2,408 matches
-
un surplus de mâncare, producând o stratificare economică. Clasa supraordonată își creează apoi accesul la mijloacele de producție pentru a menține stratificarea. Pentru Marx, creșterea inegalității economice stă la baza formării statului, și este implicit un factor ce conduce la slăbirea comunității. Comunitatea reclamă o anumită egalitate economică, iar menținerea unei anumite egalități economice în absența statului reclamă comunitatea. Dar abordări recente arată că de fapt slăbirea comunității și dezvoltarea inegalității sunt concomitente și consecințe ale formării statului. Păstrarea caracteristicilor relațiilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
economice stă la baza formării statului, și este implicit un factor ce conduce la slăbirea comunității. Comunitatea reclamă o anumită egalitate economică, iar menținerea unei anumite egalități economice în absența statului reclamă comunitatea. Dar abordări recente arată că de fapt slăbirea comunității și dezvoltarea inegalității sunt concomitente și consecințe ale formării statului. Păstrarea caracteristicilor relațiilor comunitare reclamă anumite dimensiuni relativ reduse ale acestora. Pentru ca ele să poată fi păstrate este nevoie ca, atunci când comunitățile cresc, să fisioneze. Procesul de fisiune este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
leadership-ul prezent în orice societate fără stat, respectiv condițiile care fac fisiunea imposibilă sau indezirabilă. Dar nu trebuie să uităm că multe state au apărut pe filiera secundară. Dar egalitatea, privită ca esența comunității, poate avea un rol și în slăbirea acesteia. Egalitatea este prezentă semnificativ și în cazul societăților secrete unde se dă fiecăruia după necesități și se solicită de la fiecare după abilități. "Înțeleasă ca un mijloc de a lega spațiul dintre individul alienat și o societate impersonală, oferind un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunității vechi sub forma cunoscută până atunci, cea a întovărășirii. La Le Play, Revoluția Franceză a afectat puternic tradiția și bazele comunității, prin intermediul a trei fenomene: prăbușirea autorității paterne, ruperea raportului dintre tradiție și familie, respectiv individualismul. Selznick arată că "Slăbirea comunității în timpurile moderne se datorează parțial ispitei și ascensiunii obligației limitate. În contractul modern termenii sunt specifici, iar costul încălcării este cunoscut. Preferința pentru angajamente definite și limitate este în întregime opusă ethosului obligației nelimitate" (2002: 25). Ideea de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pentru haosul prezent aici decât aceea reprezentată de lista domnitorilor indicată de Cantemir în Descriptio, greu ar fi de găsit. La fel, după moartea lui Ștefan al V-lea, zis cel Mare, pierderea unora dintre prerogativele domnitorului a condus la slăbirea unității în țară. Deși puteau pedepsi, pune biruri ș.a.m.d., domnii pierduseră dreptul de a face pace și război. Cum atunci când puteau face război se bazau pe norod și căutau să îl țină aproape, acum s-au îndepărtat, împilându
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
2005, Bădescu, 2005): * Tranziția a însemnat o deteriorare a tuturor indicatorilor demografici, fără a exista până în prezent semnele unei redresări. Scăderea fertilității este comună tuturor țărilor europene dezvoltate și ține de emanciparea socială și economică a femeii, creșterea nivelului educației, slăbirea normativității religioase, mobilitatea socială în creștere, apariția mijloacelor contraceptive moderne. În ce privește mortalitatea, o creștere reală a ei a avut loc între 1992-1996 și deși este un indicator care continuă să se mențină la cote îngrijorătoare, se anticipează o scădere a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt contradictorii. Unii autori, cum ar fi Inglehart, consideră că în societățile avansate industrial se produce un declin în normele religioase și sociale tradiționale, din trei motive, și anume: 1) scăderea sentimentului securității care diminuează nevoia pentru norme absolute; 2) slăbirea ideii că pentru bunul mers al societății sunt necesare norme și valori tradiționale și 3) relativizarea și ajustarea normelor, astfel încât acestea sunt mai consistente cu experiențele cotidiene ale oamenilor (Inglehart, 1997). Alți autori în schimb, concluzionează în urma unor cercetări de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să slăbească participarea comunitară. O altă direcție explicativă își are sursa în tipologia conturată de Dumitru Sandu (2004) ce diferențiază șase tipuri de sate. Conform acestei tipologii, în Dobrogea regăsim comunități izolate și de imigranți, ambele situații ducând la o slăbire a comunității. Rezultatele de mai sus nu permit inferarea unor concluzii unitare, care să ia în calcul toate cele trei dimensiuni, de tip: regiunea/aria culturală respectivă are comunități rurale mai puternice, mai consistente. Un alt motiv ar fi acela
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este, de unde vine, încotro se îndreaptă. Oarecum diferită de ideea de mai sus este poziția școlii comportamentului colectiv, care face referire la faptul că, pentru ca o identitate colectivă să apară, este nevoie de o estompare a sinelui și de o slăbire a constrângerilor memoriei. Memoria este așadar esențială în emergența unei identități, dar în sens opus: ea trebuie eludată (Eyerman, 2004: 161). Există alături de cele amintite mai sus, o serie de alte aspecte fără de care identitatea colectivă nu poate fi definită
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ambiant și au potențialul de a distruge un șir lung de ecosisteme, începând cu solul și microorganismele sale, până la animalele superioare. Această distrugere poate fi cauzată prin toxicitatea directă, dar de obicei efectele ei se referă la distrugerea lanțurilor toxice, slăbirea sistemului imunitar sau dezorientarea semnalelor chimice prin care organismele comunică. Reziduurile de pesticide acumulate în produsele alimentare pentru uz uman sunt un factor important care produce alergii sau boli. Unele pesticide au legătură cu cancerul, leucemia sau malformațiile congenitale, iar
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care decurg de aici: scăderea competitivității economiei americane, creșterea deficitelor, afluența financiară externă factori esențiali în declanșarea crizei. Moneda este reflectarea puterii economice a unei țări. Nimeni nu a instaurat dolarul ca principală monedă internațională. El a devenit astfel în urma slăbirii lirei sterline, proces care reflecta declinul puterii britanice. Iar anii '20 ai secolului trecut au reprezentat o perioadă de coabitare între cele două valute. Este adevărat că, după cel de-al Doilea Război Mondial, rolul dolarului a devenit covârșitor (el
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de control sau de verificare.” (Piaget, 1972, p. 47) Elevul se dezvoltă prin exercițiile pe care le face și nu prin acelea care se fac În fața lui (Marc Gabaude). Așa s-a ajuns, treptat, la diminuarea importanței acestei metode, la slăbirea valențelor ei formativ-educative, chiar și atunci când a fost integrată, cu modestie, În procesul de Învățământ. Astăzi, predarea științelor naturii readuce pe primul plan metoda experimentului cu specific de cercetare. Ea se impune prin solicitarea unei atitudini active și de independență
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
intelectual și, mai ales, au distrus facultățile de arte și litere. În plus, promovarea prin examene între diferite niveluri, prin sistemul examinărilor naționale introdus în perioada napoleoniană - pe care îl regăsim în regimul actual al bacalaureatului național din România -, provoca slăbirea motivației intrinsece a elevilor și studenților (Day, 2001), făcând din studiu mai ales o cale pentru construirea unei cariere sau depășirea unor examene stresante. În Europa secolului al XIX-lea, majoritatea statelor au preluat modelul german, humboldtian de organizare universitară
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1960-1992, Goldthorpe (1997) stabilește că în cercetările inițiale (Blau și Duncan, 1967; Featherman și Hauser, 1978) datele arătau o întărire a efectului nivelului de instrucție asupra statusului social de destinație, precum și scăderea impactului originii sociale asupra destinației și chiar o slăbire a relației dintre origine și realizările educaționale ale indivizilor. Cu alte cuvinte, indicii clare ale unei evoluții spre meritocrație. Prin contrast, studiile mai recente, cele din anii ’90 mai ales, evidențiază o slăbire a influenței nivelului de instrucție asupra destinației
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
originii sociale asupra destinației și chiar o slăbire a relației dintre origine și realizările educaționale ale indivizilor. Cu alte cuvinte, indicii clare ale unei evoluții spre meritocrație. Prin contrast, studiile mai recente, cele din anii ’90 mai ales, evidențiază o slăbire a influenței nivelului de instrucție asupra destinației sociale și un impact constant al originii sociale asupra destinației, descoperiri care infirmă ipotezele empirice ale tezei meritocrației în expansiune. 3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocraticetc "3
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în mare măsură, ecoul aprecierii profesorului, al încrederii pe care el o acordă elevului. Când exigențele profesorului față de un elev, considerat submediocru, sunt superficiale și formale, învățarea elevului respectiv devine formală și mecanică. Sarcinile școlare prea ușoare au ca efect slăbirea energiei nervoase și stingerea intereselor de cunoaștere. Nestimulat de către profesor, elevul în cauză va deveni tot mai pasiv și indiferent în timpul orelor, trecând treptat în rândul elevilor rămași în urmă la învățătură. De asemenea, dacă, nemulțumit de răspunsurile unui elev
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îl reprezintă profesorul. Intervențiile sale se constituie în strategii de control, control ce poate fi mai mult sau mai puțin strâns. Din veacul al XIX-lea, de la școlile descrise de Dickens și, la noi, de Delavrancea, progresul învățământului a însemnat slăbirea controlului profesorului (nu dincolo de un anumit prag) și instaurarea unei atmosfere relaxate de învățare în condițiile locomoției optime a grupului spre scopul pe care și l-a propus. Cotrolul exercitat de profesor pare să se afle într-o relație de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Svalastoga (1939, p. 14) va redescoperi această tendință pe căi pur deductive. Diversificarea corpului social antrenează o multiplicare a elitelor cu vocație specifică: politice, organizaționale, intelectuale, artistice, morale și religioase (Mannheim, 1940, pp. 82-83). Diversitatea crescândă a elitelor provoacă o slăbire a puterii fiecăreia în particular. În primă instanță, „varietatea este rodnică”, dar, dincolo de un anumit punct, ea generează o situație difuză, prin care diferitele elite se neutralizează unele pe altele (ibidem, p. 86). Alți factori au și ei rolul lor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
revine elitelor. Totuși, societățile liberale democratice sunt blocate la cea de-a doua etapă a dezvoltării istorice, fiind dominate de un foarte viu spirit de competiție individuală; de aceea, viața acestor societăți de masă de tip liberal este caracterizată prin slăbirea reglementărilor sociale. În schimb, în societățile de masă cu caracter autoritar, instituțiile sunt cele care domină ordinea socială, strivind-o, de altfel, sub greutatea lor (ibidem, p. 81). Mannheim era preocupat mai ales de viitorul societăților pluraliste (de tip liberal
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai puțin influențată de o perspectivă de clasă; acest aspect îl determină să împrumute de la Alfred Weber noțiunea de intelighenția liberă a legăturilor sociale sau freischwebende Intelligenz (Mannheim, 1936, pp. 136-140). Democratizarea culturii și rolul elitelor Factorii care duc la slăbirea poziției elitelor induc ideea de pesimism. În eseul intitulat „Demokratisierung des Geistes” (1933), unul dintre textele scrise de Mannheim înainte ca instaurarea nazismului să-l alunge din Germania și care va fi reluat ulterior cu titlul „The Democratization of Culture
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
accelerarea progresului economic și dacă perioadele de prosperitate în creștere predomină asupra celor de stagnare, clasa guvernantă atrage tot mai mulți „speculatori”. Aceștia întăresc reziduurile din prima clasă, respectiv instinctul combinațiilor. În schimb, proporția de „rentieri” scade, provocând astfel o slăbire a reziduurilor din a doua clasă: permanența agregatelor. O astfel de schimbare în compoziția clasei guvernante are efecte cumulative: ea incită la dinamism economic și provoacă o creștere a prosperității. În acest moment „apar forțe noi, ce neutralizează mișcarea”. Ne
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care împiedică sufletul să se bucure și fac imposibilă seninătatea. Aceasta cu atât mai mult cu cât satisfacerea lor duce la o plăcere, desigur, dar una trecătoare și plătită de multe ori cu un necaz: declanșarea pasiunilor triste, uzura sănătății, slăbirea forțelor și a vigorii, apariția unor boli incurabile - a sifilisului scrie Erasmus -, creșterea sărăciei, dispariția seninătății, bunul cel mai de preț. Or, o plăcere plătită cu un necaz nu mai e plăcere. După cum, aceste jubilări atât de frecvent contrare moralei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cel puțin după Epicur... Primele sunt legate de sete și de foame, prezente în mod natural la oameni - și la animale -, și trebuie satisfăcute, în caz contrar existând pericolul morții. Privarea de băutură și de mâncare duce la moarte prin slăbirea trupului și dureri. Potolirea setei și a foamei restaurează armonia pierdută. La fel este și cu protecția contra frigului, cu ajutorul focului și al îmbrăcămintei, sau contra pericolelor din natură, prin amenajarea unei locuințe. Desigur, Epicur nu face precizări, dar putem
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
luat în seamă problemele ecologice care au apărut în urma creșterii economice. Dezvoltarea economică nu a avut drept efect creșterea calității vieții, ci polarizarea socială. Un alt factor care a influențat această schimbare de atitudine este globalizarea, care duce la o slăbire a atribuțiilor statului-națiune. Deși în contextul globalizării statul-națiune tinde să dispară, competențele guvernului se extind. Statul își păstrează puterea culturală, economică și guvernamentală asupra cetățenilor săi, dar pentru a o putea exercita va fi nevoit să colaboreze cu administrația publică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
managementul dezastrelor naturale (disaster planning). Dezvoltările recente par însă a întări nevoia de coordonare a inițiativelor regionale, în domenii de politici diferite precum dezvoltarea regională și planificarea strategică. Pe de altă parte, organizațiile internaționale, care cresc în forță concomitent cu slăbirea puterii guvernelor naționale, au interese speciale în dezvoltarea de planuri de dezvoltare. UE, de exemplu, are o abordare integrată care combină, între altele, fixarea priorităților și obiectivelor de dezvoltare cu managementul regiunilor de dezvoltare (prin Planurile Naționale de Dezvoltare) și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]