577 matches
-
s-a lăudat cu această performanță în lucrările sale. Întreaga forță a casei de Austria a fost implementată aici, pentru a-l face de necucerit, iar Maiestatea Voastră l-a cucerit în douăzeci și patru de ore. Trebuie să tăcem în admirație, Sire, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru că a făcut să ne naștem în timpul domniei unui astfel de rege precum Maiestatea Voastră.“ nu au fost repede uitate. Trei dintre fetele lui Colbert au fost măritate cu duci, cheltuielile nunții fiind suportate în totalitate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
des repetată încât l-a enervat pe Le Nôtre, al cărui suflet era pe atât de nobil și dezinteresat, pe cât era de generos cel al stăpânului său. La a patra întrerupere s-a oprit și i-a spus brusc regelui: « Sire, Maiestatea Voastră nu mai trebuie să audă nimic. Vă voi ruina». Pe lângă drumul simbolic al soarelui, arhitectul Le Brun a descris alegoric viața lui Ludovic al XIV-lea, utilizând pentru aceasta motive, simboluri și personaje mitologice. Astfel, pe traseul pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
închis la Bastilia și apoi trimis la Montpellier unde a rămas douăzeci de ani. La întoarcerea sa, regele, care îl iertase, nu s-a putut abține să nu-i ia peste picior vestimentația. La rândul său, Vardes se umilește afirmând: «Sire, când cineva este atât de mizerabil pentru a fi îndepărtat de lângă dumneavoastră, nu numai ca este un nenorocit, ci este și ridicol»“ Caracteristic lucrărilor apocrife este interesul pentru detaliu, mijloc literar utilizat pentru a conferi credibilitate afirmațiilor. Rememorând evenimente petrecute
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de Vardes l-a recunoscut și a făcut o plecăciune. Regele i-a spus râzând: «Vardes, ce lucru prostesc ai făcut, știi foarte bine că nu faci plecăciuni nimănui în prezența mea». Domnul de Vardes a răspuns pe același ton: «Sire, nu mai știu nimic, am uitat totul, Maiestatea Voastră va trebui să-mi ierte chiar și treizeci de neghiobii.» «Asta voi face », a răspuns regele, «mai ai douăzeci și nouă rămase». Mai apoi, când regele s-a amuzat de haina
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
totul, Maiestatea Voastră va trebui să-mi ierte chiar și treizeci de neghiobii.» «Asta voi face », a răspuns regele, «mai ai douăzeci și nouă rămase». Mai apoi, când regele s-a amuzat de haina sa, domnul de Vardes a spus: «Sire, când cineva este atât de nenorocit încât să fie îndepărtat de lângă dumneavoastră, nu numai că este nefericit, ci devine și ridicol».“ Tendința generală era de a face pe plac regelui, indiferent cât de umilitor era acest lucru. Un alt caz
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
valet se ocupă de deschiderea obloanelor, apoi iese purtând patul de veghe pe care a dormit valetul principal. La ora șapte și jumătate valetul principal se apropie de patul regal și fără a atinge perdelele care coboară în jurul baldachinului șoptește:„Sire, este ora“.293 Apoi deschide ușa și în cameră pătrund primul medic și primul chirurg. Primul medic îl examinează pe rege și îi prescrie câteva remedii. Este o întâlnire formală, de care medicii profită pentru a solicita diverse intervenții în favoarea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
repetat santinela. «Ducele d‘Epernon» a spus. «Care din ei ?» «Cel care a murit ultimul». Pe baza acestui răspuns l-au lăsat să intre.Temându-se totuși că va intra într-o încurcătură din cauza aceasta, a mers direct la rege. «Sire, » a spus, « plouă atât de puternic încât am venit în trăsura mea chiar până la piciorul treptelor dumneavoastră.» Regele a fost nemulțumit. «Ce prost te-a lăsat să intri?» a întrebat. « Un prost mult mai mare decât își poate imagina Maiestatea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lucru, Nicholas Fouquet, administratorul șef al finanțelor, a fost aspru pedepsit, iar soarta sa a rămas în conștiința nobililor francezi ai secolului al XVII-lea ca un exemplu ce nu trebuia urmat. „... Vatel îl găsește pe Gourville și-i spune: «Sire, nu voi fi în stare să supraviețuiesc acestei umilințe». Gourville râde de el. Apoi Vatel merge în propria cameră, îți sprijină sabia de perete și și-o înfige în inimă, dar numai la a treia încercare, deoarece își provocase două
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
regat. 3. Când s-au adunat cu toții, sultanul a expus motivul pentru care îi convocase și pentru care acum se aflau înaintea lui, ca și ceea ce îi spuseseră cei doi clerici și motivul venirii lor. Însă ei i-au răspuns: „Sire, tu ești sabia legii: ție îți este dat să o păstrezi și să o aperi. Noi îți poruncim, în numele lui Dumnezeu și a lui Mahomed, care ne-au dat această lege, să poruncești ca aceștia să fie decapitați imediat. Cât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
careva căruia trebuia să i se facă dreptate și nu i se putea face fără el; noi i-i numeam, iar el ordona să-i fie aduși și întreba: "De ce nu acceptați ceea ce vă oferă oamenii noștri?" Iar ei spuneau: "Sire, din cauză că ne oferă puțin." Iar el le spunea astfel: "Ar trebui să acceptați ceea ce am vrea să vă oferim". Și omul cel sfînt se străduia astfel, din toate puterile, să-i pună pe calea cea dreaptă și rezonabilă. De multe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ne așezăm în jurul lui; și toată lumea care avea nevoie să i se înfățișeze stătea în jurul lui în picioare; și atunci el le împărțea dreptatea în felul în care v-am spus mai înainte că făcea în pădurea de la Vincennes. Jean, sire de Joinville, Histoire de Saint Louis, (ed. Natalis de Wailly, Paris, Firmin-Didot, 1874, p. 33) Acest text celebru provine din Istoria lui Ludovic cel Sfînt de Joinville. Abia după canonizarea lui Ludovic cel Sfînt (1297) regina Jeanne de Navarre, soție
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
0,8 Călimăneasa 9,3 Tătăranu Tătăranu 4,4 Bordeasca Veche 5,9 Vâjâitoarea 9,2 Bordeasca Nouă 5,0 Martinești 2,1 Tulnici Coza 21,0 Lepșa 4,7 Tulnici 6,2 Țifești Bătinești 6,1 Valea Sării Valea Sirii 8,5 Vidra Vidra 10,8 Vintileasca Tănăsari 12,7 Neculele 20,6 Bahnele 21,3 Poiana Stoichii 15,2 După Măgura 1,1 Vintileasca 18,7 Vizantea-Livezi Vizantea-Răzășească 10,8 Vizantea-Mânăstirească 10,8 Vânători Jorăști 17,6 Rădulești 39
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
p? r? it �ntre Rom�nia ? i Iugoslavia. Br? tianu a refuzat s? semneze tratatul. �mp? r? irea aceasta s? a dovedit totu? i a fi o reu? it? , men? în�ndu? se ferm �n ultimii 70 de ani24. P? r? sirea de c? tre Br? tianu a Conferin? ei de Pace a dus la demisia lui ? i la formarea unui guvern sub conducerea generalului Artur V? itoianu �n vederea organiz? rîi primelor alegeri conform principiului votului universal din Rom�nia Mare. ?inute
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
semna �ntotdeauna �n Rom�nia alegeri noi, cu multiple fraude ? i mult? violen??. Alegerile dese discreditau ? i mai mult democra? ia. �n timpul campaniei, Iorga a str? b?țuț ? ara �n cruci? ? i curmezi?. �n centrul evreiesc de la Ia? i le? a vorbit evreilor despre �g? sirea unei c? i spre inima poporului rom�n�. La Chi? în? u a apelat la evrei că s??? i p? r? seasc? ghetourile, s? se restructureze social ? i profesional ? i s??? i trimit? rabinii s? studieze la Seminariile Rabinice Franceze. Din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga ? i Eliade 223�Ibidem. Mircea Eliade declară �n cel de al doilea volum de memorii (postume) c? nu �pierduse contactul� cu genera? ia colegilor s? i de facultate. C?l? uzit de misticismul ? i de c? ut? rile sale �ntru g? sirea r? spunsurilor, el s-a al? turat Legiunii la �ndemnul mentorului s? u, Nae Ionescu, �n anii '30. Au fost am�ndoi aresta? i �n timpul Dictaturii Regale. Carol le-a cerut s? condamne Legiunea, dar ei au refuzat. Eliade a fost salvat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
decizii se numește, în mod tradițional, cazuistic]. Aceasta nu s-a bucurat de o bun] reputație în perioada contrareformei, întrucât a generat o serie de reguli ce permiteau abaterea de la îndatoriri morale evidente, măi degrab] decât a dus la g]sirea și realizarea acțiunii corecte în anumite situații. De exemplu, limitarea mintal], echivocul și sperjurul erau considerate legitime, dac] bun]starea persoanei, incluzând onoarea și averile, era în joc; iar, potrivit doctrinei „p]catului filosofic”, o acțiune nu era considerat] un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Și nu pentru c] viața poate fi tr]it] în absența unor reguli sau coduri, improvizând, ci pentru c] etică lui Iisus se situeaz] într-o alt] dimensiune, c]utând mereu o expresie adecvat] pentru agape, pe m]sura dep]sirii anumitor forme ale acesteia. Creștinii ofer] dou] replici acestor acuzații. În primul rând, faptul c] Iisus nu a dat indicații etice detaliate reprezint] un aspect pozitiv, c]ci, altfel, am încerca mereu s] le atribuim diverselor culturi în conținu] schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] Aristotel se oprește aici. Că și Platon, el descrie tipurile de comportament corect - că, de exemplu, în faimoasa „doctrin] despre r]u”, care localizeaz] fiecare „virtute” între „viciile” de exces și defect corespunz]toare. Curajul va ține de g]sirea echilibrului dintre fric] și încredere; moderația se afl] între indulgent] excesiv] și insensibilitatea complet] în fața pl]cerii; spiritul, între mojicie și o lips] total] a simțului umorului ș.a.m.d. El subliniaz], de asemenea, în mai mare m]sur] decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corect de a acționa. Excelentă în exercițiul acestei puteri o constituie virtutea intelectual] a gândirii practice - phronesis (în latin], prudentia) - si conduită în acord cu efectele sale reprezint] virtutea moral]. În general, nu s-au manifestat preocup]ri pentru g]sirea unor argumente filosofice care s] vin] în spijinul acestor sugestii. Punctele de interes au fost mai degrab] unele concluzii cu privire la cum trebuie tr]it] o viat] care respect] înv]ț]turile religioase derivate din revelație și, implicit, ce model alternativ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca fiind un produs artificial al acordului dintre indivizii presociali. O înțelegere excesiv de literal] a termenului de „contract social” ar putea sugera într-adev]r o astfel de viziune. Trebuie menționat ins] c] numai teoreticienii clasici au vorbit despre p]r]sirea st]rii naturale pentru a se crea relații artificiale (și chiar și la acea vreme, relațiile politice și nu cele sociale erau considerate artificiale). Nu exist] nici o motivație inerent] a individualismului teoriilor contractualiste moderne. De vreme ce sunt doar simple instrumente de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
proprie, omul nu poate acționa în calitate de ființ] rațional]. Atunci când, potrivit principiilor deontologice, alegem moartea a cinci persoane pentru una singur], nu ne facem oare vinovați de lipsă de respect pentru cele cinci? În sfârșit, chiar dac] ar fi posibil] g]sirea unor argumente plauzibile în ap]rărea caracterului restrâns și limitat al formul]rilor deontologice sau a unei explicații pentru limitarea respectului, o întrebare r]mane inc] f]r] r]spuns: de ce trebuie considerat respectul ca fiind ceva ce dep]șește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și acțiunea direct] a acestor norme, subliniind faptul c] ele se aplic] doar acelor lucruri care constituie mijloace sau scopuri alese de noi și nu acelor urm]ri sau rezultate care nu decurg direct din acțiunile noastre. Este important] g]sirea unui criteriu de restrângere a gamei de norme deontologice și, mai ales, de distincție între acțiunile permise care produc consecințe negative și acțiunile greșite, interzise. În caz contrar, teoriile deontologice devin suspecte de incoerent] cu privire la problema conflictului grav și iremediabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consta o explicație satisf]c]toare. E un lucru s] întocmești o list] cu valorile despre care se presupune c] necesit] onorare, cum ar fi loialitatea personal], respectul pentru ceilalți și pedepsirea f]r]delegilor. Cu totul diferit] este g]sirea unei justific]ri pentru faptul c] aceste valori sunt atat de diferite fâț] de cursul obișnuit al st]rilor dezirabile. Exist], probabil, anumite caracteristici care le deosebesc de celelalte valori, dar de ce conteaz] aceste caracteristici atât de mult? Întrebarea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturilor animalelor ar presupune atât luarea în considerare a intereselor animalelor, cât și conservarea biosferei. În cazul unei eventuale contradicții, spre exemplu, un caz particular în care salvarea unor animale este posibil] doar prin simplificarea unui ecosistem, este necesar] g]sirea unui compromis sau a unei soluții compensatorii. Argumentarea eticii mediului Este ușor de evaluat în ce const] atracția pentru afirmația c] ființele umane sunt valoroase din punct de vedere moral. În mod evident, ele sunt valoroase datorit] faptului c] au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tuturor viet]ților”. Poate c] Schweitzer a greșit afirmând c] toate viet]țile manifest] o dorinț] de a tr]i. Dorința este în mod natural construit] că o senzitivitate care necesit] o minim] capacitate de gândire, fiind deci improbabil] g]sirea unei astfel de dorințe în organisme simple care nu au un sistem nervos central. Poate afirmația c] toate viet]țile împ]rt]șesc o dorinț] de a tr]i este o afirmație metaforic] pentru ideea c] organismele sunt organizate în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]