1,041 matches
-
găsi o pedeapsă mai cruntă decât să trăiesc printre acești sălbatici, și mi-am dorit ca șederea mea aici să fie cât mai scurtă. Când am apărut în sala de mese, nici măcar Rotari nu m-a băgat în seamă. Un slujbaș mi-a arătat o băncuță, cel din urmă loc la masa cea lungă, la marginea unde, de obicei, sunt împinse vasele goale pentru a fi duse la spălat. M-am așezat, înghițind înjosirea și privindu-i pe ceilalți cum vorbeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fi dorit îmi era alungată de gânduri negre. Din care m-am trezit odată ajunși la destinație. Numai ce am descălecat în fața casei lui Gisulf, când un om în vârstă s-a apropiat de mine. Am crezut că era un slujbaș de la grajduri, și i-am luat seama doar atunci când m-a tras de mânecă și m-a întrebat: - Tu ești Stiliano? Am remarcat că pe sub tunica de servitor avea o alta din inul cel mai bun. - Da. Ce vrei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
spre ajutor și apărare. Sorții au decis să fie Gundo, singurul care, neavând copii, ar fi lăsat în urma lui doar o femeie văduvă. Și-n plus, era cel mai mic de stat dintre longobarzi, putând astfel să treacă drept un slujbaș oarecare. Trebuia să ne strecurăm în ținuturile bizantine ca niște simpli pelerini, trecând pe cât posibil neobservați. Socotisem, pe baza timpului scurs între răpirea lui Rotari și apariția lui Andras la Pavia, cât de departe s-ar fi putut afla tinerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
dintre noi nu era obișnuit să-și procure hrana de unul singur, vânătoarea pe care o practicaserăm ținând mai mult de distracție: foarte curând ne-am dat seama că, în timpul partidei, meritul pentru prăzile ucise a fost aproape întotdeauna al slujbașilor care ni le scoteau în bătaia armelor. Unde mai punem că armele noastre erau puține: doar două spade și trei sulițe. Vânatul a fost pe măsură: câțiva iepuri, ceva potârnichi și prepelițe, pierzând mult timp, deoarece trebuia să ne pitim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
bazilică, slujba a luat sfârșit, bazilica s-a golit, și preotul Giovanni s-a apropiat de mine. M-a luat de braț și m-a dus în reședința episcopatului fără să-mi zică un cuvânt, dar asta nu înainte ca slujbașii să fi coborât din tavan marele cerc de fier cu cele douăzeci și șase de lumini, spre a fi stinse. Odată ajunși în mica sa odaie, am luat loc pe o laviță și, cu o anume jenă, mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din urmă, suferință necurmată. Stefano învățase multe, dar s-a arătat neputincios să pună un diagnostic și să trateze cazul respectiv. S-a oferit însă să-mi dea niște preparate pentru alinarea durerii. Drept care, deși ninsese mult, am plătit doi slujbași ca să bată drumul călare până la Aquileia și să-l aducă pe Garibaldo. S-au întors după două zile doar cu promisiunea unui om pe care-l găsiseră în orașul pustiu că o să trimită pe cineva care primise de la călugăr puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care-l găsiseră în orașul pustiu că o să trimită pe cineva care primise de la călugăr puterea de a lecui, el plecând din oraș fără să spună încotro. A sosit într-adevăr la începutul lui martie, la trei zile după întoarcerea slujbașilor. În ziua aceea ploaia cădea ca o pâclă grea, îmbâcsind și băltind zăpada troienită vreme de câteva luni. - Sunt Janika, mi-a spus intrând în casă. L-am repezit întrebându-l unde era Garibaldo, și el s-a jurat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
bătălie scurtă cu un singur mort, un bizantin ucis din greșeală. Soldații s-au predat imediat ce ne-au văzut și au depus armele la picioarele noastre. În total, șaizeci de prizonieri. Povestea mea începe însă a doua zi dimineața, pe când slujbașii frângeau armele bizantine și separau metalele după calitate și soi, sub ochii atenți ai unor negustori sarzi care așteptau să-și umple vasul cu fier, bronz și aramă, metale plătite în avans. Eu stăteam în spatele cortului și-mi curățam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cristelnița de la Sant’Eusebio. Longobarzii au pus să fie construite în podul turnurilor din spatele bisericilor, acolo unde se aflau scările care duceau spre locul rezervat matroanelor, colibe deschise în care au fixat niște bucăți de fier, aramă și bronz. Un slujbaș le lovea cu o măciucă, stârnind un sunet puternic și, pentru urechile mele, supărător. În felul ăsta zgomotos se dădea de veste credincioșilor începutul slujbelor mai importante. Culmea este că, în ziua botezului, pentru prima dată zarva aceea nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
lui și nu voia să iasă și să recunoască ce-i făcuse mamei fiilor săi, dar negustorul era acolo și nu se lăsa. Avea asupra lui toiagul lui Laban, pe care i-l lăsase garanție și venise și cu un slujbaș, ca martor. Ruti și-a lipit fruntea de pământ și a implorat-o pe Lea s-o salveze. Lea a ascultat-o și a afurisit numele tatălui ei. - Fundul unui măgar valorează mai mult decât Laban, a zis ea, tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fabricii de faianță. Moartea lui Îți aranjează treburile, nu-i așa? - Dacă fiica mea a făcut prostia să te ia de bărbat și să-ți mai facă și un plod nu Înseamnă că trebuie să te socotești altceva decît un slujbaș, scuipă Yvonne cuvintele, disprețuitoare. Iar eu aștept bilanțul promis! Philippe bătu În retragere fără ca Gwen să se fi gîndit măcar să-i ia apărarea. CÎnd Închidea ușa, o auzi pe soacră-sa, care deja nu mai făcea caz de el, decretînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pentru a evoca În mod grațios banii pe care el nu-i avea. Casa, fabrica de faianță, nimic nu Îți aparține. Îți aduc aminte că ne-am căsătorit sub regimul separației bunurilor și că aici nu ești altceva decît un slujbaș. Privirea blîndă a ochilor căprui ai lui Philippe se Înăspri. - Slujbașul Îți amintește că priveghiul la sicriele lui Loïc și Nicolas va avea loc peste două ceasuri. Gwen avu o mișcare de dezgust. - Doar n-ai de gînd să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
-i avea. Casa, fabrica de faianță, nimic nu Îți aparține. Îți aduc aminte că ne-am căsătorit sub regimul separației bunurilor și că aici nu ești altceva decît un slujbaș. Privirea blîndă a ochilor căprui ai lui Philippe se Înăspri. - Slujbașul Îți amintește că priveghiul la sicriele lui Loïc și Nicolas va avea loc peste două ceasuri. Gwen avu o mișcare de dezgust. - Doar n-ai de gînd să te duci? - Nu numai că am să mă duc, dar o să mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
principii majore. Abe avea prieteni admirabili la Paris. Fusese bine primit de écoles și instituts, unde ținea dizertații asupra unor subiecte franceze, În franceza lui specifică. El Însuși studiase cu ani În urmă la Paris cu faimosul hegelian și Înalt slujbaș de stat Alexandre Kojève, care educase o Întreagă generație de gânditori și scriitori influenți. Printre aceștia avea câțiva amici, admiratori, cititori. În Statele Unite era controversat. Acasă avea mai mulți inamici decât Își poate dori un om normal, mai ales printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și apărând cu ardoare toate valorile morale, creștine și naționale, Constantin Brin se impune ca model de scriitor și ca adevărat om de cultură. Ar fi fost și excelent profesor de etică și de religie, nu numai ca foarte bun slujbaș În specialitatea sa inginerească, dobândită prin strălucite studii superioare la Politehnica din Brașov, meserie pe care a onorat-o cu competență și cu dăruire exemplare, atât În România cât și În Germania, până la pensionare. Ne bucurăm În cel mai Înalt
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Erau semne că, în toamnă, vin va fi puțin. Nevoi mari și foamete grea între oameni. Alte semne arătau că se furișa, către noi, un an neguros, cu tulburare grozavă în țară, moarte de oameni mulți, schimbări prin casele împărătești. Slujbașii vor părăsi pe împăratul lor, schimbându- se, cu veselie, către un alt împărat. Se apropia, nesmintit și nedezvăluit, ceasul când întreaga lume, răsucită de has-Satan, împotriva adevăratului Dumnezeu, Iehova, va fi pustiită. Pe peluze și prin grădini, gîndăcime și șoricime
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
unui bun sistem de irigații. Ierarhul-rege, împărat sau faraon, își exercita puterea absolută prin stăpînirea resurselor de apă ale comunităților de țărani: fie prin construirea de diguri, fie prin săparea canalelor. Mulțimile erau reunite și coordonate prin rețeaua sa de slujbași oficiali, cu scopul de a duce la-ndeplinire lucrări mărețe, de felul piramidelor. Despotul, pisc al societății riguros ierarhizate, uns zeu de către religie, stăpîn infailibil al Statului și universului, ambele reunite în persoana lui, despotul, așadar, cerea o supunere absolută
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în varianta propagandei românești, sau „homo sovieticusxe "„homosovieticus"”, în varianta mai generală, așa cum spune Sheila Fitzpatrickxe "„Fitzpatrick,Sheila" în finalul cărții sale dedicate stalinismxe "„stalinism"ului de zi cu zi, acest om era „un trăgător de sfori, un manipulator, un slujbaș al vremii sale, un gurist de lozinci și chiar mai mult decât atât. Dar mai presus de toate, el a fost un supraviețuitor.” (Fitzpatrickxe "„Fitzpatrick,Sheila", 1999, p. 227). Dincolo de „omul nouxe "„omulnou"” în variantă esențialistă, existau și mai există
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sa pare exagerata spune că de data asta avem de-a face cu formele unui ,,complex oedipian’’, receptat în variantă comică. Obstinația demențială a eroinei este de a cere să i fie adus adevăratul tată, falnicul căpitan Manoli Ghiaduri, un slujbaș credincios de-al lui vodă. Cât despre ,,antidotul’’ pe care Negoiță este solicitat a-l utiliza pentru vindecarea eroinei, lucrurile se complică. După isprava de la Craiova lui Negoiță i se ia darul, iar fostul vrăjitor se află în mare impas
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de oameni, adese știutori de carte, nu aveau drepturi. Să facem oarecum o sumă a acestei stări de lucruri și să vedem cum se dezvoltă din ea suma de astăzi. Ce era în țară la 1820? Boierii mari. Boierii mici slujbași. Țăranii iobagi, cari stau sub ocrotirea acestora, fiind oamenii lor. Clerul laic și monastic. Aceștia nu stătean, sub autoritatea statului. Erau clase ale evului mediu, administrate de ele înșile. Boierul era aproape autocrat pe moșia sa. Numai în grave cazuri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cavalerismul devenise ieften în Moldova. În genere toată societatea secolului al XVI și al XVII se poate caracteriza scurt: Datoria se preface în drept. Noi la începutul veacului acestuia am fost încă în veacul al XVII. Datoria de a fi slujbaș al țărei - o datorie foarte grea și periculoasă sub domniile vechi - devine un drept de a sluji țara, dacă vrea ea sau dacă nu vrea. Și acești îndreptățiți de a o sluji se înmulțesc din zi în zi, căci toate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
influența austriacă e mare. 171 {EminescuOpIX 172} Să comparăm acum suma puterilor sociale de astăzi cu suma puterilor sociale de sub patriarhalul prisacariu Ioan Sandul Sturza Voievod. Boierii mari, proprietari de latifundii, care-și cruțau populația în mod instinctiv. Boierii mici slujbași. Breslele târgoveților cu stărostiile lor. Răzeșii, țărani liberi. Iobagii, țărani supuși, c-un drept asupra unei părți de pământ. Să ne închipuim că prisacariul ar fi fost din dinastia Mușateștilor, necontestat de nimeni. La influențele secolului al XIX el n-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puterea Domnului nu poate sta în dreptul său de a dicta legi și de a stoarce dări, ci că acea putere se razimă pe buna stare a populațiilor. Pentru întîia dată i se spune birnicului pentru ce plătește dare, întîia dată slujbașii țărei sunt priviți ca atari (iar nu ca privilegiați) și trebuia să muncească pentru leafă, să nu ieie mită, să nu facă hatâr, prin urmare aicea vedem apărând serviciul statului în locul vechiului serviciu al evului mediu, care avea un caracter
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
2258 În genere toată societatea secolului al Xvi-lea și al Xvii-lea se poate caracteriza 224r scurt: Datoria se preface în drept. Noi la începutul veacului acestuia am fost încă în veacul al Xvii-lea. Datoria de a fi slujbaș al țărei, o datorie foarte grea și periculoasă sub domniile vechi, devine un drept de a sluji țara, de-ar vrea ea sau n-ar vrea. Și acești îndreptățiți de a o sluji se 'nmulțesc din zi în zi, căci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de mirat că influența austriacă e mare. Să comparăm acuma suma puterilor soțiale de astăzi cu suma puterilor soțiale de sub patriarcalul prisacari Ioan Sandul Sturza Voievod. Boierii mari proprietari de latifundii, care-și cruțau populația în mod instinctiv Boierii mici slujbași Breslele târgoveților cu starostiile lor Răzășii, țărani liberi Iobagii, țărani supuși, c-un drept asupra unei părți de pământ. Să ne 'nchipuim că prisacariul ar fi fost din dinastia Mușăteștilor, necontestat de nimeni. La influențele secolului al XIX-lea el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]