1,118 matches
-
tragic, riscăm să confundăm tragedia cu alte genuri melodrama și, oricît ar părea de paradoxal, chiar comedia. Dinamica melodramatică se susține tot prin intermediul contradicțiilor (comportamentale, tipologice, etice etc.), în timp ce umorul, motorul paradigmei comice, se naște din același principiu al dichotomiei situaționale, contextuale, structurale etc. (însăși ironia instrument indispensabil exercițiului comic trebuie înțeleasă drept o incongruență între ceea ce se observă și ceea ce se implică în subtextul observației, o incongruență adică între aparență și realitate). Totuși, în vreme ce contradicția tragică nu se află în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de alte discursuri politice, proprii sau ale altora , de necesitățile acțiunii politice sau ale contextului social- istoric. Stilistica discursului politic este dominată până Într-atât de contextul acționai Încât stă cel mai adesea sub semnul unei logici distincte, de tip „situațional”, chiar dacă uneori pare să sacrifice orice Întemeiere rațională (În favoarea manipulării unor repere mitologice, a unor legende și biografii construite, a căror valoare de simbol se Îndepărtează din ce În ce mai mult de realitatea care le-a produsă. Fidel instrumentului de analiză „situațională” la
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
tip „situațional”, chiar dacă uneori pare să sacrifice orice Întemeiere rațională (În favoarea manipulării unor repere mitologice, a unor legende și biografii construite, a căror valoare de simbol se Îndepărtează din ce În ce mai mult de realitatea care le-a produsă. Fidel instrumentului de analiză „situațională” la un nivel de complexitate medie, surprinsă Într-o schemă explicativ hexadică validată, de altfel, și de alte teoretizări din sfera disciplinelor Astfel, discursurile politice sunt dependente de o Întreagă „arhivă” comunicațională, respectiv de intervențiile publice pe care actorul politic
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
baza discursului politic. A treia variabilă („O”Ă descrie finalitățile acțiunii politice, dar Și datele realității politice, alcătuind referențialul acțiunii politice, cu obiective, scopuri, configurații ale raporturilor de forțe exprimate În interese generale și particulare. Un alt pol al analizei „situaționale” Întreprinse, cuprinde demersul retrospectiv și evaluativ (valorileă - variabila „V” și următoarele I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Limbajul - mărturie despre adevărata natură a omului politic A cincea coordonată, („I”Ă, relevă suportul acțiunii politice, respectiv inspiratorul, grupul de
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
precum și beneficiarul acțiunii politice. Această coordonată vizează, și competențele politice achiziționate de indivizi, cultura lor politică, calitatea de a reprezenta grupuri sociale diferit structurate (grupuri de interese sau de presiune instituționalizate sau cu caracter asociativ etcă. În sfârșit, hexada analizei „situaționale” propuse are În vedere „forma” demersului politic; adică metodele, căile și mijloacele (legitime și nelegitimeă ale acțiunii politice precum și cele prin care se transmit mesajele către decidenți sau se impun interesele reprezentate. (Variabila „M”Ă Am insistat pe coordonatele sistematizate
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
rivalități, dușmănii, erori politice, priceperi În arta conduceriiă este decisivă - după părerea noastră pentru definirea stilurilor de discurs politic. Într-adevăr, actorul politic Își pune amprenta de necontestat asupra discursului chiar dacă scenariul cel mai adesea nu-i aparține, iar contextul situațional - altfel spus „regia” - este impus de presiunea politică a tuturor celorlalte coordonate acționale amintite. Peripatethice Având În vedere considerațiile teoretice menționate evidențiem, Într-o primă Încercare de tipologizare , următoarele stiluri semnificarive de discurs politic, definitorii pentru „desconspirarea adevăratei naturi umane
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de o parte, trăsăturilor de personalitate ce diferă de la individ la individ sau sunt la fel, iar , pe de altă parte, datorită altor factori diferiți sau asemănători care influențează stilul. Stilul de conducere capătă valențe deosebite deîndată ce este interpretat situațional. II.2. Tipologiile stilurilor de conducere Practica din domeniul serviciilor educaționale evidențiază, ca și în alte domenii, cel puțin trei mari categorii de tipuri de conducere, devenite deja tradiționale: tipul autoritar - aparține concepției tradiționale, se bazează pe o structură ierarhică
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
de conducere nu în sine, ci în corelație cu a variabila timp. Din multitudinea factorilor și variabilelor ce influențează eficiența/ ineficiența stilului de conducere acesta decupează unul singur neținănd cont de multe aspecte generative; aceasta fiind și limita lui. “Criteriul situațional” . Este considerat a fi cel mai bun criteriu de evaluare a eficienței/ineficienței stilurilor de conducere. Din cercetările efectuate s-a tras concluzia că stilurile de conducere nu produc în aceeași măsură, ci ținănd cont de particularitățile situației în care
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
și eșalonarea în timp a responsabilităților pentru învățător, dar și pentru elevi (termene precise). Cea mai importantă problemă a planificării însă o constituie corelarea optimă dintre obiective - resurse - timp. Totodată, nu sunt de neglijat nici spațiile acordate microdeciziilor, locale și situaționale, care pot să determine flexibilizarea planificării. Optimizările, revenirile și adaptările pe parcurs ale procesului de management al clasei de elevi sunt dependente de conexiunile inverse, intenția și creativitatea învățătorului. Organizarea presupune atât cunoașterea mijloacelor operative, cât și a locului și
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
proverbială, a maximei sau a dictonului, caracterizată prin prezența unor forme pronominale non-personale universale (fr. ON cu echivalentul său SE) și prezentul propriu-zis atemporal. 5. O enunțare a discursului logic, teoretic, științific, în care referința nu mai este de ordin situațional, ci este orientată înspre text și interdiscurs (textele și autorii citați în referință). NOI reprezintă aici fie o amplificare a relației dintre autorul textului și comunitatea științifică, fie o modalitate de a-l apropia pe autor (autorul lucrării respective, de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și evaluat într-o situație, în funcție de generalizările anterioare și de selecțiile realizate. Individul practic se comportă ca un reprezentant al unei categorii stigmatizate și involuntar și inconștient se transformă în acord cu conținutul stereotipului. Pericolul stereotipizării este prin natura lui situațional, depinde de cazuri specifice și situații concrete și este direct legat de procesele evaluative realizate atât de subiectul, cât și de obiectul stereotipului. Pentru a rezolva problema propozițiilor popperiene, care deși sunt adevărate nu oferă valoare pentru cunoaștere, cum este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
limbii, precum și variabilitatea limbii și comunicării În contexte diferite. Fiecare persoană trebuie să posede deprinderi de comunicare atât orală, cât și scrisă, Într-o varietate de situații de comunicare, să Își monitorizeze și să Își adapteze propria comunicare la cerințele situaționale. Această competență include, de asemenea, capacitatea de a distinge și de a folosi diferite tipuri de texte, de a căuta, de a colecta și prelucra informații, de a utiliza instrumente ajutătoare, de a formula și exprima propriile argumente oral sau
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
e) (dar autentic țesute) etc. Golirea de sens a nomenclaturii este aici minimă, iar asimilarea metaforică sistematică (după chipul și asemănarea sa, trebuie să lansez fraze...). B. Exerciții de producție 1. Exerciții de contextualizare Principiu: se dă un context precis (situațional sa contextual) care va constrînge așezarea în text2. EXERCIȚIUL B.1. În clasă, doi elevi merg la fereastră, unul după celălalt, și descriu ceea ce văd. Comentariu: Cu toate că obiectul referențial descris este același, elementele descriptive reținute: 1) nu sînt toate identice
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
limbă. În prima parte a școlarității, copilul respectă principalele norme gramaticale fără a cunoaște și a conștientiza regulile gramaticale care reglează actul vorbirii, învățarea exprimării orale și scrise realizându-se prin formarea reprezentărilor și rezolvarea problemelor de limbă în contexte situaționale concrete, cu concursul analizatorilor auditiv, vizual și verbo-motor. Analizatorul auditiv ușurează scrierea cuvintelor care se bazează pe principiul fonetic, dirijând însușirea reprezentării corecte a ortografiei cuvântului pentru care nu cunosc regula de scriere, analiza fonetică subliniind, de fapt, regula privind
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
învățare, în general. În clasele primare, în paralel cu însușirea unor cunoștințe de fonetică, vocabular, sintaxă și morfologie, școlarii dobândesc și principalele norme de ortografie și de punctuație, multe din acestea însușindu-se pe baza unor modele ortografice, prin rezolvări situaționale, pe cale intuitiv operațională; în clasele III-IV, motivația ortografică capătă valențe noi, în raport cu determinările gramaticale, intervenind, într-o formă accesibilă, reguli și definiții deduse din situații reprezentative. Începând cu ciclul gimnazial, deprinderile ortografice și de punctuație se accentuează, în mod conștient
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Albrecht, 1990; Enwistle, 1992; Gipps, 1998) între: învățarea aprofundată, bazată pe înțelegere, efort, motivație intrinsecă, integrativă în planul experienței elementelor noi și învățarea superficială, reproductivă, cu slabă semnificație pentru subiect, fără înțelegere bună, fără o schemă-cadru directoare. • După matricea modelului situațional în care se produce învățarea (Denhiere, Baudet, 1992; Van Dijk, 1987), se distinge între: învățarea episodică (dominată de emoțional, atitudinal, faptic și empiric) și învățarea pe bază de proiect, de scenarii, complexă ca anticipare și reușită (realizată în circumstanțe spațio-temporale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
desfășurarea procesului: a. contextul psihologic, are în vedere cine suntem și ce am adus interacțiunii. Nevoile, dorințele, valorile, personalitatea individului etc. formează contextul psihologic; b. contextul relațional, care se preocupă de reacțiile noastre vizavi de persoanele din jur; c. contextul situațional este focalizat pe "locul" psiho-social în care are loc comunicarea. O interacțiune care se desfășoară într-o clasă va diferi foarte mult de una dintr-un bar; d. contextul ambiental are în vedere "locul fizic" în care comunicăm: mobilă, spațiul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sarcinilor fundamentale ale vietii; b) emoțiile sunt adaptabile diferitelor forme de activitate, ele manifestându-se prin expresia facială, odată cu evenimentul declanșator; c) există coerentă; pentru fiecare emoție există modele interconectate în expresie și fiziologie, aflate în strânsă legătură cu evenimentele situaționale prototipice 189. Susținând ideea că emoțiile au evoluat filogenetic, în funcție de scopurile și sarcinile vieții umane, profesorul american face următoarele observații: 1. Există câteva elemente comune ale contextelor în funcție de care apar emoțiile, în pofida diferențelor de învățare socială. 2. Deși emoțiile pot
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
scena într-un tablou plastic; există de fapt un acord între toate codurile folosite, astfel încât gesturile personajelor și decorul să dea impresia unui tablou ce rezumă situațiile emoționale "a visual summary of the emotional situations"), Ben Singer (melodrama surprinde aspectul situațional în forma "tablourilor", în care actorii "îngheață" pentru o clipă într-o anumită ipostază) ș.a. 123 Peter Brooks, op. cit., p. 18. 124 Vezi și această mărturisire tardivă din articolul "Debutul meu în... teatru", în Scena și ecranul, an I, nr.
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pensée hindoue, des origines à 1950, pag. 132). "Ultima bătălie" Orice terorism este mistic într-un sens din moment ce el revendică întotdeauna un ideal, un scop de atins, fie și cel al eliminării păcatului poftei sau al banului. Orice terorism este situațional în măsura în care el înțelege să creeze o nouă situație, să exercite așa cum a spus Proudhon o judecată asupra istoriei. Toate revendicările care pot veni să susțină terorismul politice, rasiale, teritoriale se trag dintr-un numitor comun al unei anumite concepții a
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
acestor țări, puși să evalueze diverse scenarii de încălcare a DO, prezentate în contexte apropiate contextului lor (Montreal, Geneva) sau în țări din lumea a treia (Moscova, New Delhi). Caracterul abstract și general al unei hărți sau, din contra, concret, situațional, complex, de încălcare a drepturilor implică și diferențe de poziționare. Inserția socială sau apartenența națională conduc astfel la modificări importante a acestor informații comune la diverși subiecți. Aceste modulații sînt puse în evidență de analize ale datelor din chestionar. În
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a actelor înșelătoare; • analiza triadică (sintactică, semantică, pragmatică), vizînd relația contextual-formală instituită între semnul mincinos și alte semne (ne)mincinoase, legătura dintre minciună și obiectul (referențialul) supus pervertirii semantice, corespondența dintre semnele minciunii și actorii care operează cu ele; • analiza situațională, îngăduită de utilizarea hexagonului sau a grafului semiotic, cadru metodologic pe care studiul de față îl valorifică efectiv. Ne facem datoria să precizăm că toate aceste modalități analitice se regăsesc mai amplu sau mai puțin amplu angajate în redefinirea dimensiunilor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
alți savanți (1988), nu există nici un indiciu care să arate că mitomania sau alte forme ale minciunii patologice se leagă de anumite caracteristici sociale, poate doar cu excepția sexului. Davidoff (1942) consideră că o minciună patologică "nu este determinată de factori situaționali, ci predomină motive subconștiente, iar minciuna pare a fi de natură fantastică și impusă și este dăunătoare creatorului ei" (Ford et al. 1988:555). Astfel asistăm la un alt paradox în care, deși mincinoșii patologici sînt uneori numiți în limbajul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că starea de fapt, emoția declanșatoare atît a revelației, cît și a dorinței de a scrie a autorului, nu este pomenită ci, mai curînd, este ascunsă cu premeditare. Deși folosește un limbaj evocativ, acesta este văduvit de tot ceea ce contextul situațional i-ar fi putut adăuga completîndu-l și Înglobîndu-l. Haiku-ul este un țipăt evocator surdinizat prin omisiunea firească a tot ce, În acest comportament, este extratextual. Deși este Înregistrarea grafică a unei scene evocatoare, textul omite premeditat orice indicație scenică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
unui haiku al lui Șerban Codrin: de ziua muncii - uscîndu-se la soare pielea unui cal observăm același prozaism al textului (cu atît mai reprobabil pentru așteptările cititorului cu cît i se propune un text poetic). SÎnt notate detalii concrete, temporale, situaționale, circumstaniale, faptice. Datele sînt brute, prezentate la rece, autorul este un simplu și scrupulos observator. Notează doar prin calificative realiste, prin cuvinte care nu sînt Încărcate de sarcini emoționale. Nu-și permite să-și trădeze umorile. Și o face cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]