603 matches
-
De ce să dea vina pe femeia asta care-l ținuse bine? El Își distrusese talentul nefolosindu-l, trădându-și lucrurile În care credea și trădându-se pe sine, bând până-și tocise ascuțimea simțurilor, și-l distrusese prin lene, indolență, snobism, prin mândrie și prejudecată, prin dacă și cu parcă. Da’ ce era asta? Un index de cărți vechi? Care era de fapt talentul lui? Era cu siguranță un talent, dar În loc să-l folosească Îl transformase-n afacere. Niciodată nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
regrete... ("Nu am timp, draga mea, îmi lipsesc din inventar exact 20 de ani; ce bine ar fi să pot scoate acum, de la un CEC al Timpului, două decenii de tinerețe!"); ori, cît de multă dreptate avea Gary cînd regreta snobismul românilor, în special al unor critici-aiatolahi, care au trecut peste o bună bucată din secolul XIX, sărind "de la Chirița, la Pasărea Shakespeare!"... Lîngă scrisorile marelui dispărut, destinatara mai așază altele, nu mai puțin prețioase, cu multe sclipiri tandre: de la Marin
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
fiind conștienți de acest efect, e hazardant și ipocrit să dăm cifre certe, cu pretenția că reflectăm realitatea. De aceea și prin recentul recensământ al populației din România (2002), folosindu-se și o expresie neadecvată „uniune consensuală” - bănuiesc că din snobism științific -, nu s-a aflat câți coabitează, ci câți au declarat aceasta. Ținând deci seama de faptul că din ce în ce mai mult oamenii își exprimă fără inhibiții propriile păreri și recunosc stări de fapt care înainte erau indezirabile, se impune păstrarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
orice producție, sub pretextul că nu aduce nimic nou pe planul ideilor, doar limbajul fiind diferit (cu cât cel ce produce e mai în preajmă, cu atât e negat mai tare); alții, din dorința firească de afirmare, dar și din „snobism științific” (Pavelcu, 1972), substituie, mai mult sau mai puțin deliberat, creația de idei cu cea expresională. (Nu se au aici în vedere cazurile în care nu există nici un fel de inovație, ci numai compilație.) Trebuie reținut că nu întotdeauna este
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interesul elevilor și să îi motiveze pentru activitatea creatoare. Atitudinile necreative pot să apară în contextul existenței unor factori perturbatori, ele constituind, de fapt, factori de blocaj pentru creativitate. Specialiștii consideră a fi atitudini necreative: egoismul (intoleranța, centrarea pe sine, snobismul); impulsivitatea exagerată (imprudența, nerăbdarea, iresponsabilitatea); capacitatea de abstractizare semantică. Elevul creativ va ști să dea frâu liber exprimării ideilor proprii, fără teama de a nu-i fi acceptate, va avea curajul de a fi original, chiar „împotriva curentului”, dacă e
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
au existat În România acum aproape doisprezece ani. Literatura post-“modernistă” a luat loc În canon. S-a consacrat. Are o identitate pregnantă, a pătruns În manuale, se află În topul preferințelor, s-a fixat și ca principalul obiect al snobismului În materie de literatură. „Generația de creație” care a produs-o a știut (că trebuie) s-o blindeze teoretic. A impus-o astfel și la nivel academic. Vom vedea dacă această consacrare va impieta, sau dimpotrivă, asupra receptării ei ulterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
proiecției omnisciente disprețuitoare față de amănuntul bogat În virtualități estetice și simboluri culturale, dar sărac În substanță normativă, În prescripții morale. Ficțiunea lui ambiționează exponențialul, interesul pe care este menită să-l provoace destituie casta, cercul de inițiați și nu Încurajeaza snobismul literar. Houellebecq este un scriitor care-ți impune să spui despre el ceea ce crezi: e un ticăloas sau un geniu, sau ambele; Îi cumperi cărțile pentru că o să i le citești, nu pentru a intra În grupul celor care sînt capabili
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pentru ca ideea ta Înaltă despre literatură să nu fie Întinată. Este o carte pe care nici tu, adolescent furios, revoltat, feroce sau blînd care zgîrii rău, amator de hip-hop, n-ai nevoie s-o deschizi, pentru că o să te izbească cu snobismul ei, cu lehamitea ei, cu trivialitatea ei lipsită de orice frondă. Vouă vă recomand o carte de eseuri a lui Gilles Lipovetsky, L’Ere du vide: era vidului. Despre epoca indiferenței albe, a umorului vlăguit, politicos, cool, a trăirii periculoase
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de avangardă teoretică, Tel Quel, fondată și condusă de Philippe Sollers. Scriitorul, un foarte bun politician al literaturii, Își dă seama, prin anii ’70, că romanul fără poveste și personaje cunoscut ca Nouveau Roman riscă să fie respins definitiv În ciuda snobismului pe care-l provoca. Aflat la intersecția unor curente culturale din care putea Împrumuta În voie, romancierul și eseistul care debutase În 1958, căsătorit din 1975 cu celebra semioticiană și psihanalistă Julia Kristeva, mută accentul de pe o literatură a textului
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
iubește deshis pe Boris Vian și s-a hotărît să continue tradiția ludicului-absurd magic vianian. De aceea, lui Martin Page Îi place o cultură numită peiorativ de un critic francez Amélie Poulain: BD-uri, muzică pop, literatură care evită atît snobismul, emfaza, eventual ermetismul, cît și vulgaritatea. O astfel de cultură era privită circumspect de Roland Barthes - cel care-l numea pe Vian scriitorul liceenilor - numai că Martin Page s-a hotărît să nu-și amintească de teoreticianul francez. Scriitorul francez
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
altceva decât/ Studii de riduri/ De pe fruntea mea". Ironia intră în surdină, rămâne poanta: "La manejul meu din nori/ Se încalecă erori/ Din aproape în aproape,/ Saltă sufletul pe ape/ Sub copite eu în, silă,/ Ca pustiul sub cămilă". ("Inspirație")... Snobismul, permanenta simulare, nu-i mai trezește nici tristeți, nici ironii acide. Falsul motan este falsul creator: "Clipea din mustăți odată, cam într-o doară,/ și simțea globul întreg parfumat azi nimic,/ Nici un curent electric,/ Copacii, casele, turnul de apă/ Au
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din familia artiștilor plăsmuitori, Creație și analiză, O „poetică” a romanului citadin, Elemente ale unei genealogii caragialeene în romanul bengescian, Existențe stilizate. Secțiunea penultimă, constituind contribuția cea mai consistentă a cărții la dosarul critic al operei, mai ales prin radiografierea snobismului drept „treapta cea mai înaltă a mimetismului lumii caragialești”, s-a dovedit o teză provocatoare pentru comentatorii ulteriori. SCRIERI: Fiord imaginar, pref. Nicolae Balotă, Iași, 1978; Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări, București, 1980; Gardienii luminii, București, 1982; Amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
nu rezidă numai în pluralitate și în schimbare, ci și în dialogica pluralităților care produce schimbarea. El nu se regăsește în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou (noul de dragul noului se degradează în modă, superficialitate, snobism și conformism). Cu alte cuvinte, lucrul cel mai important în viața și devenirea culturii europene este întîlnirea fecundatoare între diversități, antagonisme, concurențe, complementarități, adică dialogica lor. Aceasta este produsul / producătorul buclei "turbionare" în care fiecare element sau moment este în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
remarcat că modurile atipice de consum determinau anumite tipuri de bunuri (și anumite utilizări) să depindă de "legi anormale". Cererea de bunuri și servicii culturale punea la îndoială ipotezele analizei economice standard (în special utilitatea marginală descrescătoare). Efectul Veblen "Efectul snobismului" este binecunoscut: cererea anumitor bunuri ajunge să crească odată cu prețul acestora și, invers, să se diminueze când prețul scade, în contradicție cu legea standard a cererii și ofertei. Consumului ostentativ și distinctiv de produse de lux i se opune interpretarea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cu legea standard a cererii și ofertei. Consumului ostentativ și distinctiv de produse de lux i se opune interpretarea devalorizantă a unui preț prea mic de către publicul cunoscător. Astăzi se poate considera, dimpotrivă, că bunurile la care este observabil efectul snobismului (prin punerea în evidență a elasticității pozitive a prețului) pot fi considerate "bunuri culturale". Altfel spus, elasticitatea pozitivă a cererii este un indicator al unui tip particular de consum, supus fenomenelor de ostentație și distincție. Ceea ce ar putea conduce la
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ce e rar e și scump". Sociologia culturii și-a organizat o bună parte din cercetările empirice pe baza acestui principiu economic elementar, descriind munca actorilor pieței pentru a oferi raritate și a răspunde la o asemenea cerere (ceea ce numim "snobism", evidențiat de Veblen și generalizat de Bourdieu). Această lege se adaptează cu atât mai bine la bunurile culturale cu cât acestea, în contrast cu bunurile industriale, sunt în principiu rare și nereproductibile. • Operele din istoria artei reprezintă în fapt o ofertă limitată
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ierarhia valorilor istorice, furnizând eventualilor cumpărători criterii nearbitrare de referință [...]. Marele colecționar este cel căruia i se va recunoaște, odată efectuată acțiunea timpului și a istoriei, calitatea de cunoscător, ale cărui alegeri estetice vor supraviețui durabil falsurilor modei și ale snobismului". Raymonde Moulin, 1967, p. 432, și 2001, p. 288. Este acesta rezultatul unui "efect întârziat" al formației lui Raymonde Moulin, care a absolvit istoria? Oricum ar fi, această ambivalență apasă asupra coeziunii proiectului. Regăsim această ezitare între convenționalism și obiectivism
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de artă"14.. Tudor Vianu sesizează existența unui public care vede în opera de artă o necesitate, o nevoie; a publicului care caută în artă plăcere, desfătare, destindere și a unui fenomen care presupune o afecțiune directă în raport cu universul artistic, snobismul, încercarea de alipire forțată, superficială față de o anumită operă, sau de un anumit cadru de manifestare artistică, urmărindu-se efecte sau scopuri de afișare. Dar poate cel mai important aspect care trebuie studiat în cadrul acestui capitol (fără a neglija celelalte
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
țăranilor, atitudine ce le-ar permite autoritatea supremă asupra lor; 83 p. 50, r. 10 12 : „Decât un bonjurist c-o mână de învățătură, mai bine un țăran cu un car de minte!” preferarea înțelepciunii simple, în locul emancipării aparente, a snobismului; p. 52, r. 1 3 : „în câțiva ani de zile m-au calicit cu desăvârșire, și mi-a ridicat și cinstea, care pentru mine a fost cel mai scump lucru.” pierderea avuției este dureroasă, însă pierderea cinstei îl afectează fundamental
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ultimă instanță, și un altul care spune totuși ceva, l-am ales pe acesta din urmă. N-am vrut, de dragul unei eventuale tehnicizări dezirabilă în principiu ("intruziunea auctorială" pentru "intruziunea/inserția autorului", nu-i așa?) dacă nu-i atinsă de snobism, ca în "enunțiator" pentru "enunțător" să ocultez textul mai mult decît este necesar. Îmi amintesc aici de țăranca lui Cehov (pomenită de I. Lotman), pentru care sacralizarea slujbei bisericești nu funcționa cîtă vreme ea se derula în limba rusă; de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de obicei de livrea, păstrează cu anii un costum civil." Ipocrita fantezie călinesciană promovează pe strănepotul bucătarului grec în postura... aristocratică de servitor englez cu ascendenți în trecutul profesiunii, mai ales că Jurnalul matein îi relevă "un om de un snobism încîntător." Totuși, intuiția rămîne viabilă și e confirmată și de alte mărturii: Cezar Petrescu și-l amintește pe Mateiu, după primul război mondial, așteptînd în anticamera unui ministru "cu o mînă sprijinită în bastonul puțin depărtat de el. [...] Așezat picior
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
că era mama ta? Aș fi poftit-o să stea cu noi în conac, aș fi cinstit-o cum se cuvenea. Aristocrația, în concluzie, e de ordin etic, iar nu de naștere și nicidecum de ficțiune." LA PORȚILE ORIENTULUI: TRIVILITATE, SNOBISM, NOBLEȚE Pentru a fixa cît mai riguros aria semantică de referință, selectez din Dicționarul universal al limbii române definițiile unor termeni care în contextul acestui capitol figurează cu statut de concepte operaționale: noblețe 1. calitatea, rangul de nobil; 2. caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
3. lipsă de pudoare (în vorbe sau în fapte), necuviință, obscenitate. Încă din 1907 (Din psihologia poporului român), D. Drăghicescu observa că suntem "o rasă occidentală cu obiceiuri orientale" iar Paul Zarifopol adăuga puțin mai tîrziu o subtilă definiție a snobismului care apare cu necesitate în societățile importatoare de cultură după principiul "a Bucarest toute comme a Paris": "Incultura ce se naște din încălcarea stîngace și impertinentă a granițelor de cultură ale națiunii sau ale clasei sociale în care ai crescut
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu necesitate în societățile importatoare de cultură după principiul "a Bucarest toute comme a Paris": "Incultura ce se naște din încălcarea stîngace și impertinentă a granițelor de cultură ale națiunii sau ale clasei sociale în care ai crescut se numește snobism"; dincolo de necesitate, atitudinea românească față de Occident a fost însă și de slugărnicie tardivă și tocmai de aceea ridicolă, pînă a se ajunge la convingerea că snobul veritabil trebuie să aibă stil pentru a se sugera cît mai bine noblețea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
burghezul voia să ajungă gentilom, în timpul lui Caragiale mahalagiul umbla să devină burghez, mai tîrziu, omul de mică cultură afectează marea cultură..."; pe acest paradox istoric care a încheiat combaterea privilegiilor feudale prin constituirea unei noi (și false) aristocrații înflorește snobismul personajelor sale. Memorabilă rămîne "Madame Esmeralde Piscupesco five o clock tea tous les jeudis" care servește ceaiul în "servicii de argint cu coroană de conte deasupra monogramei" reușind totodată un exemplu rarisim de exprimare mitocănească: "A! Lefterescu! Mitică al dumitale
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]