmani. Creând un astfel de moment de cea mai profundă umanitate, ostașii au fost mai onorabili și mai umani decât cei care au hotărât declanșarea războiului. Acest armistițiu tacit, depășind toate barierele care puneau ostașii în slujba morții, a devenit simbolul păcii într-un război devastator. Superiorii aflând de acest Armistițiu tacit au rămas încremeniți. Generalii au fost nevoiți să vină în prima linie și să ordone deschiderea focului sub amenințarea executării oamenilor pentru trădare. Inevitabil, în următoarele zile, ambele părți
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
șarjează cu un fel de neaoșism pentru lumea satului românesc de prin anii ’50-’60, din perioada asaltului politicii comuniste asupra stabilității tradiționale rurale, când țăranul a fost forțat. Oprimat și umilit, ca să renunțe la pământul, boii, plugul și grapa, simboluri ale libertății și demnității sale, pentru a intra în așa-zisele întovărășiri agricole și apoi în G.A.C.-urile de tristă amintire. Alteori, modifică registrul lexical al recruților, dominat de limbajul de lemn al sergenților și caporalilor, cu vocabularul mai
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
frământări sufletești vine tot dinspre un optimism nativ și robust, deoarece totul se rezolvă prin iubire, sentiment uman regenerator, prezent ca un adagio sentimental în câteva obsesii-metafore: nașterea, ca început biologic; timpul, ca reper cosmic; pasărea („pasărea de gheață”), ca simbol al ființării, într-o carte reprezentativă pentru portofoliul literar, preponderent liric, al scriitoarei Ștefania Oproescu. --------------------------- Dumitru ANGHEL București 18 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Dumitru ANGHEL - RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAȚĂ” DE ȘTEFANIA OPROESCU / Dumitru Anghel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
greu o cuprinse, gânduri, lumini, trăiri, vârtej de vise, întreabă al ei spirit, Ea, fiica Luminii, se-nalță, plutește, în al său templu, pe AMON RA îl caută, dorește în ritm sacadat de tobe pășește printre coloane uriașe, hieroglife, culori, simboluri și semne pe-acordul lirei, lutei, chimvalei, pătrunde în sala hipostilă magie de forme, frize și fresce, ochi nevăzuți o-nsoțesc, figuri, umbre și suple forme se-ndreaptă departe, adânc, spre întunecata-ncăpere, ferit de arșița zile, pe-Osiris, trinitatea, întâlnește
ŞOAPTELE LUMINII ~ TRANSCENDENŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380785_a_382114]
-
și mamă, ce cu credință îngrijește, un lotus i-oferă și-o cupă de aur din care licoarea să soarbă și Hathor, zeița iubirii-i zâmbește, în stânga-i surâde senină Bastet, "ochiul lui Ra”, blânda zeiță cu cap de pisică, simbol etern feminin, treptat, în albastra lumină a lui RA, ea pătrunde, se scaldă și intră, simțindu-se acasă, în ia meri, "pământul iubit" din Egipt, știe și simte oricând calea deschisă spre ta nutri, pământul zeilor și templul lui Ptah
ŞOAPTELE LUMINII ~ TRANSCENDENŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380785_a_382114]
-
22 decembrie 2015. Virgil Ciucă Tradiția poeziei patriotice reactivată pe pământ american de Aureliu Goci Curios este că în poezia lui Virgil Ciucă, autor care se declară ateu, tocmai raportarea la Divinitate și continua folosință și explicitare a conceptelor și simbolurilor creștine constitue substanța semnificativă și definitorie. Dacă analizăm numai titlurile cărților sale, descoperim că toate , fie explicit ori numai simbolic, presupun o referință sau aluzie creștină. Un al doilea aspect care trebuie subliniat ar fi apariția compactă a volumelor sale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
s-a mai ... Citește mai mult Virgil CiucăTradiția poeziei patriotice reactivată pe pământ americande Aureliu GociCurios este că în poezia lui Virgil Ciucă, autor care se declară ateu, tocmai raportarea la Divinitate și continua folosință și explicitare a conceptelor și simbolurilor creștine constitue substanța semnificativă și definitorie. Dacă analizăm numai titlurile cărților sale, descoperim că toate , fie explicit ori numai simbolic, presupun o referință sau aluzie creștină. Un al doilea aspect care trebuie subliniat ar fi apariția compactă a volumelor sale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Canada primăvara începe mai târziu, toți românii poposiți pe aceste meleaguri o purtăm în suflet cu debut tot în luna martie, fiindcă așa s-a instalat ea în codul nostru genetic. Dar oricând ar veni, începutul primăverii este fără tăgadă simbolul reînvierii naturii, iar noi, oamenii, fiind parte integrantă a ei, îi întregim tabloul renăscând odată cu ea și cântând imnul bucuriei în aceeași partitură a orchestrei Universului. Primăvara mustește a renaștere, ca o întoarcere cosmică spre începuturi, ca o altă geneză
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
dintre sărbători. Limba română e limba sfântă a poporului nostru trăitor pe acea „gură de rai" supranumită și „Grădina Maicii Domnului". Celebrând limba română, îi oferim aleasă cinstire ca pentru o stemă împărătească a neamului nostru. Ea este unul dintre simbolurile fundamentale ale unității naționale. Ea ne-a ținut uniți timp de zece milenii de când trăim pe acest pământ. Ea ne oferă mândria identității noastre naționale, mândria unui popor cu cea mai mare vechime din Europa care traiește încă acolo unde
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
pregătesc sărbătorile pascale, cu lumina din candelele străvechi din altarele ortodoxe voievodale, care sunt în rugăciune de veacuri. Bisericile Basarabiei, unele pictate în exterior, în această perioadă de sfințenie par ouă încondeiate în timp, prin însemne istorice, scrise cu străvechi simboluri creștine sau precreștine. Am văzut Basarabia până la Nistru - minunat pământ românesc - plin de podgorii, renumite încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare, un ținut prin care șerpuiesc râuri înconjurate de păduri, coline semănate cu grâu - o mare de verde intens
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
cu nașterea formei, ci comentează, mai degrabă, disoluția acesteia, aneantizarea ei prin pierderea gravitației, prin explozia elementelor care nu mai au putere de coeziune. Dacă în tinerețe Kazar descria obiecte și jubila mocnit în fața măreției lor, la senectute el reconstruiește simboluri, recuperează narații și se adîncește neîntrerupt în ordinea ascunsă a lumii. Spiritul curții vieneze și autoritarele mituri imperiale se întîlnesc în imagine cu viziunile lui Guenon și cu visul austerității franciscane. De altfel, ultimii ani, Vasile Kazar și i-a
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
criticul literar, academicianul de astăzi, Eugen Simion, în vol. Scriitori români de azi, Ed. Cartea Românească, în capitolul Buzduganul unei generații, referindu-se și la acest poem, se rostea astfel : Plastică și muzicală, poezia se concentrează, spre final, într-un simbol al jertfei copilăriei, al despărțirii de vârsta candorilor. Acest poem, singur în măsură să consacre un talent, face trecerea spre o lirică detașată de anecdotic, pornită dintr-o experiență unică. 9. În ultimă instanță, intrând în laboratorul intim de creație
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
contracta o insolație; 2) de a descoperi o lume. E vorba de lumea ce recunoaște Sena drept personajul ei axial. Fluviul care strânge în valurile lui memoria Parisului. Apa care, spre deosebire de orașul ce-l înjumătățește, emite pretenția de a fi simbolul identității: întotdeauna comparabilă cu ea însăși. Năravul, ca de altfel și limitele noastre, ne fac să trăim pe uscat. Este motivul pentru care, probabil, fiind pe apă, îmi place să privesc malurile, acceptând incitația de a mă întreba cât balamuc
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
Reîntrupați Peoni cu nimb de-Olimp. De dor mă vindecă precum de-o boală, Cum doar Asklepios știa a vindeca. Dar cât de lungă este suferința Ce și-a găsit un cuib În ființa mea! Bujori oriunde-s pe planetă - Simbol de țări și de Împărăție: Hua Wang, peony, pivoine, botane... Pe lumea-aceasta-s leac de nebunie. Nașterea Prima zi solară după o lungă noapte Întemnițată În adâncul abisului. Dumnezeu se hotărăște să facă lumea. L-a făcut mai Întâi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
A fost cu adevărat o ceremonie pentru că organizatorii au ținut cu tot dinadinsul să fie fast, sărbătoare, o zi unică pe care să ți-o amintești, mai ales, cum spunea unul dintre judecătorii ce prezidau, este ziua În care președintele - simbol al Statelor Unite a primit Premiul Nobel pentru pace. Într-un amfiteatru În care au Încăput cei 365 de candidați Împreună cu invitații lor, totul a decurs Într-o organizare perfectă, pe care o admir de fiecare dată, ca, În decurs de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
le comuniste, iar p lanur i le noastre au fost spulberate. Dar faptul că Mihai odihnește În pământul Munteniei, părinții lui, doi frați și o soră În Moldova, sora lui Aglae În Bucovina și Matei În Ardeal, apare ca un simbol al unității indestruct ibi le a neamului românesc”. În toamna aceluiași an (1979), cu ocazia zilei mele de naștere (7 oct, Împlineam 44 de ani) am primit, de la colonelul Gheorghe Eminescu, o poză făcută Împreună cu profesorul Augustin Z. N. Pop
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Antonescu, Paul Smărăndescu, Nicolae Ghika-Budești; prezentarea operelor lor vine să completeze imaginea asupra acestei perioade de înflorire, de deplină maturitate a stilului național. upă Unirea din 1918, stilul românesc devine Stil oficial în "România Mare" (Style officiel de la "grande Roumanie"), simbol arhitectural, emblemă a Statului. Este o arhitectură triumfătoare ce îi întâmpină peste tot pe eroii națiunii și le comemorează sacrificiile; este, totodată, o arhitectură de luare în posesie ce exaltă valorile românității în teritoriile anexate." (pag. 206) Instrument al centralizării
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
fie doar și pentru o clipă - să-ți gîndești o durere, actuală sau trecută. Suspinul e refuzul hohotului de plîns, al strigătului, al manifestărilor exterioare, al spectacolului disperării. La capătul gîndului se naște un suspin..." Așadar, poeziile astea, risipite din Simbolul, copil de tinerețe, cu Tzara, pînă-n Revista Fundațiilor (afurisită vreme care, într-o notă asupra ediției, folosește un nemeritat "f" mic...) sînt înfrînarea, lăsată să se-audă, pentru cei cu ureche fină, a unor proiecte de revoluție. În ordinea-ncercării
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
semne din far/ peste goarnele vagi de apă/ cînd se întorc pescarii cu stele pe mîini/ și trec vapoarele și planetele." (Tuzla) Repusă în drepturi, după sfumato-uri care-i destrămaseră consistența, "pictura" lui Vinea e portretul cotidianului tăvălit prin simboluri. Modernismul greu, ca al lui Blaga, declină în mici șocuri ale întîlnirii, triste, mai totdeauna triste, cu banalul: "Treaz gînd mă-ntîrzie la proră/ înainte, unde nu sînt urme,/ vis întrerupt luna trece vămile./ - De ce ți-s ochii larg deschiși?/ Cine
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
e un substantiv de genul feminin. Prin urmare, în fabliaux-uri și balade, el ar trebui să se întrupeze într-o femeie, mai exact: într-o fecioară. Dar nu se întîmplă așa, pentru că unicu-i corn, uriaș, trufaș, e, după cum se știe, simbol falic. În 2003, cînd am citit, la apariție, romanul lui Tracy Chevalier The Lady and the Unicorn, m-am întrebat cum se va traduce acest titlu în franțuzește, de vreme ce, în roman, unicornul e, indubitabil, un bărbat. Evident, traducerea franceză nu
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
o alegorie a seducției. Oricum, Doamna cu licornul, Dame ŕ la licorne, formează un tot. Sintagma La Dame ŕ la licorne sugerează, morfologic, și La Vierge ŕ l'enfant. Nu e numai un joc al hazardului (lingvistic). Unicornul e și simbol cristic, prin unicitate, puritate, sacrificiu. Fiindcă unicornul e sortit a fi ucis. J. K. Rowling ne reamintește, în finalul primului volum din Harry Potter, că asasinarea unui unicorn e o crimă monstruoasă, pe care nu se încumetă să o comită
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
o alegorie de gradul al doilea, menită a ne duce cu gîndul la Fecioara cu pruncul. Caz în care această pictură ar echivala cu una dintre multiplele fațete ale unei generice Doamne cu licornul. Fiindcă și licornul, cum spuneam, e simbol cristic, ca și hermina. Corpul doamnei e întors puțin spre stînga. Capul - chiar ceva mai mult. Tot spre stînga se îndreaptă și privirea doamnei. Și aceea a herminei, cu care tînăra pare a forma un tot. Iar privirea doamnei ce
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]