89,574 matches
-
că acest termen îi aparține lui J. L. Austin. Considerăm însă că numai citarea celui care a introdus o nouă noțiune lingvistică nu este suficient dacă se indică unde și cînd s-a întîmplat așa ceva. Dacă la Austin lucrurile par simple pentru că la Bibliografia de la sfîrșitul volumului nu este menționată decît o singură carte a sa, la Chomsky nu este prea ușor de detectat în care dintre cele 7 lucrări ale autorului american - prezente în Bibliografie - apare, pentru prima dată, noul
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
neapărat neinstruiți, dar uzați sub toate aspectele, cărora nici o altă muzică nu pare să li se (mai) potrivească. Poate că muzica de pe canalul Etno TV nu-i îmbracă nici ea perfect, dar le e la îndemână - o obțin printr-o simplă apăsare de buton -, e odihnitoare - n-au nevoie să-și pună capul la contribuție ca s-o înțeleagă - și îi măgulește grosolan - ce popor frumos și voios suntem, toată ziua cântăm ca greierii în haine cu sclipici. Autorii producțiilor folclorice
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
Junimii. Reușește astfel să transforme în adversar de cursă lungă pe primul său atît de entuziast mentor. În paginile Convorbirilor literare își va publica nuvelele și, mai tîrziu, romanele, dînd adevărata măsură a înzestrării sale de fin analist al sufletelor "simple și adevărate". Tot acum, în 1884, începe lunga și "aristocratica" misiune diplomatică în Italia, și cîștigă totodată în Titu Maiorescu un valoros corespondent pentru minte, inimă și literatură. Ca "epistolier", Duiliu Zamfirescu beneficiază pînă în 1903 de sfaturile și îndreptările
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
lui Dan Petrescu mai numără doar două volume de eseuri, unul de dialoguri și cîteva traduceri. E adevărat și că volumele de eseuri (în răspăr, 2000 și cel de acum) sînt compuse din articole de ziar, e adevărat că nu simple articole, ci unele adevărate studii, foarte multe în regim de serial, dar totuși articole. Spre deosebire de atîtea alte cărți compuse din articole (adică majoritatea covîrșitoare a cărților de critică, eseu, teorie publicate în spațiul mioritic al ultimilor 10 ani, unde nimeni
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
pare să fie ținta acestor sistematice deconstrucții populare, cu alte cuvinte Dan Petrescu nu e un procuror fanatizat și necreditabil așa cum sînt campionii revizuirilor la noi, ci tot sistemul de argumente și dovezi construit de el servește de fapt unui simplu exercițiu de libertate și e reflexul unei stări de exasperare. Nu vrea să demonstreze nimic acest autor atît de demonstrativ, nu vrea să facă dreptate și aici e marele său atu: impresia de gratuitate. Iar în urma acestor expuneri de argumente
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
care îl provoacă întotdeauna naivitatea copiilor și savoarea întrebărilor lor. Sînt cărți care pot aduce momente de relaxare. Probleme "filosofice" ca raportul dintre original și copie, dintre parte și întreg, ce este metafora sau ce înseamnă să fii înțelept devin simple jocuri în "poveștile" din cele două manuale. Iată cum sună un dialog "socratic" între Ruxi și prietena ei cea mai bună: " Isabela, de ce vorbesc oamenii? Isabela a strîns din buze de parcă ar fi vrut să fluiere, pe urmă a spus
Copiii nu înțeleg lucruri abstracte by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15104_a_16429]
-
noutăți în plan stilistic, tematic sau narativ. înșiruirea de povești sau de pasaje de virtuozitate prozastică își continuă binecunoscutul ritm. Mai ales păstrarea recuzitei tematice uimește. Și în Corpul veți întîlni mulți-mulți fluturi și, bineînțeles, multe "divagații" cu o ecuație simplă: viscere, creier, foetus. Sînt imagini pe care Cărtărescu le-a impus în urmă cu cîțiva ani și pe care mizează în continuare. Deja, ceea ce în 1996 părea o inovație, acum e loc comun. Cititorul cîștigă și el din această comoditate
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
avem de-a face cu o carte "frumoasă". Un epitet care poate fi considerat ipocrit după toate observațiile făcute mai sus. Nu propun aici o cronică paradoxală. Este foarte greu să recomanzi o carte frumoasă dar nespectaculoasă. Este pur și simplul volumul doi al unei trilogii despre care s-a tot vorbit - nu mai sînt multe lucruri de adăugat. Cărtărescu propune nonșalant un nou tom spre lectură plăcută. Și nu veți avea ce regreta. Reproșurile pe care le avem de făcut
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
Monde despre felul în care, în timpul războiului din Algeria, bineștiutul om politic francez de extremă dreapta, Jean-Marie Le Pen, pe atunci locotenent, îi tortura pe algerienii de la care voia să smulgă informații. Ce legătură este, îndefinitiv, între toate acestea? Una simplă: e vorba de aceeași combinație între violența (fizică ori verbală) și extremismul ideologic. E ciudat (și totuși!) să constați cît de bine merg împreună. Violența îi vine extremismului ideologic ca o mănușă. Sau invers: nu e sigur care pe care
Violență și ideologie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15120_a_16445]
-
90% dintre elevi nu mai citesc, nu mai merg la teatru sau la cinema, nu mai ascultă muzică și nu frecventează expozițiile: se joacă în schimb pe calculator. Nici una din disciplinele formatoare nu mai are căutare. Istoria a devenit un simplu prilej de demagogie, religia, unul de a face prozeliți, nicidecum de a crea o cultură specifică, literatura, o mare necunoscută. Ce fel de educație se poate realiza astfel, ce fel de om va fi cel de mîine, vă las pe
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
Popa, că persoane a căror semnătură apare în tratat n-au dat niciodată bun de tipar și nici n-au știut că vor semna textele respective etc. etc.) și atunci ele trebuiau prompt și sever sancționate public sau ele sunt simple calomnii nedemne de personalități academice. Tăcerea este complicitate. Câtă vreme o vom cultiva nu sunt șanse să construim o Românie europeană, așa cum a fost până la căderea ei sub stăpânire comunistă. De curând, la nou înființatul Canal cultural al Televiziunii naționale
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
ca să spun așa, nu numai supraviețuitorii altora, ci și supraviețuitorii noștri, deoarece ne-au fost smulși din mijlocul vieții atâția ani în care am ajuns tineri la bătrânețe, bătrâni aproape de sfârșitul vieții în tăcere". Parcurgerea vieții în tăcere este o simplă supraviețuire biologică. Dacă vrem să revenim la mentalitatea europeană, trebuie să ne proclamăm public convingerile, să vedem realitatea așa cum este, căci, vorba lui Maiorescu, "primul semn de inteligență din viața unui popor este căutarea sinceră și dezinteresată a adevărului". Nu
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
lui Alice Voinescu, de vreme ce în Notă asupra ediției se spune că "au fost respectate normele ortografice în vigoare, corectînd tacit formele folosite de autoare conforme celor uzitate la începutul veacului 20" (ceea ce nu împiedică apariția unor formulări că "Fosta o simplă coincidență?"). Pe de altă parte, textul scrisorilor este, ca și cel al jurnalului, împînzit de expresii în franceză, germană sau engleză, a căror traducere e dată fie în josul paginii, fie în notele finale - și de mult prea multe ori e
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
oferă o informație completă și sistematică celor care știu mai puține despre noile sfere ale interacțiunii comunicative și nu-i dezamăgește nici pe cei deja familiarizați cu domeniul și cu analiza sa lingvistică: pentru că reușește să acopere (într-un stil simplu, fără excese tehniciste, adesea ironic) foarte multe aspecte ale fenomenului: să descrie varietățile diferitelor forme ale comunicării electronice, să examineze critic interpretările din bibliografia de specialitate, dar și evaluările din interior (ale utilizatorilor din mai multe generații, ale autorilor de
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
ecologică", începută prin biblioteca de literatură cipriotă, cu un număr de volume consacrate literaturii catalane. Catalana - limbă neromanică care a avut ghinionul istoric al marginalizării Catalaniei în istoria secularelor războaie cu maurii - e îndeobște fie total ignorată, fie considerată un simplu dialect al spaniolei. Funcționează însă, au constatat lingviștii, un "conservatorism" îndrăcit al ariilor laterale - principiu care se aplică, în altă direcție, și limbii române - și care explică super-latinitatea fostelor state-marcă ale Imperiului Roman, ori ale Sfântului Imperiu Romano-German de Apus
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
lui Alexandru Mușina, cam aici se oprește marele și durul său "naturalism". Cu alte cuvinte nimic nou și nimic semnificativ: bîrfe la mîna a doua, mahalagism placat pe fața literaturii și căutarea de explicații oculte pentru realități culturale mult mai simple și mai normale. Cu alte cuvinte, în sistemu-i de explicații, cronicarul literar de acum nu are credibilitate neam: are un naș ilustru (padre padrone, nu?), l-a avut profesor în facultate pe Ion Bogdan Lefter de care a rămas apropiat
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
nu vine ex machina în literatură și nimeni nu poate fi pe deplin obiectiv, iar tinerii nu sînt serafi imaculați de la care să așteptăm dreptatea absolută. Dar se mai întîmplă din cînd în cînd ca ei să facă și gesturi simple, firești, la lumina zilei, să ia o carte în mînă, s-o citească și să fie entuziasmați sau dezgustați. Alexandru Mușina îi așteaptă pe tinerii "furioși", care să scrie în stil Keruac (cam demodat totuși) și să ceară socoteală "bătrînilor
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
postmodernism în lumea comunistă a anilor '80, că "Mircea Martin, cu finețea-i caracteristică, nu tranșa, dar s-au găsit destui prostovani care să se repeadă să ne demonstreze că poate exista un postmodernism fără postmodernitate. Ideea mea e una simplă: postmodernismul exprimă un anume moment economic, tehnologic, cultural, de mentalitate, specific lumii occidentale, care este într-o fază alexandrină. Asta e, o fază de final, cu plusurile și minusurile ei. Or, noi, care sîntem la margine, avem șansa de a
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
aspect în introducerea la una dintre întrebări. Totuși! Traducerea lui Faust vede lumina tiparului în 1955 iar în 1957 poetului îi apar traduceri din Lirica universală. Sigur, acestea nu sînt "originale", dar în interviu era vorba de tipărituri pur și simplu. În legătură cu Poeziile prefațate de G. Ivașcu în 1962, dna Blaga spune că poetul a semnat contractul pe patul de spital, dar că volumul a apărut abia "aproape doi ani după moartea lui." Poetul a murit în 6 mai 1961 iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
deschisă la Muzeul Național Cotroceni, iar cea de-a doua la Galeria Sabina&Jean Negulescu. Faptul că aceste expoziții au fost organizate aproape simultan și că ele numără împreună cîteva sute de lucrări poate fi, pînă la un punct, o simplă întîmplare. Pictorului i s-au oferit aceste spații și el n-a făcut decît să se conformeze ofertei. însă de la acest punct încolo, nimic nu mai este întîmplător. Ilie Boca este unul dintre foarte puținii artiști români în măsură să
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
dezvăluie resursele unei complexități apte a revalorifica tradiția abhorată (de facto însușită pînă la saturație, asimilată în subtext pentru a fi folosită în structurarea deschisă spre infinit a unor noi plăsmuiri poetice). "Biblioteca" lui Ion Stratan nu e pur și simplu "de dinamită", transformîndu-se pe spațiile defrișate de convenții într-un șantier al unei noi construcții discursive. Cu sprijinul intertextualității, actul parodic trece într-unul omagial, altfel zis parodia se preface în antiparodie, așa cum, în basme, o bătrînă ia chipul unei
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
le plasau de obicei gramaticile noastre. Faptul că se respectă tot mai puțin indicația Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) de a le scrie cu majuscule inițiale (Domnia Sa, Domnia Lui etc.) - reflectă tocmai de-solemnizarea lor, folosirea curentă ca simple pronume de politețe. Nivelul stilistic e totuși cel al "politeții oficiale", frecvente în politică și în jurnalism: "Iată ce ne-a declarat domnia sa: "Angajații noștri sînt în continuare în grevă"" (vlg.sisnet.ro); "Domnia lui a dat o mare șansă
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
dumneaei persistă (chiar dacă marcate ironic), domnia lui și domnia ei sînt mai rare. La plural, domniile lor e destul de bine reprezentat, pentru că nu există nici o altă formă echivalentă stilistic care să-l concureze. Pentru aceste serii nu sînt însă suficiente simplele cifre furnizate de "motorul de căutare": datele statistice trebuie confirmate de analiza fiecărui citat în parte, pentru că identitatea semantică și gramaticală a secvențelor respective e ambiguă (multe dintre atestări nu reprezintă pronume de politețe, ci simple folosiri ale substantivului domnie
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
nu sînt însă suficiente simplele cifre furnizate de "motorul de căutare": datele statistice trebuie confirmate de analiza fiecărui citat în parte, pentru că identitatea semantică și gramaticală a secvențelor respective e ambiguă (multe dintre atestări nu reprezintă pronume de politețe, ci simple folosiri ale substantivului domnie cu un deteminant genitival sau posesiv: "domnia lui Carol", "domnia ei plină de teroare", "domnia sa a durat între anii..."). Diferențele statistice nu sînt totuși lipsite de semnificație: domnia ei apare doar de 6 ori, domnia lui
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
Magdalena Boiangiu O ședință de lucru ceea ce părea a fi un demers întâmplător, simple coincidențe - piesa Andreei Vălean Eu când vreau să fluier, fluier, despre recuperarea delincvenților, sau montarea lui Radu Apostol de la Teatrul Creangă cu piesa Acasă (unde viața copiilor străzii era "jucată" chiar de ei) - se adună, de fapt, într-un program
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]