4,326 matches
-
general al creației muzicale românești de Mihai Popescu și catalogului publicat de Viorel Cosma în lexiconul Muzicieni români, Cuclin a transformat concertul în Simfonia XV în 1954. Ce l-a determinat pe Cuclin să reconsidere concertul? După ciclul primelor paisprezece simfonii, descris de el însuși în Mes symphonies, compozitorul inserează această simfonie concertantă, scriind apoi încă patru lucrări din același gen, printre care Simfonia nr. 17, închinată memoriei lui Bach, ca o revalorizare a formelor preclasice pe care le cultivase în
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de Viorel Cosma în lexiconul Muzicieni români, Cuclin a transformat concertul în Simfonia XV în 1954. Ce l-a determinat pe Cuclin să reconsidere concertul? După ciclul primelor paisprezece simfonii, descris de el însuși în Mes symphonies, compozitorul inserează această simfonie concertantă, scriind apoi încă patru lucrări din același gen, printre care Simfonia nr. 17, închinată memoriei lui Bach, ca o revalorizare a formelor preclasice pe care le cultivase în suite. O explicație posibilă ar fi planul tonal al concertului regândit
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Simfonia XV în 1954. Ce l-a determinat pe Cuclin să reconsidere concertul? După ciclul primelor paisprezece simfonii, descris de el însuși în Mes symphonies, compozitorul inserează această simfonie concertantă, scriind apoi încă patru lucrări din același gen, printre care Simfonia nr. 17, închinată memoriei lui Bach, ca o revalorizare a formelor preclasice pe care le cultivase în suite. O explicație posibilă ar fi planul tonal al concertului regândit din perspectiva interpretării metafizice. În 1929, Cuclin cristalizase probabil propriul său sistem
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
secundar. A doua temă a aceluiași grup este prezentată în La major; așadar, un salt ascendent de 6 cvinte, care precedă o mică dezvoltare finală, ce readuce tonalitatea inițială, la minor. În scrierile sale, Cuclin compară planul dramatic general al simfoniei (gândită în 4 părți) cu lupta și unitatea contrariilor. Acțiunea (partea I) și reacțiunea (partea a II-a) sunt urmate de meditație (partea a III-a) și triumf (partea a IV-a). În această simfonie concertantă, înfruntările capătă un aspect
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
compară planul dramatic general al simfoniei (gândită în 4 părți) cu lupta și unitatea contrariilor. Acțiunea (partea I) și reacțiunea (partea a II-a) sunt urmate de meditație (partea a III-a) și triumf (partea a IV-a). În această simfonie concertantă, înfruntările capătă un aspect mai puțin tensionat, dar nu lipsit de dramatism. Ca și în concetul pentru pian și orchestră, solistului îi revine rolul de narator al acestor confruntări, dar și de reconciliator. Simfonia a XV-a aduce noutate
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
a IV-a). În această simfonie concertantă, înfruntările capătă un aspect mai puțin tensionat, dar nu lipsit de dramatism. Ca și în concetul pentru pian și orchestră, solistului îi revine rolul de narator al acestor confruntări, dar și de reconciliator. Simfonia a XV-a aduce noutate și frumusețe în spiritul enunțat în Estetică: „Frumusețea veche este permanentă în mlădierea, forța ei și inepuizabila ei facultate a-tot-creativă; frumusețea nouă, una din infinitele eflorescențe posibile ale celei vechi, nu poate fi decât accidentală
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
nepregătit și absolut neștiutor de elementare noțiuni și reguli muzicale. Din tot ceea ce îmi amintesc eu, pot să vă lămuresc dîndu-vă dovezi contrarii, care sunt convingătoare. Tata cunoștea enorm de multă literatură muzicală, aproape ca un muzicolog de profesie. Toate simfoniile de Beethoven, care era idolul lui, ar fi putut să le dirijeze, indicînd intrările fie cărui instrument cu însemnătatea și intensitatea lui Le fluera de la un capăt la altul, făcînd comentarii asupra lor care erau găsite juste și valoroase chiar
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Schubert și Schumann - și la sfârșit descoperirea care l-a încântat, chiar când a crezut că se sfârșise pentru el posibilitatea de-a mai îndrăgi pe alții. A venit într’o zi emoționat după un concert în care ascultase o simfonie de Brahms. Era fericit descoperind că „Titanul are un nepoțel!” Pe Wagner nu a putut să-l asculte îndelung, păstrând mereu rezerve. Totuși era frământat de genul pe care încă nu-l pătrunsese. E de presupus că până la urmă s-
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
cu mult rafinament sau prin secțiuni încărcate de strălucire. Prin bisul selectat din Stravinski, Daniel Goiți a bucurat sufletul unul public dispus să înfrunte vremea nefavorabilă. Partea a doua a concertului a menținut expresia aceleași perioade a creației ceaikovskiene, cu Simfonia a IV-a în fa minor terminată în 1877. Lucrarea intensifică acele contururi ale ideii de Fatum care străbat/e de fapt întreaga sa operă. Preocupat în paralel de elaborarea operei Evghenii Oneghin, corespondența cu Nadejda von Meck- căreia îi
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
-a în fa minor terminată în 1877. Lucrarea intensifică acele contururi ale ideii de Fatum care străbat/e de fapt întreaga sa operă. Preocupat în paralel de elaborarea operei Evghenii Oneghin, corespondența cu Nadejda von Meck- căreia îi și dedică simfonia - și mariajul nereușit, evenimentele încep să configureze ideea acelui implacabil care spulberă aspirația spre fericire. Milen Nachev a realizat culori orchestrale de mare o diversitate, corespunzătoare stărilor sufletești extrem de fluctuante, narate în acest fa minor plin de semnificații: tristeți fără
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
fost reliefată prin impunerea unui tempo just, consistență sonoră, gesturi de mare precizie și o frazare încărcată de expresivitate. Viziunea sa interpretativă s-a evidențiază printr-o frazare încărcată forță expresivă. În prelungirea ultimilor acorduri vom asculta în viitorul apropiat Simfonia a II -a și Simfonia „Manfred”...
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
tempo just, consistență sonoră, gesturi de mare precizie și o frazare încărcată de expresivitate. Viziunea sa interpretativă s-a evidențiază printr-o frazare încărcată forță expresivă. În prelungirea ultimilor acorduri vom asculta în viitorul apropiat Simfonia a II -a și Simfonia „Manfred”...
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
idealul său de sonoritate-pastă și de curgere/devenire în timp, valorificând într-un mod subliniat artistic toate tehnicile/sintaxele plurivocale experimentate de componistica deceniilor anterioare dar rămânând fidel gândirii modale (model fiind, Anatol Vieru) și subtilității sonore a profilului simfonic. Simfonia Glossă de Viorel Munteanu este cu siguranță cea mai cunoscută dintre lucrările simfonice ale Iașului muzical, prezentă constant pe scenele românești în ultimii 10 ani (după p.a. din 2002) și astfel intrată în conștiința-memoria publicului specialist, poate și a melomanilor
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
după p.a. din 2002) și astfel intrată în conștiința-memoria publicului specialist, poate și a melomanilor. Gravitatea adevărului ultim, expus într-un stil sobru- d e c l a m a t i v, imaginea de ansamblu a glossei, poezie și simfonie, simbolică și irepetabilă, a fost pusă în valoare încă o dată prin execuția dedicată a corului, a orchestrei, a tenorului Marian Someșan, a cărui voce caldă și strălucitoare (în același timp) a umanizat mesajul ultimativ al poeziei, interogația filozofică din sferele
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
auditoriul prin prospețimea expresiei și perfecțiunea formală. Ambianța sonoră a jocurilor, cu sugestia de fluiere și buciume realizată prin flageolette ale întregului ansamblu de coarde va inspira destule lucrări ale colegilor ieșeni. „Lamentație și descătușare”, partea a III-a din Simfonia De natura poesis de Cristian Misievici (1989) se constituie ca dramă vocal-simfonică ce apelează la surse folclorice având caracter funebru. Atât configurarea expresiei de libertate-aleatorism a interpretării corale (prin poliritmie, politempie, heterofonie) cât și impresionanta „descătușare” printr-o acumulare gradată
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
Shanghai (cu sprijinul acordat de Autoritatea Națională pentru Turism, de Institutul Cultural Român și Ministerul Afacerilor Externe) Orchestra Națională Radio, compusă din 100 de instrumentiști, care a prezentat un program având în centru muzica lui George Enescu - Rapsodia I și Simfonia I - și ca soliști invitați pe pianista țării gazdă, XIE JINGXIAN, în Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră de Brahms și pe violonistul Gabriel Croitoru, care a interpretat Ciocârlia, în aranjamentul pentru orchestră al lui Mugurel Scutăreanu, lucrare care
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
știe cum să răsplătească valoarea unui contact cultural real. Rapsodia I de George Enescu nu a sunat ca o lucrare de efect ”plină de pitorești culori sonore”, ci ca o frescă cu perspective adânci în etosul românesc, în timp ce Simfonia I nu a respins publicul prin ermetismul pe care il poate conferi o interpretare timidă, de suprafață, a textului, ci l-a purtat pe drumul larg al fanteziei, cu descrieri cromatice trasate cu dezinvoltură și eleganță. Tiberiu Soare a avut
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
la niște cărți sfinte, obținute în taină și cu imensă greutate, căci erau interzise de securitate! Lajta Laszlo a fost și compozitor și dirijor. Au rămas 68 de opusuri în urma lui. Unele de inspirație folclorică, altele nu. A scris 9 simfonii, suite orchestrale, multe opusuri camerale, coruri, o opera bufa , un balet... Era un anticomunist convins, așa că după 1948 nu i s-au mai cântat lucrările. Până la sfârșitul vieții a trăit într-o mare sărăcie, vânzând din casă, pentru ca să
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
a continuat cu Ruxandra Urdăreanu și ale sale Patru cântece franceze, acompaniată la pian de Ioana Maxim, urmată apoi de cele Cinci valsuri pentru pian în interpretarea Mădălinei Florescu. Seara noastră muzicală petrecută în foayerul operei s-a încheiat cu Simfonia Simplă într-un aranjament pentru cvintet de coarde, cea mai cunoscută și îndrăgită lucrare orchestrală a lui Britten, o muzică captivantă, ușor previzibilă, ce atrage publicul încă de la primele măsuri. Cvintetul a fost alătuit din membrii ai orchestrei Operei Naționale
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
în peisajul bucureștean. Ce este dragostea? Nu am aflat nici până acum, poate că este tocmai acea primă ninsoare, sau poate seara muzicală oferită cu drag nouă. Dragostea se află în lucrurile mărunte, la fel cum tânărul Britten afirma despre simfonia sa (Simfonia Simplă) că este una facilă la prima vedere, juvenilă, dar care poate ascunde lucruri mărețe.
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
bucureștean. Ce este dragostea? Nu am aflat nici până acum, poate că este tocmai acea primă ninsoare, sau poate seara muzicală oferită cu drag nouă. Dragostea se află în lucrurile mărunte, la fel cum tânărul Britten afirma despre simfonia sa (Simfonia Simplă) că este una facilă la prima vedere, juvenilă, dar care poate ascunde lucruri mărețe.
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
Lucru rar. Cât despre Chopin-ul oferit la bis, ce să mai spun, o adevărată încântare. L-a interpretat nici siropos, nici repezit, nici prea romantic, nici prea dramatic, ci pur și simplu tulburător. Iar execuția “Micii simfoniete“ cum e supranumită Simfonia a 6-a în Do major de Schubert, cu care s-a încheiat seara, a relevat o dată în plus, calitatea deosebită a acestei orchestre, atât de dotată emoțional și tehnic, moral și artistic. Plecând năucită de la acest concert, mă gândeam
Concert de Oscar la Sibiu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84307_a_85632]
-
condens, declanșează explozia spațiului acustic, urmată de reverberația unui clopot și, mai apoi, de ecoul cântărilor de insecte.” A doua piesă din program poate fi, spre exemplu, un concert pentru pian și orchestră de W.A. Mozart. Ar urma o simfonie de P.I. Ceaikovski. Pentru încheiere, se interpretează Omega recidiva de Octavian Nemescu, ca ultima copertă a evenimentului. Este vorba de finalul finalurilor. După revenirea cântărilor de insecte, se produc 40 de finaluri, adunate sub titlul Timpul sfârșiturilor. Sunt 40 de
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
i a n Iorgulescu (n. 1951) este o personalitate plurivalentă, cu notabile contribuții creatoare în domeniul compoziției, eseisticii, poeziei, precum și în managementul cultural la cel mai înalt nivel. Din bogata sa creație muzicală a fost aleasă prima dintre cele trei Simfonii, compusă în anul 1975 și revăzută în anul 2013. Discursul muzical, cu structură triadică, se desfășoară fără întrerupere și este bazat pe câteva nuclee din care se construiește întregul edificiu. Este utilizat limbajul serial-modal. Recunoaștem pe parcurs unele influențe specifice
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
coloristică, prin modul ingenios de utilizare a posibilităților latente de care dispune marele aparat al orchestrei simfonice. Având ca rezultat revelarea unui conținut dens de idei și procese psihice, parcurgerea acestei muzici provoacă interesul și satisfacția ascultătorului avizat. Titlul atribuit Simfoniei, „Nebănuitele trepte”, vorbește despre vocația de poet a autorului, conducându-ne metaforic către zona ascensiunii spirituale ca năzuință eternă a creatorului autentic. Compusă în anul 2012, Frenesia 2 op. 84 de Dan Dediu (n. 1967) e dedicată Orchestrei naționale de
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]