3,082 matches
-
omul. Valoarea operei poetice", în „Rod nou”, I, nr. 4, aprilie 1934. BĂDĂUȚĂ 1929: Al. Bădăuță, " Rânduri pentru o comemorare de sfert de veac", în Viața literară, IV, nr. 115, 26 octombrie 1929. BĂLU, IANCU 2005: Ion Bălu, Marin Iancu, "Simbolismul românesc"., Erc Press, 2005 BEICĂ 2010: Lavinia Daniela Beică, "Monografia simboliștilor români (Bacovia George 1881-1957, Macedonski Alexandru 1854-1920, Petică Ștefan 1891-1904", "Minulescu Ion 1881-1944"), Craiova, 2010. BINDER 1924: Doctor Binder, Ștefan Petică - Mici contribuțiuni la biografia lui, în „Adevărul”, XXXII
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Colecția STUDII, Editura Universității „Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2011, pp.16-19. BOLDEA 2012: Iulian Boldea, "Teme și variațiuni", cap. „Un simbolist aproape uitat: Ștefan Petică”, Colecția Istorie & Teorie & Critică Literară, Editura EuroPress Group, București 2012, pp. 49-53. BOTE 1966: Lidia Bote, "Simbolismul românesc", E.P.L., București, 1966, p. 31, 39, 43-44, 46, 49, 56, 58, 59, 61, 63, 68, 72, 86-88, 200, 203, 209, 211, 234, 237, 247, 248, 250, 258, 262, 270, 271, 276-277, 280, 298, 303, 309, 310, 315, 327, 329
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37. BRATU 1963: Savin Bratu, "Lupta de idei în critica noastră literară (1900-1916)", în „Viața românească”, 15, nr. 6-7, iun. - iul. 1963, pp. 202-203. BUCUR 1968: Marin Bucur, "Literatorul. Tribună a simbolismului", în „Marin Bucur. Reviste literare românești din secolul al XIX-lea”, Ed. Minerva, București, 1968, pp. 374-375. BUȚURCĂ 1978: Ștefan Buțurcă, Expoziția "Creion și mină", în „Viața Nouă”, Galați, 26 mai 1978, pp. 5-6. CAION 1905: Caion, "Un mort: Șt.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
E. Lovinescu, "Scrieri", I, Editura pentru literatură, 1969. MACEDONESCU 1965: Liviu Macedonescu, "Amintiri despre Șt. Petică, "4 august 1965. MACEDONSKI 1902: Al. Macedonski, "Fecioara în alb", în „Carmen”, II, nr. 4, 10 noiembrie 1902, p. 15. MANOLESCU 1987: Nicolae Manolescu, "Simbolism: Ștefan Petică", în "Despre poezie", Cartea Românească, București, 1987, pp. 174-180. MANOLESCU 2008: Nicolae Manolescu, "Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură", Editura Paralela 45, Pitești, 2008, pp. 174-180. MARINO 1966: Adrian Marino, "Viața lui Alexandru Macedonski", E.P.L.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Freamătul”, Bârlad, nr. 1-3, ianuarie - martie 1912, pp. 32-33. MERLO: Roberto Merlo, "Un secolo frammentario: breve storia delle traduzioni di poesia romena in italiano nel Novecento", Philologica Jassyensia, An I, Nr. 1-2, 2005, pp. 197-246. MICU 1963: Dumitru Micu, "Începuturile simbolismului românesc," în „Viața românească”, XVI, nr. 67, iunie-iulie 1963, pp.150-153. MICU 1964: Dumitru Micu, "Istoria literaturii române", vol. I, (1900-1918), (Ștefan Petică), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1964, pp. 182-184. MICU 1964: Dumitru Micu, "Literatura română la începutul secolului
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Ștefan Petică. Manuscrise dramatice", în „Literatorul”, 7 mai 1993, no. 18, p. 10. MIHĂESCU 1936: N. O. Mihăescu, "O constelație de poeți lirici, "în „Cele trei Crișuri”, 17, nr. 1-2, ian-febr. 1936, p. 9. MIHUȚ 1976:Ioan Mihuț,în vol. „Simbolism, modernism, avangardism. Îndrumări metodice”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, pp. 25-26. MILCU 1904: Șt. Milcu, "Ștefan Petică, omul și poetul", în „Românul”, XLVIII, nr. 39, st. n. 14 noiembrie 1904, p.279. MILLER-VERGY, Margareta Miller-Vergy, "Amintiri literare: Ștefan Petică
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Ștefan Petică, Scrieri", I, II, ed. îngrijită, studiu introductiv, note și variante de Eufrosina Molcuț, seria Scriitori români, Editura Minerva, București, 1974. MOLCUȚ 1980: Zina Molcuț, "Ștefan Petică și vremea sa", București, Ed. Cartea Românească, 1980. MOLCUȚ 1983: Zina Molcuț, "Simbolismul european"," "I-II, introducerea editorului, Editura Albatros, București, 1983. MOTOVELEA 1977: Emil Motovelea, "Ștefan Petică", în „Dunărea”, august 1977, Galați, pp. 2-5. NECULA 2014: Ionel Necula, "Ștefan Petică." "Evadarea în iluzie", Editura Rafet, Rm. Sărat, 2014 NEGOIȚESCU 1991: Ion Negoițescu
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
I-II, introducerea editorului, Editura Albatros, București, 1983. MOTOVELEA 1977: Emil Motovelea, "Ștefan Petică", în „Dunărea”, august 1977, Galați, pp. 2-5. NECULA 2014: Ionel Necula, "Ștefan Petică." "Evadarea în iluzie", Editura Rafet, Rm. Sărat, 2014 NEGOIȚESCU 1991: Ion Negoițescu, "De la simbolism la expresionism: Ștefan Petică", în: Ion Negoițescu. "Istoria literaturii române", Vol. I: (1800-1945), București, Minerva, 1991, pp. 162-165. NEGOIȚESCU 1991: Ion Negoițescu, "Istoria literaturii române. Vol. 1 (1800-1945"), Editura Minerva, București, p. 77, 131, 145, 154, 160, 165, 167, 168
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
160, 165, 167, 168. NEGOIȚESCU 1997: Ion Negoițescu, "De la Dosoftei la Ștefan Aug. Doinaș", Editura Dacia, Cluj Napoca, 1997. NICOLESCU 1959: G. C. Nicolescu, "Sămănătorismul", în „Viața românească”, XII, nr. 11, 1959, p. 111. NICOLESCU 1960: G. C. Nicolescu, "Discuții în jurul simbolismului", în "Studii de literatură universală", vol. II, Ed. Științifică, București, 1960, p. 363. OLTEANU 2010: Aurică Gheorghe, "Poezie simbolistă românească", Editura Lucman, București, 2010. ONU 1999: Eugen Onu, "Dramaturgia română între 1900-1944. Sensuri ale evoluției", Editura Imago, Sibiu, 1999, p.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
VIANU 1941: Tudor Vianu, "Arta prozatorilor români", Editura Contemporană, 1941, pp. 248-250. VIANU 1966: Tudor Vianu, "Intelectualiști și esteți", în "Arta" prozatorilor români", vol. II, Editura pentru Literatură, București, 1966," pp. 75-77. VLĂDUȚ 2014: D. Vlăduț, " Destinul unei cercetări despre simbolism", în „Arca. Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică”, nr. 10-11-12 (295-296-297), 2014 pp. 192-203 ZAFIU 1996: Rodica Zafiu, "Ștefan Petică, "în "Poezia simbolistă românească", Humanitas, București, 1996, pp. 68-73, 179-204. ZAMFIR 1971: Mihai Zamfir, "Proza poetică românească în secolul
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu În acest an se împlinesc 66 de ani de la moartea poetului Ion Minulescu, maestrul de necontestat al simbolismului, ridicat la rang de artă. O mare influență asupra lui au avut versurile lui Charles Pierre Baudelaire. La începutul
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu În acest an se împlinesc 66 de ani de la moartea poetului Ion Minulescu, maestrul de necontestat al simbolismului, ridicat la rang de artă. O mare influență asupra lui au avut versurile lui Charles Pierre Baudelaire. La începutul secolului XX, fenomenul denumit minulescianism, a stârnit mari controverse pe malurile Dâmboviței. Simbolismul a reprezentat un prim pas în evoluția liricii
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
moartea poetului Ion Minulescu, maestrul de necontestat al simbolismului, ridicat la rang de artă. O mare influență asupra lui au avut versurile lui Charles Pierre Baudelaire. La începutul secolului XX, fenomenul denumit minulescianism, a stârnit mari controverse pe malurile Dâmboviței. Simbolismul a reprezentat un prim pas în evoluția liricii vremii. Poezia lui Minulescu urmărea să asocieze valorile sugestivității cu elemente umoristice, pline de muzicalitate. Un estetism dus până la ostentativ, o retorică autoironică. Ion Minulescu s-a născut în noaptea de 6
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
administrativă a ocupat diferite funcții, printre care director la Teatrul Național din București și director general în Ministerul Artelor și Cultelor. Este interesant faptul că nu a fost primit în Academia Română și nu a beneficiat de premii literare importante. Maestrul simbolismului a murit de inimă, în București, la 11 aprilie 1944, în timpul unui bombardament al Aliaților, explozii care au pus capăt firului vieții unui mare talent, aflat la apogeu. Pentru a încheia aceste rânduri într-o notă mai veselă, așa cum a
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
Paul Ambroise Valéry (n. 30 octombrie 1871, Sète - d. 20 iulie 1945, Paris) a fost un scriitor francez, autor de poeme și eseuri, reprezentant al simbolismului tardiv în literatura franceză. După absolvirea liceului, Valéry se înscrie în 1889 la facultatea de drept din Montpellier. În acest an publică primele sale versuri în stil simbolist în revista ""Revue maritime de Marseille"". În 1892 se stabilește la Paris
Paul Valéry () [Corola-website/Science/298297_a_299626]
-
picturii sensul funerar care se cuvine decorației unei necropole. Ordonarea programului iconografic nu se diferențiază de aceea a oricărei biserici de proporții modeste, dar echilibrul dintre proporția registrelor și alegerea numărului de scene a fost astfel ales incât subiectele corespunzând simbolismului arhitectural să, fie limpede expuse. Sistemul de repartiție a scenelor, amintind de schema unora din decorurile secolului al VII-lea și reluat de pictura din Balcani a secolelor al XIV-lea și al XVI-lea, a fost adoptat, de asemenea
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
Heracleea, care a comemorat moartea lui Heracles, în a doua zi a lunii a Metageitnion ( sfârșitul lunii iulie sau începutul lui august). Un templu egiptean a lui Heracle a fost construit în Oaza Bahariya in 21 î.Hr.. Prin intermediul culturii elenistice , simbolismul Heracleean a fost transmis către Orientul Îndepărtat. In mitologia japoneza exista gardianul Nio în fața templelor japoneze budiste. Herodot l-a conectat pe Heracle atât cu zeul fenician Melqart cat si cu zeul egiptean Shu. Temple dedicate lui Heracle s-au
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
să nu-i caricatură în înțelesul peiorativ. Îi utilizează doar limbajul creionului direct, aparent simplu, de adeziune facilă și nu de expectanta, ce caracterizează în general plastică genului scurt. Bogăția imaginației la care redarea conține puțin suprarealism, vecin cu un simbolism voit monumental, constituie nativul sau. Adăugând ușoară melancolie ce dă atmosferă de ansamblu, cât și în tratamentul plastic, descoperim un artist bine definit, practic greu de egalat, cu un stil demult format. În aparență unui zâmbet pururi jovial și neinfatuat
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
alte activități, între care serviciile și comerțul. În această comună a copilărit Alexandru Macedonski (n. 14 martie 1854, d. 24 noiembrie 1920) poet, prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Comuna este evocată de Alexandru Macedonski în poezia „Rondelul trecutului”: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Goiești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
Ibels și Paul Ranson, care împărtășeau ideile sale, Sérusier formează gruparea "Leș Nabis" (din limba ebraica: ""nebiim"" înseamnă "profet" sau "persoană care primește semne din lumea de dincolo"). Ei se întâlnesc cu regularitate, dezbătând diverse teorii ale artei, discutând despre simbolism, ocultism, esoterism etc. Mai tarziu, la acest grup se alătură Armând Seguin, Édouard Vuillard și Ker-Xavier Roussel. După plecarea lui Paul Gauguin în Tahiti, în 1891, grupul se destramă, fiecare pictor luând o direcție individuală. În vara anului 1892, Sérusier
Paul Sérusier () [Corola-website/Science/313812_a_315141]
-
au știut să-l „uite” pe Grigorescu, precum și lui Tonitza și Pallady care au intrat în pictura modernă românească de o manieră cu totul originală. Formula cu care s-a depășit idilismul grigorescian și impresionismul european a fost reprezentată de simbolism, ca parte integrantă a curentului Art Nouveau. Atașați acestui curent au fost pictorii Nicolae Vermont, Luchian, Ipolit Strâmbu, Pallady, Petrașcu, Kimon Loghi, Ștefan Popescu, Aurel Popp, Apcar Baltazar etc. Cu toate că opera pe care a lăsat-o în urma sa nu s-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
cu viziunea artiștilor sfârșitului de secol al XIX-lea, înrudire care a reabilitat linia în detrimentul formei, cu soluția nabiștilor și cu cea adoptată de către Paul Gauguin. Ca și aceștia din urmă, Baltazar a fost un restaurator al conturului, adoptând un simbolism liniar și care a dorit crearea unui mod de exprimare unde linia să fie factorul esențial și nu culoarea. El a pus accentul pe bidimensionalism, aducând în prim plan suprafața plană și a renunțat la modularea prin lumini și umbre
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
distinsă". Analizând opera lui Baltazar și pe cea a lui Chavannes, criticul Vasile Florea a determinat o apropiere importantă între cei doi, făcând comparație între "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul" și decorațiile cu "Sfânta Geneviéve" a lui Chavannes. Ambele lucrări aparțin simbolismului trasat de Albert Aurier, care a cerut ca opera de această sorginte să fie una ideistică, subiectivă, sintetică și mai ales decorativă. Ultimul atribut este cel care caracterizează cel mai plenar opera pe care a lăsat-o în urmă artistul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Grasset, Robert Burns și alții. Ilustrațiile realizate de Baltazar au o atmosferă de mister care transpare în mod evident, așa cum sunt de exemplu grafica care ilustrează poezia "Catedrala" lui Dumitru Nanu și cea la poezia "Chemare" a lui Panait Cerna. Simbolismul de sorginte prerafaelită apare în frontispiciile la poezia "Țiganii" de D. Munteanu și la nuvela "Isus pe apă" a lui Cincinat Pavelescu. Semnificativ pentru grafica secesionistă este frontispiciul la poezia tradusă de Cincinat Pavelescu, "Antoniu și Cleopatra" a lui José
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
textului. Ei văd cartea ca oferind atât o serie de avertismente date omenirii cât și o descriere amănunțită a proceselor interne, spirituale, ale sufletului individual. Cabaliștii gnostici cred că Apocalipsa (la fel ca Geneza) este o carte foarte profundă de simbolism cabalistic. Acest punct de vedere este expus de învățători cum ar fi H.P. Blavatsky, Eliphas Levi și Rudolf Steiner. Gnosticii creștini este improbabil să fie atrași de Apocalipsa deoarece le repugnă doctrina mântuirii prin Mielul sacrificat, care este parte centrală
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]