748 matches
-
în ianuarie 1990. În cea mai mare parte, delegațiile slovenă și sârbă au discutat despre viitorul Ligii Comuniștilor din Iugoslavia. Delegația sârbă, condusă de Milosevici, insistă că politica „un om, un vot” să fie aplicată, împuternicind populația sârbă. În schimb, slovenii, susținuți de croați, au căutat să reformeze Iugoslavia prin implementarea unei puteri și mai mari pentru republici, dar nu a fost votată. Drept urmare, delegația slovenă și, în cele din urmă, și cea croată, au părăsit congresul, iar întregul Partid Comunist
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
orașului Vicovu de Sus se ridică la 8552 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (91,9%), cu o minoritate de germani (2,95%), una de evrei (3,84%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (5 persoane), ruși (2 persoane), sârbi\croați\sloveni (1 persoană), cehi\slovaci (2 persoane) și polonezi (12 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,92%), dar existau și romano-catolici (2,97%) și mozaici (3,91%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (24 de persoane
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
metaforic, profetismul lui Dostoievski poate fi interpretat, într-o anumită măsură, și literal. Un exemplu interesant este ultimul vis al lui Raskolnikov, care, internat la infirmeria închisorii, prevede, în haosul delirului, invazia unei « ciume » nihiliste în Rusia și Europa: Criticul sloven Janko Lavrin, care a asistat la Revoluția Rusă din 1917 și i-a cunoscut pe Vladimir Lenin, Leon Troțki și alți lideri comuniști, consideră pasajul « profetic prin simbolismul său ». Dostoievski este socotit de asemenea și un scriitor "mitic", la fel
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
vacant. Refuzat și acolo, reușește să se angajeze, în cele din urmă, la nou-înființata școală Berlitz, din orașul istrian Pula. Atât Triest, cât și Pula, făceau parte atunci din statul austro-ungar, deși erau locuite în principal de italieni, croați și sloveni (primul oraș se află astăzi în Italia, iar al doilea în Croația). Zilele petrecute de Joyce în Pula au fost stagnante și plicticoase, orașul fiind, conform scriitorului, o adevărată „Siberie navală [...] roind de uniforme decolorate”, plină de „slavi ignoranți, ce
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
consultative prin care publicul alege segmente din repertoriu. Spectacolele lui Oliver Frljić - Our violence and your violence în programul festivalului Temps d’Images 2016, Komplex Ristić</strong> și <strong>Damned be the traitor of his homeland! </strong>comisionate de teatrul sloven Mladinsko - sunt viscerale, transgresive, excesive, dense, ireverențioase, generate de o dialectică a construcției și deconstrucției. Goran Injac, director artistic al teatrului Mladinsko și dramaturg al spectacolului <strong>Komplex Ristić</strong> ne explică geneza proiectului: la aniversarea a 60 de ani
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? -Partea a-II-a () [Corola-website/Science/296171_a_297500]
-
unite ale Germaniei, Austro-Ungariei și Bulgariei. În Primul Război Mondial, Șerbia a avut 1 260 000 de victime - 28 % din totalul populației sale și 58 % din populația să masculină. În anul 1918, Șerbia fondă, împreună cu Muntenegru, Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, cunoscut mai tarziu sub denumirea de Regatul Iugoslav. În timpul celui de Al II-lea Război Mondial, Șerbia a fost un stat marionetă a Germaniei Hitleriste. Teritoriul său includea Șerbia Centrală de azi și partea vestică a Banatului. În 1945 Șerbia
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Isaia Ascoli, care compară pe larg istroromâna cu dacoromâna și aromâna, combatând ideea că istroromânii ar fi urmașii romanilor colonizați în Istria. Și cercetători de limbă germană abordează subiectul istroromânilor. Astfel, tot în 1861 apare și prima lucrare a slavistului sloven Franc Miklošič pe tema istroromânilor, apoi altele în 1880 și 1882, în care autorul afirmă originea sud-dunăreană a acestora. Textele istroromâne folosite de Miklošič în a treia sa lucrare îi sunt furnizate de către romaniștii Antonio Ive și Theodor Gartner. După
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
pe Nanga Parbat. Din păcate, la coborârea pe ruta Diamir, Günther Messner a murit surprins de o avalanșă, în timp ce fratele său, Reinhold, a pierdut mai multe degete de la mâini (trei) și de la picioare (șapte) din cauza degerăturilor. În august 2005, alpinistul sloven Tomaž Humar a fost salvat de armata pakistaneză după ce rămăsese blocat timp de șase zile la 5.900 de metri. În septembrie, Vince Anderson și Steve House au reușit o ascensiune rapidă pe o rută nouă, directă. În iulie 2006
Nanga Parbat () [Corola-website/Science/308656_a_309985]
-
goluri: unul împotriva Rusiei, într-un egal care a avut loc la Moscova, pe 9 octombrie 1999, și în barajul pentru calificare, pierdut în fața Sloveniei (care peste doi ani avea să fure și României o calificare, însă la Campionatul Mondial). Slovenii au învins la Ljubljana cu 2-1, meci în care a punctat și Șevcenko, însă la Kiev Ucraina a făcut doar un egal, 1-1, ratând al doilea turneu final la mustață. Preliminariile pentru Campionatul Mondial din Coreea de Sud și Japonia au fost
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]
-
În mai 1945, Armata de Eliberare Națională a Iugoslaviei a făcut joncțiunea cu forțele din afara granițelor fostului regat iugoslav, după ocuparea orașului Trieste și a unor regiuni ale provinciilor sudice austriece Styria și Carintia. Aceste teritorii erau populate predominant de sloveni și croați (Istria). Partizanii s-au retras până în cele din urmă din Trieste. Încercările occidentalilor de a reuni partizanii, (care nu recunoșteau autoritatea fostului guvern regal), și emigrația loială regelui, a dus la semnarea în iunie 1944 a Acordului de la
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
nervi, niam-niam, normanzi, norvegieni, nubieni olandezi, onguți, oseți, ostiaci, ostrogoți, otomani, ovambo pakistanezi, papuași, perși, peruani, polinezieni, polonezi, portughezi români, români, ruși, ruteni sakalavi, salieni, sân, santali, sârbi, sarmați, sarzi, saxoni, sciți, scoțieni, selgiuci, semiți, siamezi, singhalezi, sirieni, slavi, slovaci, sloveni, somalezi, sorbi, spanioli, suedezi, sumo, swazi, șvabi tadjici, taiuți, tamili, tătari, teutoni, thai, tibetani, tibu, traci, tuaregi, tukulori, tunguși, tunisieni, turci, turkmeni ubi, ucrainieni, uiguri, umbri, unguri, uzbeci valahi, valoni, vandali, vedda, venzi, vietnamezi, vikingi, vlami wagwangara, walisi, waluta zapoteci
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
de 1.708 locuitori, dintre care 592 germani (34,66%), 413 evrei (24,18%), 403 români (23,59%), 124 ruteni (7,25%), 102 polonezi (5,97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). De asemenea, populația satului
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
de 1.708 locuitori, dintre care 592 germani (34,66%), 413 evrei (24,18%), 403 români (23,59%), 124 ruteni (7,25%), 102 polonezi (5,97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). De asemenea, în satul
Sinagoga din Ițcani () [Corola-website/Science/308363_a_309692]
-
consolidat independența față de otomani. Imediat după obținerea independenței, sârbii au început să caută să extindă controlul tânărului lor stat asupra slavilor balcanici, care nu se aflau încă sub conducerea acestuia. În Austro-Ungaria, slavii sudici erau împărțiți în mai multe entități: slovenii (Steiermark/Štajerska, Kärnten/Koroška, Görz/Goricija, Krain/Krajn ) și sârbii (în Bosnia și Herțegovina) în zona austriacă, croații și sârbii în zona maghiară (în Regatul autonom Croația-Slavonia). Datorită pozițiilor diferite în cadrul imperiului, scopurile slavilor sudici nu erau aceleași în rândurile
Panslavism () [Corola-website/Science/303076_a_304405]
-
zona austriacă, croații și sârbii în zona maghiară (în Regatul autonom Croația-Slavonia). Datorită pozițiilor diferite în cadrul imperiului, scopurile slavilor sudici nu erau aceleași în rândurile diferitelor grupuri etnice. O alternativă puternică la panslavism era austroslavismul, activ în special în rândul slovenilor. Datorită faptului că sârbii erau distribuiți în mai multe provincii, cât și datorită legăturilor lor speciale cu statul independent Serbia, ei se numărau printre cei mai puternici susținători ai independenței slavilor de sud față de Austria. După încheierea primului război mondial
Panslavism () [Corola-website/Science/303076_a_304405]
-
comunismului s-a încercat promovarea identității "iugoslave", iar administrația internațională instituită după acordul de la Dayton sau autoritățile centrale de la Sarajevo au încercat să resuscite ideea unei identități bosniace. În perioada interbelică Bosnia-Herțegovina a făcut parte din Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, denumit începând din 1929, Regatul Iugoslaviei. În aceasă perioadă s-au organizat două recensăminte, în 1921 și 1931. Datele acestor recensăminte indică o tendință de creștere a populației și de menținere în linii mari a proporțiilor între grupurile etnice. Analiza
Demografia Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/303135_a_304464]
-
militare sârbe intră în Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă Timișoara. Comandamentul sârb preia administrația militară, dizolvă Gărzile naționale, iar mai târziu preia și administrația civilă. În 1919 Banatul a fost împărțit între România și Regatul Serbiei, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu Iugoslavia). Mai târziu, o ultimă încercare de independență vine din partea germanilor din Banat, care în data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris, cerând reinstituirea republicii, care ar fi inclus nu
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
aproape de Sarajevo, fără a reuși însă să cucerească orașul. Armata austro-ungară a respins ofensiva muntenegreană înlăturând orice amenințare militară asupra provinciei. În anul 1918, ca urmare a dezmembrării Imperiului austro-ungar, Bosnia și Herțegovina devine parte a Statului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, devenit ulterior, în 1929, Regatul Iugoslaviei. Pentru Bosnia-Herțegovina începe o nouă perioadă a istoriei sale. În general pentru Bosnia și Herțegovina perioada dominației austro-ungare a constituit o perioadă de intrare în modernitate, însă reformele Monarhiei au fost incomplete, au păstrat
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
tratat, s-a recunoscut independența Republicii Austria (numită colocvial în acea perioadă Austria Germană pentru a se marca diferența față de Austro-Ungaria), a fost recunoscută de jure dezmembrarea Dublei Monarhii, prin constituirea statelor Polonia, Cehoslovacia și a Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, apartenența Bucovinei la România și a Tirolului de Sud la Italia. Tratatul este divizat în 14 părți. Prima parte este formată din Pactul Ligii Națiunilor, care reprezintă o parte comună a tratatelor de pace incheiate după Primul război mondial. Partea
Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye () [Corola-website/Science/302609_a_303938]
-
parte este formată din Pactul Ligii Națiunilor, care reprezintă o parte comună a tratatelor de pace incheiate după Primul război mondial. Partea a doua definește frontierele Republicii Austria cu statele vecine: Elveția, Liechtenstein, Germania, Cehoslovacia, Ungaria, Statul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (devenit ulterior Iugoslavia) și Italia. Tratatul consfințește independența Cehoslovaciei (Cehia făcuse parte din Transleithania, partea austriacă a fostei monarhii), încorporarea Tirolului de Sud în teritoriul statului italian și a Burgenlandului (regiune care în perioada Monarhiei făcuse parte din Transleithania, partea
Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye () [Corola-website/Science/302609_a_303938]
-
monarhii), încorporarea Tirolului de Sud în teritoriul statului italian și a Burgenlandului (regiune care în perioada Monarhiei făcuse parte din Transleithania, partea ungară dar populată în special de etnici de limbă germană) în Austria. Frontiera cu Statul Sârbilor Croaților și Slovenilor era stabilită doar în mod parțial, regiunea Klagenfurt urmând să fie atribuită unuia din cele două state în urma unui plebiscit. Partea a treia intitulată clauze politice pentru Europa conține în principal o serie de prevederi referitoare la relațiile bilaterale ale
Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye () [Corola-website/Science/302609_a_303938]
-
plebiscit. Partea a treia intitulată clauze politice pentru Europa conține în principal o serie de prevederi referitoare la relațiile bilaterale ale Austriei cu statele succesoare ale Dublei Monarhii. Austria se angaja să recunoască independența Cehoslovaciei și Statului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, precum și a teritoriilor care aparținuseră Rusiei la data de 1 august 1914 (statele baltice, Finlanda, Polonia). Secțiunea a patra (articolele 59-61) consacră renunțarea Austriei în favoarea României la orice drepturi și titluri asupra părților fostului Ducat al Bucovinei aflate în componența
Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye () [Corola-website/Science/302609_a_303938]
-
Muntenegrului, denumită „” s-au răzvrătit împotriva hotărârii și au luptat împotriva forțelor pro-unificatoare, Albii, dar au fost învinși. Verzii au continuat un nivel scăzut de insurgență până în 1926. În 1922, Muntenegru a devenit Regiunea Cetinje a Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, adăugându-i-se zonele de coastă din apropiere de Budva și . În urma unei restructurări în 1929, a devenit o parte a unei mai mari al , care ajungea până la râul Neretva. Nepotul lui Nicolae, regele sârb Alexandru I, domina guvernul iugoslav
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
financiară precară, iar populația nemulțumită dorea unirea cu Germania industrială. Ungaria a fost redusă la teritoriile ei cu o populație majoritar maghiară. Polonia a fost reconstituită, iar din fosta Austro-Ungarie a luat naștere Cehoslovacia. În jurul Serbiei s-au unit croații, slovenii, bosniacii, formându-se Regatul Sârbo-Croato-Sloven. Regatul Român s-a unit cu Basarabia, Bucovina și Transilvania. Din fostul Imperiu Rus s-au constituit Finlanda, Lituania, Letonia și Estonia. În unele state au luat naștere grupuri etnice minoritare, care au întreținut starea
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
cunoscut ca atare două perioade: În anul 1910, Imperiul Austriac (redus la Cisleithania, fără Ungaria, creată la 1867), avea 300.000 km² și 28,5 milioane de locuitori (germani - 31,8%; restul: cehi - 22,6%, polonezi, ucraineni, evrei - 4,7%, sloveni, croați, italieni - 2,4%, români - 1%, țigani ș.a.). Capitala Imperiului era orașul Viena (avea 2,03 mil. locuitori în 1910). Imperiul s-a destrămat la 3 noiembrie 1918, imediat după capitularea Austro-Ungariei în Primul Război Mondial și retragerea Habsburgilor de la
Imperiul Austriac () [Corola-website/Science/303416_a_304745]