599 matches
-
ne simțeam obligați s-o jecmănim. Pif a rămas cu gândul la cocalarul ăla cu „cea mai fatală greșeală“. Părerea lui e neschimbată, că omul merită bătut cu levierul. Mi-e chiar simpatic Pif. Miruna, care învață psihologie dintr-un snobism simpatic, mi-a zis că a ajuns la concluzia că io mă înțeleg doar cu oamenii care urăsc alți oameni. Ne unește sila față de viață. Așa o fi. La Pif, orice poveste începe cu: „Eram beat“. Sau se termină justificativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
tot găsesc. Foarte mult efort depus pentru a găsi ceva ce făcut. Habar n-are ce să facă cu banii. Bea o bere-n centru la un preț de trei ori mai mare decât aici. Mănâncă la McDonald’s. Din snobism, așa. Din plictiseală. O disperare de a cheltui. Noroc cu Pif, că s-a dus cu el să-și ia o combină și un TV parcă, altfel nu se alegea chiar cu nimic. Asta e, șefu’ are nevoie de ficatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să-și bată joc de ĂȘTIA și ĂȘTIA sunt atât de proști încât nu sesizează contafacerea și au primit-o printre ei. Și marea problemă ar fi dacă nu cumva toți oamenii ĂȘTIA nu se recunosc în impostura și în snobismul ei, dacă nu cumva le e simpatică pentru că se văd pe ei înșiși. Și ei ar fi vrut să-și asume cu aceeași nonșalanță impostura. Sau ceva de genul ăsta. Chiar nu pot să vă explic mai bine de-atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ca o expresie, dincolo de orice Închipuire, a supunerii lor oarbe În fața ascendentului de care se bucură totuși bărbatul, cu mărețele lui atribute virile? - Probabil!... Am văzut femei căzând În transe cataleptice doar la vederea phalusului În plenitudinea lui erectilă.) Din snobism, imitație sau curiozitatea lor de femeie pentru Întreaga gamă, urcătoare și coborâtoare, a tuturor senzațiilor posibile? - Plauzibil!... (C. Ră du lescu-Motru, care a introdus la noi studiul psihologiei experi mentale și căruia i am citit, la ai săi optzeci și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
romanului Amantul doamnei Chatterley. GEO VASILE, Adevărul literar și artistic, februarie 2002 „În ciuda hărniciei și a rigorii sale, doamna Ralian nu e deloc un șoarece de bibliotecă, preocupat exclusiv de cărți. E un om cald și entuziast, fără umbră de snobism sau infatuare, un interlocutor cu un nu știuce simpatic-juvenil, care îți transmite pur și simplu o stare de bine.“ ADRIANA BITTEL, România literară, mai 1999 „Antoaneta Ralian este o doamnă cu instinct de romancier și cu o stăpânire genială a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
îi erau dragi și nu le mai văzuse demult. Stătea la o masă cu ochii larg deschiși privind-o pe cuscra sa, Vasilica, iar la prima vedere bijuteriile exagerat de multe pe care le purta îi confereau o stare de snobism și orice privitor își putea da seama că bijuteriile mai mult o incomodau decât să o avantajeze. Vasilica avea o înfățișare agreabilă și o prezență plăcută. Era o femeie distinsă, și avea multe de oferit. Carlina își spuse, așa ca
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
jur. îmi spun că lumea e la Murch normal , că programele din dimineața asta s-au mai văzut ieri etc. etc. Dar nu e normal : tinerii cinefili preferă să stea pe jos sau în picioare la prima proiecție (probabil din snobism), în ruptul capului nu s ar duce să vadă ca mine filme într-o sală mai goală (deși nu știu de ce : e mult mai confortabil). Până seara (la decernarea premiilor) va fi full, se va sta din nou pe jos
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de proastă calitate; cu aptitudini de risipire, cu o sută de popasuri inutile la toate mesele, cu cheltuiri de grații, cu pofta de a deveni centrul tuturor dorințelor. Tot criticând pe Cinci, declarându-l prea snob pentru a face sacrificiul snobismului în folosul unei realizări matrimoniale - ce va fi vrut să spună e lesne de înțeles -, mărturisia că are pentru el, și a avut mereu, o adevărată înclinare: „l’aș fi iubit“. Vorbind de Mihai, spunea: „Noi doi o să venim mereu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
buget burghez (e fiica unui profesor eminent) și care, după ce a renunțat la propriile ambiții de artistă, și-a descoperit brusc un interes pentru încurajarea laturii artistice a adolescenților defavorizați. Interesul ăsta al ei nu e decît o formă de snobism (un copil sărac și talentat fiind un fel de maimuță bună de arătat la lume) : cel puțin așa apare în ochii nemiloși, dar nu chiar atît de nedrepți ai redutabilei ei observatoare. Pe de altă parte, ochii aceia nu sînt
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
este arta? Proust, care l-a tradus pe Ruskin În francez), preia aceast) tem) a politicii și artei În maniera indirect) a romancierului: pe de o parte, Bergotte Vinteuil, dragostea lui Swann pentru muzic); pe de alt) parte, deșert)ciunea, snobismul, afacerea Dreyfus, Marele R)zboi. Proust a putut totuși s) p)streze echilibrul. Aceasta se Întâmplă cu șase decenii În urm). Închid ușa care d) spre Muntele Sion și urc la recepție s)-mi iau ziarele de dimineaț). Mishkenot este
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
se gândesc automat americancele din cluburile de femei, ori de câte ori sunt menționați „rușii albi“. În aceste așezări viața era atât de bogată și de intensă Încât acești „intelligentî“ ruși (cuvânt care trimitea la mai mult idealism social și la mai puțin snobism intelectual, decât termenul de „intelectuali“, așa cum este el folosit În America) nu aveau nici timp și nici motive să-și facă legături În afara cercului lor. Astăzi, Într-o lume nouă și Îndrăgită, În care am Învățat să mă simt ca
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
să mă simt ca acasă, cu aceeași ușurință cu care am Încetat să pun bara la cifra 7, extrovertiții și cosmopoliții În fața cărora se Întâmplă să menționez aceste chestiuni din trecut, Își Închipuie că glumesc sau mă acuză dimpotrivă de snobism, când eu susțin că În aproape o cincime de secol petrecută În Europa Occidentală, n-am avut, printre puținii germani și francezi pe care i-am cunoscut (În majoritate proprietărese și literați) mai mult de doi buni prieteni În total
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și abordabile. În rest, numai bârfă și colportaj, plus relatări scabroase de aventuri galante. Cinismul mărunt dar éhonté al junelui Caragiale are ceva provocator, ca și revendicarea unor genealogii și titluri faraminoase, fără cea mai mică îndreptățire, dar atestând un snobism exacerbat. Unul din cei mai fervenți „mateini”, prietenul meu N. Steinhardt, a scris în Viața Românească un articol dezgustat și adânc dezamăgit ; cel mai implacabil anti „matein”, maestrul Șerban Cioculescu, de altminteri posesorul scrisorilor, din a cărui colecție au mers
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
extravaganță nedisimulată, au stimulat manierisme, stiluri care mai de care mai ciudate, cu înțelesuri cifrate sau fără nici un înțeles. Moda curiozităților, a absurdităților, a determinat în istoria literaturii mici revoluții, salturi spre stiluri care, fie din reală atractivitate, fie din snobism, au apărut și reapărut încă din evul mediu. * Ocupat cu treburile de rutină și cu notarea acestor sumare idei, constat că, aici, la munte, primăvara se manifestă ca în "Anotimpurile" lui Vivaldi, "sonor", apele devin zgomotoase, chiar munții mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de hipocratism, medicina se comportă întocmai organismului anemiat, lipsit de vlagă și tot mai "apersonal". Știu cât de gravă este afirmația mea; dar ea reflectă o observație curentă, cu care este greu să nu fii de acord atunci când, trecând peste snobismul actual al mecanizării excesive a actului medical, descoperi șubrezenia și primitivismul generate de lipsa unui rudiment de gândire biologică și medico-socială. Hipocratismul asigură actului de practică medicală tocmai această optică intelectuală, globală, integratoare în bio și sociosferă. Explicit, medicina este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
este corespunzător acestei distinse apartenențe. Chiar numele lui sugerează că nu-i un câine oarecare; s-ar putea chema Azor sau Grivei; dar ar suna cam prea comun, prea autohton. Dic este altceva..., deși nu-i "Dick", adică nu-i snobism, Dic se "distinge", nu-i un oricine, un boschetar canin. Are locul lui în apartament, este politicos..., se simte cât de colo că-i educat; ba, dacă ești un observator bun, distingi la drăguțul de Dic acel spirit inefabil caracteristic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
prin disimetria lor sau un automobil, înduioșător de ridicol, sau un baston elegant, cu încrustații de argint, fildeș și mâner zvelt, de chihlimbar), mi se par de o frumusețe înduioșătoare. Acest punct de vedere sentimental nu are nici un strop de snobism; un strop de nostalgie, da, asta tot are, dar nostalgia nu mi se pare deloc nepotrivită... Obiectele vechi care mă tulbură cel mai mult sunt cărțile cu frumoasele legături solide, aurite, evidențiind simbolul importanței lor și, mai mult încă, scrisorile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
s-au subțiat de vechime și par o sfoară, o sârmă; abia se mai văd firele care țin tălpile femeii. Statueta pare retrasă, pare să ascundă ceva de rușine, fapta unui Mare Misogin. Sașa Dacă îmi este ceva nesuferit, apoi snobismul îmi este nesuferit. O întâmplare banală, petrecută într-o văgăună obscură, între două dealuri de prin Vaslui, poate fi mai umană și mai încărcată de viață decât nu știu ce aventură extraordinară petrecută, să zicem, în Labrador. Tot așa, o poveste de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
chipul lui Hendrix. Când îl acompaniam pe Jacques Brel cu „Les bourgeoises, comme les cochons” nu înfieram Occidentul, ci un mod de viață axat pe valori materiale (nici la noi nu erau frustrătile atât de mari ca să fim ridicoli!), pe snobism, ostentație și lux. Am fost, carevasăzică, fiii lumii largi căreia credeam că îi suntem parte. 2. Exilarea 2.1. Generația cenzurată Mama nu și-a potolit niciodată mirarea că fiica ei are accese de furie și plâns când citește un
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
neurastenia, septicemia, tuberculoza, cancerul, ulcerul stomacal, anemia pernicioasă, iată câteva din maladiile în jurul cărora se încheagă intrigile. Cel mai bun roman rămâne Concert din muzică de Bach, tablou al unei societăți în mers spre perfecția aristocratică, deocamdată numai în faza snobismului, ai cărei exponenți tipici sunt prințul Maxențiu și Elena. Maxențiu, tuberculos, suferă de o dramă foarte particulară. Nu se teme de boală, în gravitatea căreia nu crede. El e plictisit de teama descalificării pe care i-ar putea-o aduce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
autorul e moldovean are o savoare lingvistică firească. Nuvelele sunt niște divagații în scopul de a se dovedi îndemînarea verbală, nodul lor vital fiind de obicei un calambur enorm ori o vorbă memorabilă. Veselia este uneori extravagantă. Izbește între altele snobismul gastronomic și oenologic, mai mult nominal. Toader Zippa vine din străinătate cu o întreagă "pivniță pe roate", adică cu 101 antale, 39 butoaie mai mici, 317 balerci și mai multe mii de sticle, precum și cu un pivnicer (Jocaste), un "maître
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adevărați liberali, sentimente care ni-l arată ca pe un "occidentalizat" fin, rău impresionat esteticește de societatea ieșeană, și din care vedem la Alecsandri, pe lângă, desigur, o sinceră nemulțumire de mizeriile țării, și ceva din ceea ce se cheamă dandysm ori snobism. Dar vom vorbi pe larg despre Alecsandri aiurea. Așadar, umilirea națională, interesele de clasă ale boierinașilor - și ale negustorilor în Muntenia -, presiunea europeană, idealismul, snobismul sunt cauzele mișcării liberale de la jumătatea veacului al XIX-lea. Criticii de la mijlocul veacului al
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
desigur, o sinceră nemulțumire de mizeriile țării, și ceva din ceea ce se cheamă dandysm ori snobism. Dar vom vorbi pe larg despre Alecsandri aiurea. Așadar, umilirea națională, interesele de clasă ale boierinașilor - și ale negustorilor în Muntenia -, presiunea europeană, idealismul, snobismul sunt cauzele mișcării liberale de la jumătatea veacului al XIX-lea. Criticii de la mijlocul veacului al XIX-lea nu au putut fi, prin urmare, decât constituționaliști liberali. După 18664 dorințele cele mari se îndepliniseră și ferici 1 Opere complete, Proză, p.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
legiuirile noi. Așadar, mai toate cauzele, care făcuse pe A. Russo și pe ceilalți să fie constituționaliști liberali, acum nu mai erau. Nu mai era nici umilirea națională de altădată, nici interesul de clasă, nici idealismul. Nu mai era nici snobismul, căci acum orașele noastre deveniseră mai "civilizate" și tinerii nu mai au cuvânt să se simtă ca în pădure. Ba, încă, cei care încep să devină mai reacționari, deși la 1840 nu puteau suferi "semibarbaria", acum suspină după acea semibarbarie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ar trebui s-o transplanteze la ei acești frați ai noștri ar fi un abecedar cu istorioare morale. De la patagonezi până la parizieni sunt grade - și fiecare grad cu "forma lui nouă" și cu școala lui literară... Pseudobaudelairismul nostru este același snobism (foarte "specific" societăților orientale înapoiate) care face pe cucoana Zinca din Tătărași să-și înnobileze odaia de culcare (unde și mănîncă) cu un pat de bronz, pe care-l vezi din stradă, mai jos de nivelul trotuarului - e aceeași dorință
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]