1,034 matches
-
recanatezului, scriitorul nostru a asimilat influență ei prin versurile lui Pascoli, prin propagandă pro-Leopardi a revistei 'La Ronda', prin apropierea lui de versurile lui Ungaretti și, nu în ultimul rând, prin apartenența să la Ermetism. De-a lungul traseului vieții, sinuos și fragmentat, studiile și cariera l-au purtat la început prin Sicilia natală, mai târziu la Romă, Florența, Imperia, Milano, unde circulau, desigur, în prima parte a secolului trecut numeroase idei inovatoare, dar unde și creațiile scriitorului din Recanati continuau
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
care să nu fie pe deplin nou, aceasta ar fi starea ideală a artelor, a textelor, a hainelor (Barthes: 2006b, 152). Monica Spiridon prezintă o altă relație dialogică, în care se angajează repetiția și diferirea: "[...] relațiile dintre acestea două sunt sinuoase. S-ar putea spune că realitatea originară există expres pentru a face posibile devierea și diferirea prin raportare la ea" (1989,18). Linda Hutcheon abordează aceeași temă. Termenii sistemului ei dialogic sunt: identificare și depărtare. "În parodie, ca în orice
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pentru posteritate o imagine "corectă" despre el însuși. (...) Conștiința lui de cronicar se reduce la a proiecta în scris propria imagine pe fundalul unei Moldove sfâșiate, la întrecere, de autohtoni și de străini" (p. 216-217); "Pagina autobiografică (...) e mai amplă, sinuoasă și expresivă pentru figura interioară a memorialistului. (...) Ne putem imagina chipul întunecat al cronicarului în fața paginii " (p. 223). Singurătatea... "Studiile sunt scrise cu gândul consolidării imaginii particulare a fiecărui scriitor" (p. 8); Revenind la criteriul junimist, al râsului, suntem mai
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să-l preocupe într-atît încît să caute să îl facă imposibil. Pentru primii creștini este imposibil ca fericirea oamenilor să fie pe pămînt; imposibil să nu fie de găsit în împărăția lui Dumnezeu. Catarismul occitan reprezintă un moment din îndelungata, sinuoasa și imprevizibila istorie a lumii creștine. E pentru ultima oară cînd niște creștini afirmă cu tărie și cu mare răsunet că, lumea pămînteană fiind împărăția Diavolului, este imposibil ca oamenii să fie fericiți pe pămînt, imposibil să-și îmbunătățească soarta
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mai uman determină automat o identificare puternică a produsului, ceea ce îi asigură fixarea în memoria consumatorului. Ultima invenție: reclamă pentru un automobil al cărui sistem GPS reflectează singur, ia inițiative și îl duce pe conducătorul auto pe o șosea frumoasă, sinuoasă, pentru că mașina vrea să-și facă o plăcere. Funcționează de minune, suntem captivați de scenariu și simțim simpatie pentru o simplă mașină. Pentru mai multe informații Aggarwal, P., McGill, A., „Ist hat car smiling at me? Schema congruity as a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pe care aceștia din urmă trebuiau să le claseze în ordinea preferinței. În aceste imagini apăreau scene naturale (de exemplu un fulger lovind un munte, peisaje cu lacuri și păduri, maimuțe prin copaci), medii umane compuse din elemente complexe (canale sinuoase șerpuind printre lacustre) și medii urbane moderne, cu linii mai uniforme (parcări, fațade văruite etc.. Oamenii de știință au constatat că imaginile preferate ale participanților erau cel mai adesea scene naturale cu linii complexe, diverse planuri și volume (arbori, păduri
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
imaginile preferate ale participanților erau cel mai adesea scene naturale cu linii complexe, diverse planuri și volume (arbori, păduri, faleze, diverse animale aflate în diferite părți ale fotografiei) sau medii umane în care puteau fi văzute linii mlădioase, precum canalele sinuoase despre care aminteam mai sus. În schimb, mediile urbane cu linii drepte și simple, parcările, fațadele, suscitau puțin interes. De ce peisajele naturale plac atât de mult? Pentru a afla, I. Biederman și E. Vessel au realizat un alt experiment. Oamenii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cît regresiunea istorică pe care ea o disimulează. Triumful tehnoștiinței conține mai multe arhaisme decît ne imaginăm. Căci istoria, chiar cea a științei, nu avansează cu maiestatea unui fluviu, ci, uneori, cu intermitențele unui havuz sau cu ropotele unei cascade. Sinuoasă și uneori răscolitoare, ea se desfășoară și se repliază ca un evantai, avînd în plus, cum spunea Hegel, șiretenia sa, iar dezordinea revoluțiilor contemporane poate trimite omenirea înapoi în haos. De cîțiva ani, repetăm ca pe o mantră un cuvînt
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fi meschina bucurie a lui Marcel, spre exemplu, veșnicul nemulțumit de soartă de a vedea prăbușindu-se universul celuilalt. Sau al celorlalți. Răul nu pare să poată fi evitat, ne spune, în esență, Jérôme Ferrari, de-a lungul frazelor sale sinuoase și extrem de migălos cizelate. Teribil de deprimant, la o lectură literală. Dar, în același timp, pe urmele, Sfîntului Augustin, autorul ne face să ne amintim că această condamnare nu e irevocabilă. Finitudinea, da, modul în care o asumăm însă, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din cele mai relevante", un set de trăsături cu adevărat definitorii pentru discursul postmodern. Un scop care, odată atins, conferă o certă valoare cercetării Cameliei Grădinaru. Ca o concluzie cu valoare practică de instrument pentru realizarea analizei, după un parcurs sinuos destinat prezentării teoriilor, ni se propune o schemă alcătuită de Ihab Hassan, unde sunt cuprinse 11 trăsături definitorii ale postmodernismului, din care nu se desprinde totuși o imagine completă și nici "vreo definiție coerentă" a acestui fenomen, după cum nici distincțiile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
studiu al tropilor), fie la euristică, fiind considerată drept metodă de aplicat în cazul disputelor sau polemicilor, fie la o tehnică de argumentare, exercițiu util în vederea câștigării unei dezbateri. Demersul retoric pare astfel alungat din spațiul raționalității, intrând într-o sinuoasă dezvoltare istorică. Observând seria de opoziții în relație cu care retorica a primit de cele mai multe ori o definiție negativă (adâncime/suprafață, esențial/periferic, necesar/contingent, rațiune/pasiune, fapt/opinie, lucruri/cuvinte, realitate/iluzie etc.), Stanley Fish le sintetizează în trei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Jacques Derrida, Julia Kristeva, Philippe Sollers, Jean-Louis Baudry, Michel Foucault sau Jean Baudrillard nu este în nici un caz unul univoc. Dimpotrivă, el primește nenumărate sensuri și utilizări, astfel încât îi lipsește o unitate semantică bine determinată. Este binecunoscut cazul Barthes, cu sinuoasa construcție a conceptului, cu definiții contradictorii în etape distincte ale evoluției scriitorului. De aceea, conturarea și analiza termenului se dovedesc a fi dificile, chiar raportate la un singur gânditor, astfel încât nu putem proceda decât punctual și raportându-ne strict la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
înțelegerii. A scrie nu înseamnă neapărat a comunica, dacă ne gândim că autorul, pentru Barthes, este instanța căreia i se refuză "ultima replică". În aceeași măsură, însă, autorul este un infidel, pentru că nu oferă înțelesuri deja fixate, ci un mod sinuos al posibilității și uneori chiar al abandonului sensului: "scriem poate mai puțin pentru a materializa o idee, decât pentru a duce la bun sfârșit o misiune ce-și conține propria fericire. Scriitura are un fel de vocație a lichidării; [...] scriitorul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a priori, de orice semn al progresului. Viața se desfășoară aici, ca și în romanele lui Sadoveanu, dincolo de orice coordonate ale vârstei moderne, într-un atemporal însămânțat de răbdarea muntenilor. Octogenarul Dănilă, starostele ciobanilor de pe Culmile Scripetelui, scăldate de apele sinuoase ale râului Iablanicioara, își trimite ginerele, pe Păun Ozun, să lupte alături de armata pandurilor. Împreună cu Agripina, el are trei copii: pe Măriuca, pe Vlad și pe Păunaș. După plecarea bărbatului la oaste, rutina cotidiană învăluie implacabil destinele sătenilor, iar narațiunea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și cu o apetență clară pentru suspans narativ, vor apărea noi nuvele și romane care vor intra sub incidența temei discutate. Deocamdată însă, acestea sunt, în opinia mea, cele mai importante opere circumscrise prezentului subiect. Concluzie Am străbătut împreună drumurile sinuoase, dar, în ceea ce mă privește, seducătoare ale deimografiei, pe care am încercat să vi le prezint cât mai comprimat. Dacă ar fi de dorit ca prozele terorii autentice să înspăimânte prin mesajul transmis, nu prin volum, ar fi, de asemenea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
aura tainică a Parisului, locul în care flaneurul este un sacerdot, iar flanatul un ritual. Din toate întâlnirile urbane ale lui Benjamin, cea cu Parisul este decisivă: aici învață autorul german nu numai tehnica de a se pierde pe străzile sinuoase, ci și „fidelitatea“ în locuirea unui cartier. În Berlin, cartierul este o vecinătate funcțională (Bessergestellten), dar tocmai prin acest fapt, prin oglindirea în alteritatea lui pariziană, își dezvăluie potențialitățile magice. Franz Hessel, cu „celebrarea“ berlineză a timpului petrecut împreună cu Benja
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
impresionism la simbolism / decadentism într-un sens larg. În pictura și grafica lui Luchian se resimte influența atât a lui Manet, cât și a unui Georges de Feure, precizată în special în Panourile decorative, ca și influența Jugenstilului în ductul sinuos, senzual al ilustrărilor pentru revista Ileana; Pallady este elevul lui Gustave Moreau, iar primele sale picturi poartă amprenta unei sensibilități decadente, și chiar și atunci când pictorul își găsește propriul său drum, răzbat în pictura sa aluzii livrești, prezența cărților, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
punitive sau de tematizarea privirii meduzante a unui frumos încărcat cu voluptoase maleficii. În cadrul operei aceluiași pictor întâlnim faze simboliste / decadente uneori reprezentate chiar și numai printr-un tablou, alteori prin grafică sau panouri decorative. Isoglosa estetică simbolistă / decadentă traversează sinuos o vastă producție artistică, sensibilitatea simbolistă / decadentă a impregnat arta sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX cu ecouri târzii chiar și în interbelic, fapt care se observă pregnant în literatură la un tardosimbolist precum George Bacovia sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care indică florile, și nu invers. Există aici o simbioză între reflecție și visare, între spirit și expresia subtilă a unei dorințe, reveria. Floarea pare să exercite un fascin asupra tinerei femei, lujerul pe care se înalță urmează aceeași grație sinuoasă, insinuantă a brațului. În locul florilor, două frunze mari frunza se înscrie în tiparul iconografic al înfățișării Evei după izgonirea din Rai, ca emblemă a pudorii și consecință a punerii sexualității sub semnul interdicțiilor localizează indicial zona pubiană și sânul, ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
449. În ce privește cele patru panouri decorative, Theodor Enescu găsește similitudini cu compozițiile unui Eugène Grasset sau Georges de Feure. Figurile feminine apar într-un cadru floral dens, adus prin stilizare la nivelul unui arabesc, a unei geometrii, ce-i drept, sinuoase, care face un tandemn relevant cu geometria construcțiilor din fundal. Pentru o parte din aceste tablouri, arhitectonica relevă mai degrabă un oraș flamand, punând în evidență sursa de inspirație străină, dar și eclectismul stilului. Pieptănăturile sofisticate adăugă propria lor geometrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
placă de gips), Salomeea pocăindu-se (ulei pe carton), Studiu pentru Salomeea (schiță, pastel pe carton). Este un bun prilej de a observa, prin utilizarea acestei recurențe tematice, amprenta unei alte sensibilități informate cultural în abordarea unui subiect cu o sinuoasă istorie culturală, circumstanțiat însă decadent în mediile secesioniste pe care le frecventase pictorița în Germania, dar și în spațiul de cultură franceză, unde a cunoscut succesul piesa lui Oscar Wilde. Pictorița realizează o abatere asumată estetic de la "tradiția" biblică, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interior“. Noi cerințe funcționale pot fi satisfăcute doar pe acele linii care sunt predeterminate de constrângeri structurale. Gould sublinia că în cadrul acelui mod de gândire funcțional și adaptaționist pe care l-a promovat Darwin nu au fost apreciate îndeajuns „căile sinuoase“, pe care pot fi satisfăcute cerințe ale adaptării datorită constrângerilor impuse schimbărilor evolutive de către caracteristicile structurale ale organismelor. Caracteristici structurale proprii diferitelor tipuri de organisme pot atât limita, cât și facilita schimbări ale trăsăturilor organismelor care răspund presiunii exercitate de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și terapeutică este complementară demersurilor empirico-analitice, specifice politologiei și stasiologiei. GEORGE JIGLĂU Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România Evoluția sistemului de partide din România, la 20 de ani de la reapariția pluralismului politic, a fost în mod constant una sinuoasă. Pe fondul neclarităților instituționale generate de existența deopotrivă a unui Parlament puternic și a unui președinte ales prin vot direct cu atribuții executive semnificative, sistemul de partide a fost influențat în permanență de o personalizare excesivă, ideologia având relevanță doar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
un interval istoric atât de scurt, trebuie avută în vedere decolarea tardivă și dificilă a modernității românești, absența îndelungată a exercițiului democratic (1938-1990), precedată într-un interval istoric de scurtă întindere de o democrație formală și incompletă. Așadar, o istorie sinuoasă și comprimată în care societatea românească a reprodus atât formele și instituțiile demo-liberale ocidentale, cât și pe cele comunist-sovietice și apoi, printr-o mișcare la stânga împrejur, din nou pe cele demo-liberale occidentale. Consecințele acestor tranziții succesive, rapide și contradictorii nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Portugalia 1976; Spania 1977); de la totalitarism la partidocrație (România, Bulgaria, 1990); de la partidocrație la anarhie (ex-Iugoslavia, 1994). Acestea sunt numai câteva din tranzițiile politice ale istoriei relativ recente. Revenind la partidocrație, opinia la care subscriu este aceea că, pe drumul sinuos al tranziției postcomuniste, România a trecut, cel puțin până în prezent, "de la partidul unic la partidocrație", altfel spus, nu la o democrație a cetățenilor prin maturizarea societății civile, ci la o dominație a partidelor prin acapararea și utilizarea aparatului de stat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]