563 matches
-
mandibular) sunt trei cuspizi vestibulari și doi orali (vestibulo-meziali, central și distal, oral mezial și distal). b) Lobul dentar - unitate morfogenetică a coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pe versantul vestibular, respectiv oral al cuspidului. Crestele accesorii constituie extremitățile libere ale lobului. Se evidențiază uneori pe versanții ocluzali ai cuspidului, au un gabarit mai mic și se plasează mezial și distal de creasta esențială. În concluzie, crestele de smalț cuspidiene principale împart un cuspid vestibular în 4 versanți bine exprimați - vestibulo-mezial și vestibulo-distal și doi versanți orali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal; un cuspid oral în 2 versanți ocluzali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal și doi versanți orali - oromezial și orodistal. Versanții ocluzali
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
crestelor cuspidiene esențiale. Crestele oblice unesc doi cuspizi diametral opuși (mezio palatinal cu disto vestibular). Aceste creste intercuspidiene, prin faptul că unesc versanții cuspidieni ocluzali, se mai numesc “creste ocluzale”' și se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale dinților frontali, ale fețelor ocluzale ale dinților laterali. La dinții laterali muchia împarte creasta marginală în doi versanți: un versant ocluzal, care aparține feței ocluzale, și un versant proximal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
datorită influenței exercitate de dinții superiori prin blocaje ocluzale. Culoarea dinților temporari este alb-albăstruie, net deosebită de a dinților permanenți, deosebire determinată de diferențele de structură. Structura dinților temporari este asemănătoare cu aceea a dinților permanenți, existând totuși următoarele diferențe: smalțul are o grosime mai redusă și o înclinare particulară a prismelor de smalț. Acestea sunt aproape paralele cu axul longitudinal al dintelui la nivelul fisurilor și gropițelor feței ocluzale. La nivelul cuspizilor, acestea se înclină tot mai mult, ajungând să
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
alb-albăstruie, net deosebită de a dinților permanenți, deosebire determinată de diferențele de structură. Structura dinților temporari este asemănătoare cu aceea a dinților permanenți, existând totuși următoarele diferențe: smalțul are o grosime mai redusă și o înclinare particulară a prismelor de smalț. Acestea sunt aproape paralele cu axul longitudinal al dintelui la nivelul fisurilor și gropițelor feței ocluzale. La nivelul cuspizilor, acestea se înclină tot mai mult, ajungând să facă cu axul longitudinal unghiuri de 45-55 grade. Striațiile lui Retzius sunt paralele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
aproape paralele cu axul longitudinal al dintelui la nivelul fisurilor și gropițelor feței ocluzale. La nivelul cuspizilor, acestea se înclină tot mai mult, ajungând să facă cu axul longitudinal unghiuri de 45-55 grade. Striațiile lui Retzius sunt paralele cu suprafața smalțului. La suprafața smalțului există un strat aprismatic ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
axul longitudinal al dintelui la nivelul fisurilor și gropițelor feței ocluzale. La nivelul cuspizilor, acestea se înclină tot mai mult, ajungând să facă cu axul longitudinal unghiuri de 45-55 grade. Striațiile lui Retzius sunt paralele cu suprafața smalțului. La suprafața smalțului există un strat aprismatic ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Striațiile lui Retzius sunt paralele cu suprafața smalțului. La suprafața smalțului există un strat aprismatic ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă smalțul. Pulpa dentară conține aceleași straturi, dar este sediul unor modificări regresive ce se instalează destul de precoce și interesează o bună parte din structurile pulpare: elementele fasciculate domină în detrimentul celor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă smalțul. Pulpa dentară conține aceleași straturi, dar este sediul unor modificări regresive ce se instalează destul de precoce și interesează o bună parte din structurile pulpare: elementele fasciculate domină în detrimentul celor celulare, odontoblaștii suferă o degenerescentă vacuolară pe fondul de atrofie reticulară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
forma de ansamblu a acestora și la particularitățile de formă ale grupurilor dentare. Pe ansamblu, coroana dinților temporari este scurtă, largă și globuloasă. Se evidențiază o zonă de retracție la nivelul coletului, ce este accentuată de existența unei protuberante de smalț, situată imediat deasupra coletului. Această protuberanță protejează mucoasa de traumatisme în timpul masticației. Suprafața ocluzală este mai netedă, cuspizii sunt mai reduși, cu planuri cuspidiene mai puțin accentuate. Smalțul are o grosime uniformă pe suprafața coroanei, cu excepția zonei coletului, unde este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
retracție la nivelul coletului, ce este accentuată de existența unei protuberante de smalț, situată imediat deasupra coletului. Această protuberanță protejează mucoasa de traumatisme în timpul masticației. Suprafața ocluzală este mai netedă, cuspizii sunt mai reduși, cu planuri cuspidiene mai puțin accentuate. Smalțul are o grosime uniformă pe suprafața coroanei, cu excepția zonei coletului, unde este mai gros, formând protuberanța caracteristică. Rădăcinile sunt mai subțiri și mai ascuțite. Comparativ cu dimensiunile coroanei, rădăcinile dinților temporari sunt mai mari decât raportul coroană/rădăcină la dinții
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sagital, iar la nivel molar sunt și divergente, deoarece cuprind între ele coroanele în formare ale succesionalilor. Camera pulpară este mai voluminoasă comparativ cu dimensiunea coroanei față de dinții permanenți. În regiunea cervicală camera pulpară prezintă un intrând corespunzător crestei de smalț (protuberanței de la acest nivel). 7.2. Particularități de grup Grupul incisiv - Incisivii centrali și laterali temporari seamănă cu cei permanenți, dar au dimensiuni mai reduse; coroanele au formă mult mai constantă, iar rădăcinile sunt relativ mai lungi față de coroane, având
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fața palatinală se găsește un cingulum voluminos, ce se prelungește printr-o creastă ce delimitează două versante concave. Rădăcina pe secțiune orizontală este triunghiulară. Grupul molar - Molarii temporari sunt mult mai mici decât omologii lor definitivi, având protuberanta cervicală de smalț ce le conferă aspect de bulb. Rădăcinile sunt accentuat divergente, astfel încât să poată cuprinde ca într-un clește coroanele dinților succesionali. Coroanele pulpare sunt mai aproape de suprafețele exterioare, ca o consecință a volumului crescut al camerei pulpare. Molarii temporari maxilari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimea incizală și mijlocie, unde prezintă două creste marginale care se lărgesc spre colet, unde se unesc cu cingulum - proeminență emisferică în treimea cervicală a feței palatine. La nivelul ein-gulumului există “foramen caecum”, fosetă ce apare datorită discontinuității stratului de smalț. Fața mezială are un contur triunghiular, cu următoarele margini: marginea cervicală - are formă de “V” deschis spre rădăcina cu vârf rotunjit; marginea vestibulară - are forma unei linii ușor convexe, cu convexitatea maximă în treimea cervicală; marginea palatinală - linie convexă în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ca mezial, mai mare ca central. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este concav în două treimi incizale și convex în treimea de colet. în zona concavă se evidențiază două creste marginale de smalț, care se unesc cu cingulumul. Subcingular, există foramen caecum, mai frecvent ca la incisivul central. Fața mezială are contur triunghiular, cu vârful spre marginea incizală și baza la nivelul coletului. Forma marginilor corespunde profilului fețelor vestibulare și palatinale. Fața distală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este orientat spre distal. Caracteristici pentru identificare: - coroana este mai voluminoasă, având cea mai mare circumferință dintre toți frontalii; marginea incizală are formă triunghiulară, reprezentând vârful cuspidului; - fața vestibulară este mai convexă decât a incisivilor, marcată de o linie de smalț ce creează două versante: mezial și distal; - fața palatinală este dominată de un cingulum proeminent din care pornesc crestele de smalț (două marginale și una mediană); - fețele proximale prezintă în treimea de colet câte o depresiunea longitudinală sub formă de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
are formă triunghiulară, reprezentând vârful cuspidului; - fața vestibulară este mai convexă decât a incisivilor, marcată de o linie de smalț ce creează două versante: mezial și distal; - fața palatinală este dominată de un cingulum proeminent din care pornesc crestele de smalț (două marginale și una mediană); - fețele proximale prezintă în treimea de colet câte o depresiunea longitudinală sub formă de șanț; - rădăcina este foarte voluminoasă, fiind triunghiulară sau ovalară pe secțiune transversală. CANINUL MANDIBULAR (fig. 41). 3.3., 4.3. -înălțime
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
următoarele particularități: - coroana este mai alungită datorită diferenței mai mari între diametrele mezio-distal și cervico-incizal; t marginea incizală are un vârf mai pronunțat, versantul distal este mai lung și mai înclinat. Unghiul disto-incizal este mai rotunjit; - cingulum și crestele de smalț de pe fața linguală sunt mai atenuate; - fața mezială a coroanei continuă fața mezială a rădăcinii, în mod excepțional, poate avea două rădăcini sau două canale radiculare (vestibular și lingual - fig. 42). PREMOLARUL 1 MAXILAR (fig. 43), 1.4., 2.4
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se înscrie într-un paralelogram cu diametrul maxim situat între cuspidul mezio-vestibular și disto-palatinal. Unghiurile mezio-palatinal și disto-vestibular sunt obtuze, iar cele mezio-vestibular și disto-palatinal sunt ascuțite. Marginea vestibulară a feței ocluzale este convexă, bilobată și corespunde crestelor sagitale de smalț ale cuspizilor vestibulari. Marginea palatinală este de asemenea bilobată, dar cu partea mezială de două ori mai mare decât cea distală. Marginea vestibulară față de cea palatinală este convergentă spre distal. Marginea mezială este cea mai mare, formează cu cea vestibulară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
partea mezială de două ori mai mare decât cea distală. Marginea vestibulară față de cea palatinală este convergentă spre distal. Marginea mezială este cea mai mare, formează cu cea vestibulară un unghi de 105 grade. Este reprezentată de creasta marginală de smalț. Marginea distală este cea mai mică și mai convexă. Relieful feței ocluzale a molarului 1 maxilar este reprezentat de cuspizii: mezio-palatinal mai mare ca mezio-vestibular, mai mare ca disto-vestibular mai mare ca disto-palatinal. Cuspidul mezio-palatinal este unit cu cel disto-vestibular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai mică și mai convexă. Relieful feței ocluzale a molarului 1 maxilar este reprezentat de cuspizii: mezio-palatinal mai mare ca mezio-vestibular, mai mare ca disto-vestibular mai mare ca disto-palatinal. Cuspidul mezio-palatinal este unit cu cel disto-vestibular printr-o creastă de smalț -”creasta oblică de smalț”, ce rezultă din unirea crestelor esențiale de smalț ale celor doi cuspizi. Aceasta este angulată (160 grade), cu deschiderea unghiului spre mezial. Crestele esențiale de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de marginea mezială
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
convexă. Relieful feței ocluzale a molarului 1 maxilar este reprezentat de cuspizii: mezio-palatinal mai mare ca mezio-vestibular, mai mare ca disto-vestibular mai mare ca disto-palatinal. Cuspidul mezio-palatinal este unit cu cel disto-vestibular printr-o creastă de smalț -”creasta oblică de smalț”, ce rezultă din unirea crestelor esențiale de smalț ale celor doi cuspizi. Aceasta este angulată (160 grade), cu deschiderea unghiului spre mezial. Crestele esențiale de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de marginea mezială, rezultând pante meziale cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este reprezentat de cuspizii: mezio-palatinal mai mare ca mezio-vestibular, mai mare ca disto-vestibular mai mare ca disto-palatinal. Cuspidul mezio-palatinal este unit cu cel disto-vestibular printr-o creastă de smalț -”creasta oblică de smalț”, ce rezultă din unirea crestelor esențiale de smalț ale celor doi cuspizi. Aceasta este angulată (160 grade), cu deschiderea unghiului spre mezial. Crestele esențiale de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de marginea mezială, rezultând pante meziale cu dimensiuni mai reduse și mai abrupte decât pantele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezio-palatinal este unit cu cel disto-vestibular printr-o creastă de smalț -”creasta oblică de smalț”, ce rezultă din unirea crestelor esențiale de smalț ale celor doi cuspizi. Aceasta este angulată (160 grade), cu deschiderea unghiului spre mezial. Crestele esențiale de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de marginea mezială, rezultând pante meziale cu dimensiuni mai reduse și mai abrupte decât pantele distale. Șanțurile intercuspidiene sunt: mezio-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și mezio-palatinal, cu fiecare extremitate într-o fosă (mezială
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]