2,389 matches
-
III-lea e.a. descoperită la Esztergom, o piatră comemorativă din vremea împăratului roman Septimius Severus, piatră pe care apare scris numele unui evreu despre care se presupune că ar fi fost conducătorul comunității evreiești din regiune sau cel puțin șeful sinagogii construită aici de o populație de origine iudaică. Spun aceasta fiindcă fiecare om are dreptul să se înalțe spre Divinitate în acord cu propriile sale convingeri. În fond e vorba de un unu, așadar comunicarea nu reprezintă decât forma, nu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
evreului în vechea societate românească. Vezi și Andrei Pippidi, „The Mirror and Behind it. The Image of the Jew in the Romanian Society”, în Liviu Rotman Shvut. Jewish Problems in Eastern Europe, 16, Tel Aviv, 1993, pp. 73-84. Despre demolarea sinagogii: „In oltre fece demolire (principele Ștefan Cantacuzino, n.n.) la sinagoga degli Ebrei, benchè fusse in sito rimoto, comandando espressamente che non potessero più radunarsi insieme per far le loro orazioni. Certe apparenti dimostrazioni di zelo verso la religione soglione per
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Mirror and Behind it. The Image of the Jew in the Romanian Society”, în Liviu Rotman Shvut. Jewish Problems in Eastern Europe, 16, Tel Aviv, 1993, pp. 73-84. Despre demolarea sinagogii: „In oltre fece demolire (principele Ștefan Cantacuzino, n.n.) la sinagoga degli Ebrei, benchè fusse in sito rimoto, comandando espressamente che non potessero più radunarsi insieme per far le loro orazioni. Certe apparenti dimostrazioni di zelo verso la religione soglione per lo più produr sentimenti di edificazione nella mente degli nomini
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Înțelegere. Teologizarea temei trădării merge mână În mână cu această campanie de efectivă diabolizare. Pentru Ioan, Isus știa din capul locului că unul dintre apostoli Îl va trimite la moarte (6,64-71). El face mărturisirea după o predică ținută În sinagoga din Cafarnaum despre Împărtășirea cu trupul (exact: „carnea”) și sângele Său Întru dobândirea vieții veșnice. Predica scandalizează, stârnește Împotriviri și apostazii: „Dar unii dintre voi nu cred (căci Isus știa de la Început cine sunt cei care nu cred și cine
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În ochii fariseilor, Isus profanează sabatul, Îngăduindu-le discipolilor, printre altele, să smulgă spice de la marginea drumului și să le mănânce. Replica lui Isus Îi șochează prin „aroganță”: Fiul Omului este și Domnul sabatului! Scena imediat următoare se petrece În sinagogă, unde se roagă un om cu mâna uscată. Fariseii Îl ispitesc pe Isus: oare se cuvine a-i vindeca pe suferinzi de sabat? Răspuns: dacă oaia cade În groapă, o lași să piară de dragul sabatului sau o scoți de dragul vieții
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mai Încolo, Duhul Sfânt făcătorul de minuni (semeia, dynameis) poate fi echivalat metaforic, În sens puternic, cu „degetul lui Dumnezeu” (Luca). Duhul Sfânt este „degetul lui Dumnezeu” prin care lumea se vindecă, se sfințește, se mântuiește. Marcu Isus intră În sinagogă, unde găsește un om cu mâna uscată. Provocat, El răspunde aporetic, printr-o Întrebare: „Se cuvine, de sabat, să facem bine (agathon poiesai) ori să facem rău (kakopoiesai), să salvăm un suflet ori să-l ucidem?” Apoi, „privindu-i roată
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dispărut. Germanicus cască neîncrezător ochii la el. Își face repede so co teala. Tânărul Agrippa și mama lui, prințesa Berenice, frecventează cea mai aleasă societate din Cetate. De cine să fie vorba? — Trebuia să mă întâlnesc aseară cu el la sinagogă, mormăie încurcat Iulius Herodes. Trage aer în piept: — Și n-a venit... Termină cu un oftat: — De atunci îl caut întruna, dar parcă s-a evaporat... Germanicus își răsfrânge ușor disprețuitor buza de sus. Ah! Un evreu deci. Pe Iovis
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și dificilă mai este comu nitatea asta la Roma, una dintre cele mai mari din imperiu. Peste opt mii de suflete pe care nimeni nu le invidiază pentru bogăția lor. Din contră! Stau ciurdă lângă casele alea de rugăciuni numite sinagogi și cerșesc. Cu adevărat, o populație extrem de supărătoare, ale cărei superstiții este o virtute să le combați. Trage cu coada ochiului spre Iulius Herodes. Îl vede încruntat, fremătând mărunt din tălpi. Știe că nici el nu gustă carne de porc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
râmătorii erau lăsați să moară de moarte bună în cotețe. Îl aude pe Iulius Agrippa și ridică ochii spre el. — Astăzi este sâmbătă, spune el mohorât, ziua lui Saturn, și ar fi trebuit să se afle încă de aseară la sinagogă, să slăvească așa cum se cuvine începutul sabatului... Ziua lui Saturn? se revoltă în sinea lui tânărul roman. Auzi colo! Ce-or fi statornicit tocmai ziua asta, când zeul la care se închină ei e plăsmuit numai cu mintea? Nu cifrele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
recunoscută ca licită pe tot cuprinsul imperiului. Herodes Agrippa se uită repede în lături, evitând să-l privească. Romanul începe să-și piardă răbdarea. Ridică tonul: — Ce te nemulțumește? Nu vi s-a garantat dreptul de a vă aduna în sinagogi pentru rugăciuni? Mârâie printre dinți: Și ce-oți mai face pe acolo... De data aceasta, evreul îi aruncă o uitătură piezișă. Germanicus nu-l ia în seamă. E prea pornit: — Până și furtul cărților pe care le considerați sfinte este
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Numai Statilius Taurus, prefectul Urbei, s-a agitat puțin. A pus să fie biciuiți vreo doi-trei făptași în piața publică. Însă rușinea când au găsit într-o dimineață o statuie a împăratului târâtă dintr-un gymnasium și așezată taman în fața sinagogii unde se duce și el nu a fost nici astăzi spălată, deși mama lui s-a dus să se plângă chiar Liviei. Germanicus îi cercetează pe furiș chipul neliniștit. Un nor de mâhnire coboară și peste el. Ciudată mai este
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sigur decât de un singur fapt: din moment ce Augustus respectă carta libertăților religioase iudaice formulată de Iulius Caesar, nici un funcționar de stat nu a putut clinti un fir de păr din capul unui evreu pentru simplul fapt că se ducea la sinagogă. Altceva trebuie să fie la mijloc... — Individul ăla al tău nu cumva s-a apucat să facă prozelitism? întreabă brusc. Asta ar fi cu adevărat un delict, căci religia și politica nu sunt totuna. Evreilor le este garantat dreptul de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Dunării la Sulina, orașul se dezvoltă rapid, iar în 1872 obține statutul de "porto-franco"142. Între anii 1860-1865 au fost construite la Sulina două biserici grecești, iar în 1866 a fost construită o biserică românească. Mai existau în oraș: o sinagogă, două geamii, două lăcașuri de cult germane și unul anglican 143. În perioada 1856-1877 atât Tulcea cât și Sulina au reprezentat două orașe cosmopolite prin intermediul cărora s-a propagat în Dobrogea procesul de modernizare inițiat de interesele Marilor Puteri la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Vasilescu și finalizat de către Constantin Bălăcescu, monumentul a fost inaugurat la 14 septembrie 1900, dată la care prefect al județului Tulcea era domnul Ioan Nenițescu 508. Cu prilejul vizitei la Tulcea, Domnitorul Carol a văzut: geamia cea mare din oraș, sinagoga, biserica bulgară, biserica lipovenească, biserica catolică, promițând acordarea de către stat de ajutoare pentru refacerea edificiilor religioase din oraș509. După vizita la edificiile religioase din oraș, Domnitorul a participat la un dejun la care au fost invitați reprezentanți ai autorităților din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
scriau și citiau în limba română și greacă; limba franceză predându-se abia acum dupe examene"944. În perioada 1860-1865 la Sulina au fost construite două biserici ortodoxe de către locuitorii greci. În oraș existau, de asemenea: trei biserici rusești, o sinagogă, o biserică anglicană și două biserici ale comunității germane 945. La Sulina existau și două geamii. Geamia cea mare, Hamidia, a fost construită în anul 1857 de către comunitatea musulmană din localitate 946. La sfârșitul secolului al XIX-lea orașul Sulina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bordeie, 4 prăvălii și 10 mori989. Refăcută pentru prima dată în anul 1864, biserica ortodoxă din oraș a suferit lucrări de renovare și în cursul anului 1899. Alături de aceasta, în orașul Mahmudia mai existau trei biserici ale lipovenilor și o sinagogă 990. Școala din Mahmudia a fost înființată în anul 1882 ca o școală mixtă, fiind construită de către locuitori. Aceasta avea 2 învățători și era frecventată de către 142 de elevi 991. În anul 1896 orașul Mahmudia avea o populație de 1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
un gimnaziu cu 4 clase 1387. Pe lângă catedrala ortodoxă situată pe bulevardul Elisabeta, în Constanța mai erau: o biserică greacă construită în anul 1867, o biserică bulgară, o biserică armeană, o biserică catolică și una protestantă. De asemenea, existau 2 sinagogi și 7 giamii. Cele mai importante erau geamia Mahmudia, construită în anul 1822, și geamia Azizzia, construită în anul 18601388. În anul 1881 guvernul român a decis să-l însărcineze pe inginerul-șef al Comisiei Europene a Dunării, Sir Charles
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
isteț. Nu-i așa, istețule? — Vorbești prea mult. Cioara și deșteptul meu se distrează singuri. I-am legat ca pe două turturele dintr-o mânăstire. — Să-nțeleg că și tu ai fost la mânăstire? — Poți să știi? — Poate Într-o sinagogă. Pe-acolo ai fost. George se uită la ceas. — Dacă intră careva, Îi spui că bucătarul e plecat, și dacă nu se lasă dus, Îi spui că te duci tu-n bucătărie și-l servești. Ai priceput, istețule? — Bine, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mari, populau claie peste grămadă acest Babilon bezmetic și fermecător. Mirosurile de pește, șașlâc și năut se amestecau cu aburii groși ai băilor turcești unde veneau de a valma să-și spele trupurile și cu murmurul rugilor care urcau din sinagogi, biserici și moschei unde se adunau separat, fiecare după ritul și limba fiecăruia, să-și spele sufletul de aceleași păcate lumești. Oprește la o zahana, Nikolai! îi strigă Filip. Și haide cu noi să ne încălzim mădularele cu câte un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mari, populau claie peste grămadă acest Babilon bezmetic și fermecător. Mirosurile de pește, șașlâc și năut se amestecau cu aburii groși ai băilor turcești unde veneau de a valma să-și spele trupurile și cu murmurul rugilor care urcau din sinagogi, biserici și moschei unde se adunau separat, fiecare după ritul și limba fiecăruia, să-și spele sufletul de aceleași păcate lumești. Oprește la o zahana, Nikolai! îi strigă Filip. Și haide cu noi să ne încălzim mădularele cu câte un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
multe ocazii separate. Vedea multe elemente deschise În fiica sa. Lucruri ce ar fi trebuit să se conecteze, dar nu o făceau. Perucile, spre exemplu, sugerau ortodoxie; Shula chiar avea conexiuni evreiești. Părea să cunoască mulți rabini de la temple și sinagogi faimoase din Central Park West și din Cartierul de Est. Mergea oriunde la predici și la prelegeri gratuite. Unde găsea răbdarea pentru asta, Sammler nu știa a spune. El unul nu suporta nici o prelegere mai mult de zece minute. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
indivizi În parte - nu existau favoriți? Gaucho negase totul. Scuturase din capul arătos. Spusese că nutriile sunt foarte proaste. — Son muy tontos. — Arrivederci, spusese Sammler. — Adios. Shalom. Mașina Închiriată de domnul Sammler Îl dusese la Capernaum, unde Iisus predicase În sinagogă. De departe, văzuse Muntele Fericirilor. Doi ochi ar fi fost inadecvați pentru greutatea și netezimea culorii, despărțită cu dificultate de bărci de pescuit - apa albastră, neobișnuit de densă, grea, părea scufundată sub Înălțimile siriene goale. Inima lui Sammler era foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ca a mea. — Hessid. Un bătrân arătos, cu o barbă albă lată. Purta un melon și o vestă foarte de soi, cu ceasornic și lanț. Chemat des să citească din Tora, deși n-avea cum să fi contribuit mult la sinagogă. — Aa, sinagoga! Vezi tu, Elya, nu prea am avut de-a face cu sinagoga. Eram aproape gânditori liberi. Mai ales mama mea. Avea educație poloneză. Mi-a dat un nume emancipat: Artur. Sammler regretă că nu era atât de bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mea. — Hessid. Un bătrân arătos, cu o barbă albă lată. Purta un melon și o vestă foarte de soi, cu ceasornic și lanț. Chemat des să citească din Tora, deși n-avea cum să fi contribuit mult la sinagogă. — Aa, sinagoga! Vezi tu, Elya, nu prea am avut de-a face cu sinagoga. Eram aproape gânditori liberi. Mai ales mama mea. Avea educație poloneză. Mi-a dat un nume emancipat: Artur. Sammler regretă că nu era atât de bun la amintiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
melon și o vestă foarte de soi, cu ceasornic și lanț. Chemat des să citească din Tora, deși n-avea cum să fi contribuit mult la sinagogă. — Aa, sinagoga! Vezi tu, Elya, nu prea am avut de-a face cu sinagoga. Eram aproape gânditori liberi. Mai ales mama mea. Avea educație poloneză. Mi-a dat un nume emancipat: Artur. Sammler regretă că nu era atât de bun la amintiri de familie. Contactele contemporane fiind oarecum nesatisfăcătoare, l-ar fi ajutat bucuros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]