809 matches
-
sistemul extrapiramidal (cu originea la nivelul scoarței și nucleilor extrapiramidali), destinat mișcărilor automate și adaptării tonusului muscular. Cele două sisteme influențează simultan motoneuronii medulari, dar cu predominanța unuia. Un reflex monosinaptic are ca substrat anatomic un neuron senzitiv ce face sinapsă cu un neuron motor la nivel medular. Reflexele polisinaptice presupun existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte segmente medulare sau cu neuroni din etajele supramedulare. Un rol extrem de important în coordonarea mișcărilor îl are
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ariei motorii primare au și rol de integrare a activității motorii cu alte funcții corticale (în special integrare vizuomotorie), de învățare a unor activităților motorii sau de suprimare a lor. Axonii neuronilor din necortexul motor alcătuiesc calea piramidală și fac sinapsă direct cu motoneuronii spinali. Există și unii neuroni ai neocortexului motor ai căror axoni fac sinapsă în bulb cu motoneuronii nervilor cranieni (fasciculul cortico-bulbar), ce coordonează motricitatea mușchilor feței, faringelui, vălului palatin. Calea piramidală (corticospinală) este mai nou apărută filogenetic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
special integrare vizuomotorie), de învățare a unor activităților motorii sau de suprimare a lor. Axonii neuronilor din necortexul motor alcătuiesc calea piramidală și fac sinapsă direct cu motoneuronii spinali. Există și unii neuroni ai neocortexului motor ai căror axoni fac sinapsă în bulb cu motoneuronii nervilor cranieni (fasciculul cortico-bulbar), ce coordonează motricitatea mușchilor feței, faringelui, vălului palatin. Calea piramidală (corticospinală) este mai nou apărută filogenetic. Neuronii de origine ai tractului piramidal sunt localizați nu numai în ariile motorii, ci și, în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
piramidală). De la acest nivel, se împarte în: tractul piramidal încrucișat sau corticospinal lateral tractul piramidal direct (corticospinal anterior), ale cărui fibre nervoase se încrucișează și ele medular, la nivele corespunzătoare regiunii corporale inervate (metameric) Unele fibre ale căii piramidale fac sinapsă direct cu motoneuronii medulari - motoneuroni ce inervează motor mușchi ce execută mișcări fine și diferențiate, așa cum sunt mușchii degetelor. Alte fibre piramidale se conectează cu motoneuronii spinali prin intermediul a cel puțin un neuron intercalar. Neuronii intercalari au sinapse și cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
piramidale fac sinapsă direct cu motoneuronii medulari - motoneuroni ce inervează motor mușchi ce execută mișcări fine și diferențiate, așa cum sunt mușchii degetelor. Alte fibre piramidale se conectează cu motoneuronii spinali prin intermediul a cel puțin un neuron intercalar. Neuronii intercalari au sinapse și cu neuronii senzitivi, deci în această situație comanda motorie corticală este modulată. Acest tip de fibre piramidale sunt destinate mușchilor membrelor, în special flexorilor proximali. Calea extrapiramidală este destinată impulsurilor ce controlează tonusul muscular, mișcările automate, semiautomate și cele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nivelul căreia se realizează contactul dintre o fibră nervoasă motorie somatică și o fibră musculară striată sau o fibră nervoasă vegetativă și o fibră musculară netedă. Elementele constitutive ale joncțiunii neuromusculare sunt prelungirea axonală nemielinizată cu butonul terminal (în apropierea sinapsei axonul se ramifică), fanta sinaptică cu lărgimea de 200-500 A° și porțiunea membranei fibrei musculare, cutată, pe care se aplică butonul terminal. Impulsul nervos ajunge la nivelul butonului terminal și determină eliberarea de acetilcolină din veziculele conținute în acesta, cuantele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și pot aparține unor fascicule diferite; numărul de fibre dintr-o unitate motorie este mic pentru mușchii implicați în realizarea mișcărilor fine și mare pentru mușchii ce realizează mișcări grosiere. Între fibra nervoasă terminală și celula musculară se realizează o sinapsă neuroefectorie (joncțiunea neuromusculară), situată în partea mijlocie a fibrei musculare. Porțiunea presinaptică este reprezentată de membrana butonilor terminali ai axonului (care conțin numeroase mitocondrii și vezicule cu rol în stocarea și eliberarea acetilcolinei), iar porțiunea postsinaptică este reprezentată de o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
încet și cel rapid. Funcția tonică urmează o evoluție ontogenetică în sensul dezvoltării unui nou tip de tonus, de tip tetanic. Din punct de vedere al evoluției parametrilor bioelectrici, s-a semnalat creșterea gradului de polarizare al sarcolemei, în legătură cu maturizarea sinapselor motoare, creșterea potențialului de repaus, potențialului de acțiune și vitezei de conducere a impulsului. Deci ontogeneza, la fel ca și filogeneza, duce la creșterea vitezelor funcționale ale mușchiului. Aspecte semnificative prezintă dezvoltarea ontogenetică a reglării funcției musculare. Joncțiunea neuromotoare se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Însemnări despre literatura și arta postmodernă, București, 2000; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000; Mihaela Constantinescu, Post/postmodernismul: cultura divertismentului, București, 2001; Cristian Moraru, Rewriting. Postmodern Narrative and Cultural Critique in the Age of Cloning, New York, 2001; Alexandru Mușina, Sinapse, Brașov, 2001, 61-66, 99-128, 183-220; Dan Eugen Rațiu, Disputa modernism-postmodernism, Cluj-Napoca, 2001; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, 213-321; Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, tr. Dan Popescu, București, 2002; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002; Carmen Mușat, Strategiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
sunt: 1. Imperecherea cromosomilor este un fenomen cu 2 faze. Prima fază este alinierea, în care secvențele ADN de pe un cromosom își găsesc secvențele omoloage de pe celălalt cromosom. După aliniere brațele cromosomilor se lipesc strâns între ele, fază numită de sinapsă (alipire), fenomen mediat de complexul proteic sinaptonemal. 2. Recombinarea este schimbul fizic de segmente de ADN între cromosomii omologi lipiți. In urma acestui fenomen apar structuri cromatinice specializate, numite chiasme, ce păstrează împerecheați cromosomii care s-au recombinat până în anafaza
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
La sfârșitul leptotenului, cromosomii omologi sunt aliniați la cca. 400 nm distanță. Zigoten → de la cuvântul grecesc zygonema, care înseamnă „fire împerecheate” și se datorează apariției de cromosomi împerecheați, prin intermediul complexului sinaptonemal. Pachyten → de la cuvântul grecesc pachytema, ce înseamnă „panglică groasă”, sinapsele sunt complete, cromosomi sunt cuplați, se produc recombinările, cu ajutorul structurilor de tip chiasmă. Recombinările apar mai ales la autosomi, deoarece gonosomii nu sunt identici și pot schimba ADN doar pe porțiunile analoage. Diploten → de la diplonema → ”2 fire” → complexul sinaptonemal se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Pe de altă parte, de la embrion până la adult, organismul trece printr-o multitudine de faze intermediare, ale căror caracteristici trebuie eliminate. Astfel, am rămâne cu membrane interdigitale, coadă, sistemul imun ar ataca propriile celule, iar creierul ar fi inundat de sinapse inutile. Moartea celulară se produce în 2 modalități: moartea accidentală datorită intervenției factorilor exteriori, și moartea programată, atunci când necesitățile organismului o cer. Moartea accidentală, numită și necroză, se datorează traumelor mecanice și chimice, expunerii la agenți chimici și fizici toxici
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de cele mai multe ori folosesc la transmiterea excitației de la o celulă nervoasă la alta sau de la celulele nervoase la efectorii musculari sau glandulari, liganzii canalelor receptor dependente sunt numiți și neuromediatori. Eliberarea acestora are loc la nivelul formațiunilor de comunicare numite sinapse, în partea finală a acestora, numită membrană post sinaptică.Cele mai multe din aceste canale sunt permeabile pentru cationi, activarea lor ducând la depolarizarea membranei (post-sinaptice), altele (mai puține), sunt permeabile pentru anioni (Cl-), activarea lor determinând hiper polarizarea membranei și reducerea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
tip de semnalizare se numește endocrină. Uneori substanțele bioactive endogene sunt eliberate de celule pentru a modifica activitatea celulelor din imediata vecinătate. Ele nu au efect asupra celulelor mai îndepărtate, iar cantitățile de moleculăsemnal sunt reduse. Un caz particular este sinapsa, o structură specializară pentru semnalizarea între neuroni sau între neuroni și celule efectoare (vezi cap. 6). De multe ori producția unui anume substanțe în interiorul unei celule duce la modificări ale funcțiilor celulare ale aceleiași celule. Unii factori de creștere pot
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unor sisteme de recepție intracelulară. Nu se poate prezice efectul unui ligand din natura sa chimică. Acetilcolina, de exemplu, poate acționa ca neuromediator sau inhibitor al activității celulare, prin cuplarea cu diverse tipuri de receptori. Poate activa contracția musculară sau sinapsele neuro-neuronale prin cuplarea cu un canal ionic receptor-dependent, dar se cuplează și cu receptori cu șapte domenii transmembranare ce activează căi de semnalizare GTP-dependente. Există două strategii de transfer a energiei de la cuplarea ligandului până la nivelul structurii ce activează semnalele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
substanțe cu mase moleculare mici. Aceste substanțe pot fi ioni, precum Na+, Ca2+, sau o serie de substanțe organice, precum ATP sau molecule-semnal. Celulele sunt unite funcțional, pentru a forma un sincițiu (epitelial, miocardic, glial, etc.) sau se pot forma sinapse electrice. Conexonii permit cuplarea electri că, adică propagarea variațiilor de potențial membranar de la o celulă la alta în cadrul sincițiului. Conexonii se închid când nivelele Ca2+ sau H+ cresc anormal (leziuni celulare), pentru a izola celula afectată de celulele vecine. 5
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care complexul proteic de ancorare se transformă în complex de fuziune sub acțiunea unui puternic semnal de calciu citosolic. Acesta poate fi asigurată de influxul de calciu prin canale voltaj-dependente în cursul salvelor de potențiale de acțiune. 6. Transmiterea sinaptică Sinapsele chimice sunt structuri specializate ce asigură transmiterea de mesaje între celule învecinate. Așa-zisele sinapse electrice sunt de fapt bazate pe joncțiunea celulară comunicantă (nexus, gap-junction), structură proteică transmembranară ce delimitează un por care străbate două membrane adiacente. Ele permit
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
semnal de calciu citosolic. Acesta poate fi asigurată de influxul de calciu prin canale voltaj-dependente în cursul salvelor de potențiale de acțiune. 6. Transmiterea sinaptică Sinapsele chimice sunt structuri specializate ce asigură transmiterea de mesaje între celule învecinate. Așa-zisele sinapse electrice sunt de fapt bazate pe joncțiunea celulară comunicantă (nexus, gap-junction), structură proteică transmembranară ce delimitează un por care străbate două membrane adiacente. Ele permit difuzia ionilor de la o celulă la cealaltă, asigurând astfel direct propagarea potențialului de acțiune. 6
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
bazate pe joncțiunea celulară comunicantă (nexus, gap-junction), structură proteică transmembranară ce delimitează un por care străbate două membrane adiacente. Ele permit difuzia ionilor de la o celulă la cealaltă, asigurând astfel direct propagarea potențialului de acțiune. 6.1. Organizarea funcțională a sinapsei Sinapsa “chimică” presupune existența unui mediator chimic pentru semnalizarea intercelulară, eliberat în spațiul sinaptic din teritoriul presinaptic și acționând asupra unor receptori specifici prezenți în membrana postsinaptică. Componenta presinaptică este întotdeauna terminația unei prelungiri neuronale de tip axonic. Dacă celula
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pe joncțiunea celulară comunicantă (nexus, gap-junction), structură proteică transmembranară ce delimitează un por care străbate două membrane adiacente. Ele permit difuzia ionilor de la o celulă la cealaltă, asigurând astfel direct propagarea potențialului de acțiune. 6.1. Organizarea funcțională a sinapsei Sinapsa “chimică” presupune existența unui mediator chimic pentru semnalizarea intercelulară, eliberat în spațiul sinaptic din teritoriul presinaptic și acționând asupra unor receptori specifici prezenți în membrana postsinaptică. Componenta presinaptică este întotdeauna terminația unei prelungiri neuronale de tip axonic. Dacă celula receptoare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unui mediator chimic pentru semnalizarea intercelulară, eliberat în spațiul sinaptic din teritoriul presinaptic și acționând asupra unor receptori specifici prezenți în membrana postsinaptică. Componenta presinaptică este întotdeauna terminația unei prelungiri neuronale de tip axonic. Dacă celula receptoare este un neuron, sinapsa este neuro-neuronală, iar dacă aparține altui tip celular sinapsa se numește neuro-efectoare. Etapele transmiterii sinaptice reprezintă tocmai parcursul moleculei semnal. Mediatorul sinaptic (neuromediator) este sintetizat la nivelul butonului terminal sau în ribozomii corpului celular al neuronului. In al doilea caz
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sinaptic din teritoriul presinaptic și acționând asupra unor receptori specifici prezenți în membrana postsinaptică. Componenta presinaptică este întotdeauna terminația unei prelungiri neuronale de tip axonic. Dacă celula receptoare este un neuron, sinapsa este neuro-neuronală, iar dacă aparține altui tip celular sinapsa se numește neuro-efectoare. Etapele transmiterii sinaptice reprezintă tocmai parcursul moleculei semnal. Mediatorul sinaptic (neuromediator) este sintetizat la nivelul butonului terminal sau în ribozomii corpului celular al neuronului. In al doilea caz (neuropeptide), el este transportat cu ajutorul microtubulilor (neurofilamente) de-a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
nivel postsinaptic, care detectează modificări tranzitorii de potențial: potențiale postsinaptice excitatorii, respectiv inhibitorii. Depolarizarea este de obicei rezultatul unui influx de sodiu și / sau calciu, iar hiperpolarizarea poate fi determinată de eflux de potasiu sau de influx de clor. Multe sinapse folosesc mai mulți mediatori pentru transmiterea și modularea semnalului (cotransmisie), dintre care unul este de obicei neurotransmițătorul principal, iar ceilalți sunt cotransmițatori, cu diverse efecte postși presinaptice. Chiar transmițătorul principal poate acționa pe receptori presinaptici, de obicei în sens auto-inhibitor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
din fibra motorie determină cantitatea de mediator eliberată, deci gradul de ocupare a receptorilor postsinaptici nicotinici și în final, datorită sumației temporo-spațiale de la nivelul membranei postsinaptice, condiționează probabilitatea declanșării potențialelor de acțiune în fibra musculară (respectiv frecvența acestora). In cazul sinapselor interneuronale mecanismul integrativ este mult mai complex. Membana corpului celular este în general incapabilă să genereze potențiale de acțiune; ea va reprezenta suportul sumației spațio-temporale a tuturor efectelor postsinaptice excitatorii și inhibitorii, condiționând frecvența de descărcare a potențialelor de acțiune
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
proveniți din varicozități ale mai multor terminații neuronale. In funcție de echipamentul de canale ionice, răspunsul postsinaptic poate fi o modificare globală a potențialului membranar sau potențial de acțiune, dacă este atins pragul într-o regiune membranară. 6.2. Placa motorie Sinapsa neuromusculară (placa motorie, joncțiunea neuromusculară) este un model clasic de studiu pentru transmiterea sinaptică și de aceea este prezentat aici, ca introducere pentru următoarele detalii privind eliberarea mediatorului și acțiunile sale, precum și pentru capitolul de fiziologie a miocitului scheletic. Joncțiunea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]