1,391 matches
-
devenire în anii imediat următori celei de-a doua conflagrații mondiale: experiența închisorii, implicarea în viața sindicatelor, politica vremii ș.a.m.d. Personajele, mai toate schematice, întruchipează, totuși, o lume în schimbare, tulbure. Dacă teza nu ar fi atât de simplist urmărită, s-ar reține observația atentă, structurată prin acumulări, a unor medii. În următoarele scrieri S. cultivă cu preponderență umorul, în diverse registre. Umorul sec, ca în Pastile contra prostiei (1968), cel al mediilor și al caracterelor (lumea teatrului, a
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
s-a petrecut pe marginea episodului în care o femeie și-a dat foc în fața Primăriei din Pitești, asistată de un public destul de numeros. Atunci, comentatori ai vieții sociale de la noi din țară s-au grăbit să recurgă la interpretări simpliste și superficiale, precum: „oamenii nu mai pot suporta mizeria și sărăcia”, „acum pe nimeni nu interesează ce se întâmplă cu celălalt”. Din păcate, printre astfel de comentatori publici, mediatizați, au fost nu doar reporteri și ziariști, ci și „sociologi” și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la adresa culturii naționale și, mai pragmatic, la slujbele și salariul lor. Imigranții sunt făcuți „țapi ispășitori” însă și pentru alte necazuri sociale (dezordine, criminalitate etc.). Cred că, judecând într-un spirit umanist echitabil, nu putem blama așa de ușor și simplist populația majoritară autohtonă. E vorba nu doar despre stereotipii și prejudecăți, ci și despre conflictul realistic de grup; mai ales, ar trebui să luăm mai în serios faptul că, înțeles tendențios, multiculturalismul vine în coliziune cu însăși democrația și drepturile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valoroasă din punct de vedere didactic. Din această perspectivă, modul cum este obținută o anumită informație, cum capătă un referențial pentru cel care o transmite și cum se transformă apoi în mesaj reprezintă un factor comunicațional important, depășind o viziune simplistă asupra procesului, potrivit căreia comunicarea începe strict în momentul în care o persoană transmite o informație. Continuând ideea, considerăm că este util să echilibrăm acest punct de vedere prin utilizarea aceluiași spectru observațional asupra receptorului; astfel, acesta, la rândul său
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
importanței cărții sfinte nu constituie, firește, o noutate în sine pentru nici un scriitor creștin și nici pentru Augustin. însă aceasta devine baza doctrinei sale referitoare la raportul dintre fides și intellectus, înțeleasă pînă la el ca o opoziție puțin cam simplistă între credință și rațiune. Credința este baza înțelegerii lui Dumnezeu, dar aceasta nu înseamnă că trebuie văzută ca o atitudine oarbă și irațională, ci ca un instrument ce servește înțelegerii, de aceea în opera tîrzie despre Treime (XV, 2, 2
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o activitate orientată spre studiul textelor religioase. „Dacă vrem să vedem continuitatea, observă Pricoco, aceasta nu se înregistrează între schola romană și mănăstirea din Calabria, ci constă în persistenta vocație a lui Cassiodor pentru studiile biblice și religioase...” Ar fi simplist așadar să reducem Vivarium-ul la o instituție exclusiv intelectuală sau la o școală laică și să uităm premisele sale monastice. Pretinsa „noutate” a așezămîntului trebuie să fie, din acest punct de vedere, substanțial redimensionată. în noul rol de conducător al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
autentic impuls „științific” sau erudit, ci pentru ca acela care citește, văzînd nenorocirile din trecut (și altele care amenință epoca prezentă), să se „convertească”. Vremurile creștine, acelea în care s-a răspîndit noua religie, nu sînt vremuri fericite, așa cum în mod simplist lăsase să se înțeleagă Orosius: Iordanes scrie avînd în spate o istorie de o sută cincizeci de ani de devastări și războaie barbare. Iordanes e un got care a învățat întîi limba greacă și apoi limba latină și scrie simplu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
e greu să surprinzi o direcție omogenă și precisă în producția poetică a lui Venantius. Luate în ansamblu, Miscellanea sînt utile și pentru cunoașterea ambianței istorice, nu numai a celei intelectuale, din Franța secolului al VI-lea, chiar dacă ar fi simplist să considerăm poezia lui Venantius doar o reflectare a istoriei francilor. Să spunem mai degrabă că, la el, versificarea fluentă și îngrijită, disponibilă în orice ocazie, este predominantă în raport cu profunzimea sentimentelor și cu angajamentul poetic deplin; printre calitățile sale se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
îl va ajuta pe Moise să construiască tabernaculul său; însă, din moment ce tabernaculul ceresc, la rîndul său, reproduce universul, rezultă că și tabernaculul construit de Moise simbolizează universul. La prima vedere, această serie de exegeze propuse de scriitorul nostru pare extrem de simplistă și e sortită unei condamnări fără drept de apel dacă este comparată cu opere similare ale unor personalități mult mai cultivate și mai profunde decît el. însă a existat și o exegeză a textului sacru mai umilă și mai simplă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Donald. O voce feminină triumfătoare, care încearcă să prezinte cronica acestei transformări identitare ca pe un colosal succes. Dar narațiunile identitare sînt, prin definiție, deschise, ele nu pot sta sub semnul unui happy-end decît cu riscul de a deveni foarte simpliste sau teziste. M-a surprins, de asemenea, deși poate în mică măsură, să descopăr naivitatea cu care Mc Closkey își reprezintă, idilic, universul feminin, drept un fel de republică compusă din surori și mame, în care relațiile umane se bazează
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
se joace și nu pot să se coreleze cu partenerii, Întrucât se ceartă, țipă, urlă. Chiar jocul este mai sărac În acțiuni și nu se poate desprinde direcția spre care evoluează. Nu se verbalizează, jocul se desfășoară după o schemă simplistă, rămânând În stadiul de mânuire a obiectelor. Dacă jocul este dirijat și utilizat mult, sub stricta supraveghere a educatorului, devine o activitate neplăcută pentru copil, obosindu-l. Jocul didactic este o formă de joc care Îmbină armonios elementul instructiv și
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
lui S. merge însă mai curând spre implicațiile esențialiste atribuite relației real - posibil de filosofia europeană. Și, mai ales, spre evaluarea ei tradițională într-un sistem având ca antipozi centralul și perifericul. Tipologia flexibilă proiectată în carte demonstrează că opoziția simplistă lumi centrale - lumi marginale camuflează o rețea complicată de relații: de compatibilitate și incompatibilitate, de comensurabilitate și incomensurabilitate, având drept consecințe intersecția sau fuziunea, ciocnirea sau acomodarea, anihilarea sau complementaritatea ș.a.m.d. Eficiența îi poate fi testată în studiul
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
După ce prezintă ansamblul trăsăturilor distinctive ale fiecăreia, Simonetti se grăbește să adauge nuanțele care se impun: „În legătură cu aceasta trebuie să spunem că a opune cultura asiatică celei alexandrine, opunând materialismul celei dintâi alegorismului celeilalte, ar fi un lucru mult prea simplist. Platonismul secolelor al II‑lea și al III‑lea d.Cr. este într‑un fel sau altul marcat de stoicism, în opera lui Origen fiind evidente elemente de origine stoică; opoziția trebuie însă interpretată cu mai multă prudență, îndeosebi din perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acesta, ea Își interiorizează valorile morale, culturale și spiritual-religioase, care contribuie la formarea ei emoțională, intelectuală și relațional-comportamentală. Persoanele nevrotice se Încarcă prin imitarea modelelor negative. În locul valorilor sunt promovate pulsiunile primare, emoțiile brute, neelaborate, un mod de a gândi simplist, elementar, conduite și acțiuni necenzurate. La prima categorie, educația va reprezenta un sistem protector al personalității, pe când la cea de-a doua categorie de indivizi, absența educației Îi va expune influențelor negative. Ei sunt cu ușurință atrași de antimodele negative
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se mai recunoaște În acesta, cel care nu mai are reperele filiației cu ființa absolută. El este ființa absurdă, care nu se mai poate Înțelege pe ea Însăși. Aceasta nu este o stare de boală psihică cum, Într-o manieră simplistă, este adesea etichetată de psihiatri. Ea este un fapt mult mai grav, a cărei subtilitate trebuie atent descoperită. Este criza morală a umanului persoanei, o Înstrăinare care merge până la pierderea propriei sale existențe. În aceste condiții, chiar dacă persoana există, existența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un fel de „barometru sufletesc” al situațiilor trăite de aceasta În decursul vieții. Persoana răspunde la aceste situații, În mod specific, imediat, sau În timp. Adesea, aceste răspunsuri, pe care le-am numit atitudini și reacții, sunt etichetate În mod simplist și eronat ca tulburări psihice, boli mintale sau stări patologice reactive. Într-o anumită privință aceste aspecte sunt justificate, dar de cele mai multe ori se exagerează. Greșeala constă În faptul că nu se face corelația Între natura situațiilor de viață și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
făcut războiul și oamenii. În Miron Grindea, roman cu multe inserții autobiografice, se încearcă o analiză a societății românești din primele decenii ale secolului al XX-lea. Observațiile, corecte, pornesc de la o realitate incontestabilă, dar perspectiva de ansamblu se dovedește simplistă, schematică, dominată de o percepție sămănătoristă, deja vetustă. Personajele rămân simple eboșe, lipsite de viață. Nici protagonistul nu este creionat convingător. Mai aproape de o reușită, paginile în care se urmărește relația dintre Miron Grindea și tatăl său capătă, în cele
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
politicii oficiale în domeniul culturii din perioada totalitarismului comunist, prin lucrări precum Cuvântul: angajare și răspundere partinică (1984), Omul nou: patriot și internaționalist (1986), Pagini de leniniană: permanență și continuitate (1988) ș.a. Pentru S. factorul social și „angajarea” militantă, înțelese simplist, sunt criterii primordiale de apreciere a fenomenului literar, cum se observă și într-o lucrare intitulată Realitate și mesaj. Patos social. Valori estetice (1981). SCRIERI: Internaționalul și naționalul în romanul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1973; Realitate și mesaj. Patos social. Valori
SENIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
uneori pedantă din lucrarea anterioară printr-o tentativă de a fixa statutul criticii sociologice cu obiect și metodologie specifice. Trasând distincțiile necesare în raport cu sociologia literaturii, critica literară sau filosofia socială, Ș. postulează legitimitatea unui demers critic ce vizează nu raportarea simplistă a operei la realitatea socială, ci analiza societății intrinseci a literaturii, înțeleasă ca formă esențializată a existenței sociale. Autorul își propune, de asemenea, să ofere un proiect critic din perspectiva socială, dar realizează puține aplicații și acestea nu întru totul
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
situate între istorisire și nuvelă, vor păstra aceeași amprentă ideologică și literară, ținta fiind cititorul provenit din mediul rural. Și Inima gospodăriei (1951), Învățătoarea (1951), Tinerețe (1953), Păpușoii (1955) fac parte din colecția „Albina”, dedicată literaturii de popularizare. Firul epic, simplist, din Tinerețe, de pildă, relatează conflictul între țăranii din două localități, rezolvat prin intermediul căminului cultural, personajele sunt invariabil pozitive și negative, adică „țărani săraci” și „chiaburi”, maniheism care ilustrează conflictul dintre două lumi, cea nouă fiind idilizată pueril. Ca de
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
român de viță veche Ilarie Măcieș și arendașul grec Iani Livaridi, care ajunge să îl ruineze pe primul. G. Ibrăileanu a remarcat cu justețe că autorul „păcătuiește împotriva adevărului; d-sa nu zugrăvește oameni reali; d-sa procedează în mod simplist”. Spre deosebire de romanul Două neamuri, schițele și nuvelele lui S.-A. nu mai sunt tributare decât în mică măsură tezelor de acest tip. Ele impun o perspectivă diametral opusă idilismului sămănătorist. Satul nu mai este văzut doar ca o oază de
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
care i-au stimulat aceste gânduri, sugerându-i ideea de a conduce o Românie independentă, un regat daco-român. Cu trecerea anilor, acestea au devenit obiectivele sale programatice. Plasarea rolului lui Carol doar Între limitele unui „domn constituțional” dovedește o manieră simplistă de abordare. Este normal ca prințul să fi avut și planuri de durată. Credem că aprecierea momentului oportun al Înfăptuirii scopurilor naționale a venit când de la domn, când de la miniștrii săi. Grija oamenilor politici români a fost de a obține
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
se mai recunoaște nimic din suprarealistul de odinioară, acum un poet tradiționalist, în linia descriptivismului pillatian sau a „peisajelor” de tinerețe ale lui B. Fundoianu, dar vizibil impregnat de ideologia realismului socialist, care transpare în versificarea agitatorică ori în parabolele simpliste. Volumele publicate între 1958 și 1966 continuă aceeași linie a clișeului oportunist: poezii cu uzine, oțelari, despre țară și noua lumină, eră, libertate, versuri-manifest împotriva fasciștilor sau dedicate lui Lenin și evenimentelor în care sunt implicate Sovietele etc. Mai mult
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Un pumn de lumină (1973), sunt dominate fie de imaginea satului, așa cum se întâmplă în Ghelia, unde se conturează o descriere plastică a Văii Someșului apropiindu-se mai mult de reportaj, sau în Răchita, exemplu de proză convențională, ce abordează simplist tema conflictului dintre vechi și nou, plasat în mediul rural al anilor ‘50 ori în mediul muncitoresc, ca în Întoarcerea fiului pierdut, Noaptea fraților. Altă culegere de povestiri, Calul alb de la miazănoapte (1977), se caracterizează tot prin filonul de origine
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
descoperiri și enigme dezlegate, urmată de Hărnicel și Lenevici (1981). Incluse în volumul Oglinzile apelor și ale nisipurilor (1985), câteva scurte povestiri despre legendele Jiului și ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul fără somn, București
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]