790 matches
-
înverșunare și mai mare. Trebuiau să părăsească ascunzătoarea. Peste câteva clipe își dădură drumul pe versantul nordic al Grințieșului, pe cursul abrupt și prăpăstios al Borcăi. Istoviți, flămânzi, hăituiți, asudați.. alergau bezmetic sub o ploaie de gloanțe și foc. Un snop de gloanțe se înfipse scormonind pământul la câțiva pași de Baltă. În spate se auzi un icnet și un geamăt greu. Oanță zăcea prăbușit cu fața în jos, cu țeasta zdrobită, mușcând pământul... cu mâinile, totuși, protejând stația de radio
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
suflecați până la genunchi, pălărie conică de bambus pe cap, ca la vietnamezi, realizează diverse operațiuni agricole: pregătirea terenului cu ajutorul bivolilor, plantarea firelor de orez În terenul mocirlos, verificarea lanurilor de orez În creștere până la coacere, recoltarea manual, depozitarea apoi a snopilor și procesarea În vederea decorticării. Nici În legumicultură treaba nu este mai ușoară. Oriunde trebuie Îndemnare, perseverență și spirit mercantil. De rezultatul recoltelor depinde existența familiilor lor. Temperaturile ridicate, chiar În zone montane, precipitațiile bogate, sistemul de irigații, permit mai multe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă; * BP baraje din pământ; * CH alte construcții hidrotehnice, baraje din beton anrocamente, noduri hidrotehnice, prize, etc.; * SH, SM stații hidrologice, meteorologice; * Ț - Durată de functionare ori folosire. A. MATERIALE DE APĂRARE │ ├────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┬─────┬───┬─────┬─────��────────────────────────────────────┤ │ 1 │Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine dacă nu a │buc. B. CARBURANȚI ȘI LUBRIFIANȚI G. MATERIALE CONSUMABILE
HOTĂRÂRE nr. 638 din 5 august 1999 privind aprobarea Regulamentului de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi a Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundatiilor şi gheturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125081_a_126410]
-
științific” posibilitățile de ameliorare a situației. La Aiud se mânca la două - trei zile o porție de terci sau uruială de mazăre, cerșite de deținuții însoțiți de gardieni la sătenii din jurul Aiudului. Oamenii se îmbolnăveau și secera morții își aduna snopii grei - recoltă bogată spre satisfacția stăpânilor. La mijlocul verii 1945 criminalii de război au luat locul celor de drept comun. Nici cu ei nu s-a rezolvat problema, deși nu au evadat; cei mai mulți, neobișnuiți cu munca pământului și slăbiți, nu puteau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Am dat-o specificând că această calamitate a avut loc Duminica. Fără comentarii. Sandu Ștefănescu și un gardian prostănac Duminica următoare am avut altă aventură. Un lan de floarea soarelui trebuia recoltat, floarea bătută și depozitată, iar cocenii legați în snopi și făcuți șiră. Fiind ultima restanță, am hotărât să se înapoieze la Galda cei mai în vârstă, între ei domnii Trifan și Marian, iar după lichidarea lucrărilor, ceilalți. Cei rămași, vreo 10-15, am recoltat în cursul săptămânii „pălăriile” de floarea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
le bagă vițeii în casă dacă se întâmplă să fie fătați iarna sau pe vreme rea, pentru că împreună cu ele suferă toate greutățile jugului vieții. La 14 ani mi-a pus coasa în mână, la 17 m-a trimis la încărcat snopi de dughie în căruță și la ridicat saci de cinci duble, la batoză. Munca te învață să prețuiești nu numai produsul tău, ci și avutul vecinului lângă care ai muncit și pe al străinului. Și te scutește de multe greșeli
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
găsești soluțiile să reziști, și soluțiile erau foarte puține. Acolo ne-au dus la recoltat stuf. Aveam normă, și dacă nu făceai norma erai bătut. Brigadierul trebuia să spună dacă e bine sau nu... Care era norma impusă? 20 de snopi... cu circumferința de un metru, de persoană. Dar în ce condiții? Stuful avea promoroacă pe el, aia cădea pe tine și te udai. Când stăteai... îngheța. Jos erau cioatele care rămâneau după tăiere și care-ți forfecau picioarele, și mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
taie... Aveam niște tarpane care erau ca o seceră, cu diferența că aveau coada de câteva ori mai lungă, cam de 60-70 de centimetri. Mie mi-a fost ușor să mă acomodez, și mi-am dat seama că 20 de snopi îi fac cu ușurință. La fel stăteau lucrurile pentru ceilalți colegi. Ș-atunci am găsit soluțiile. L-am chemat pe brigadier și i-am spus: Domnule, știm pentru ce suntem aici, dar noi trebuie să rezistăm. Dar atenție, dacă ne-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
spus, mult mai târziu, că într-adevăr s-a speriat atunci și ne-a crezut. Probabil că și din cauza fețelor noastre, schimonosite de ger, de oboseală, de suferință... Dar eram uniți. Și atunci am stabilit că nu facem norma, că snopii trebuie să fie puși pe jumătate. Și i-am învățat și pe ceilalți cum să facă: tăiam un mănunchi de stuf, îl îndoiam în două, îl băgam în mijloc și legam pe urmă. Și făceam gluga: Vino să numeri! Cui
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
față de urangutan, dar un suflet de înger. Plângea de foame. N-au reușit să ne sperie și și-au rechemat câinele. Când s-a terminat perioada de recoltat: Gata s-a terminat cu recoltatul. A urmat o altă etapă. Luam snopii de stuf și îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului să vină cu vase, cu șlepuri, și să-i încarce. Ei, atunci au descoperit că erau glugi cu snopi măsluiți, și nouă ne-au creat niște greutăți, că din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a terminat cu recoltatul. A urmat o altă etapă. Luam snopii de stuf și îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului să vină cu vase, cu șlepuri, și să-i încarce. Ei, atunci au descoperit că erau glugi cu snopi măsluiți, și nouă ne-au creat niște greutăți, că din trebuia să-i dezlegăm și să-i legăm din nou... Era deja luna martie, o primăvară care începea să se arate așa câte puțin, zgârcită, dar se arăta. Era mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și să-i legăm din nou... Era deja luna martie, o primăvară care începea să se arate așa câte puțin, zgârcită, dar se arăta. Era mai bine decât la recoltat stuf, pentru că scăpai de cioate, de smârcuri, de apă... Luam snopii, băgam tarpanul în legătură, îl puneam la spate și mergeam. Acest plutonier, însă, care ne însoțea, le avea și el pe ale lui: pe cei care rămâneau la urmă, în general cei care erau bătrâni, și care nu puteau să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să se apere și cățeaua sărea întotdeauna la mână. Era foarte greu să te vindeci acolo. O rană era un pericol în condițiile alea, că era umiditate, era condens. Noi făceam focul în soba aia, că aduceam fiecare câte un snop de stuf, când ne întorceam de la muncă, dar se făcea condens. Și dacă am văzut așa, am hotărât să-i anihilăm cățeaua. Am studiat mișcările, am văzut ce face... Mai întâi am stat noi la urmă și aveam tarpanele, dar
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aveam tarpanele, dar și-a dat seama că având tarpanele în mână suntem periculoși. Și-a chemat cățeaua și-a doua zi ne-a dat ordin să lăsăm tarpanele la bac, să nu le mai luăm cu noi. Cărăm acum snopii fără tarpane, și era mai greu, dar era mai grav că nu mai aveam arme. Ș-atuncea a trebuit să stabilim o altă tactică: bandajatul cu fețe de pernă pe mâna care i se oferea cățelei și apoi prinsă de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
eu la Grădina, eram pe malul Dunării și am lucrat să protejăm malul. Pământu’ de acolo era făcut ca un zid, ca să protejeze împotriva inundațiilor. Și cum se consolida? Băteam niște pari groși, și după aia între pari erau puși snopi din răchită să protejeze, ca să nu rupă apa pământul ăsta care era nisipos și foarte ușor îl putea lua Dunărea. Odată, îmi amintesc că era în ianuarie, și apropiindu-ne de niște sălcii, o fost gheața mai subțire și s-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
are deasupra inscripția "Republică Populară Română", iar dedesubt: "Douăzeci și cinci lei", în litere albe pe fond violet-cafeniu. Desenul și chenarul central sînt încadrate într-un al doilea chenar, deasupra și dedesubt - executate grafic, iar pe marginile laterale compus din câte un snop de grâu stilizat. În colțuri se află cifrele: "25". Culoarea chenarelor este violet-cafeniu închis, iar a desenului central negru-violet. Biletul de 10 lei are formatul 135 x 73 mm. Pe fata biletului, în stânga, într-un medalion oval este reprezentat un
HOTĂRÂRE nr. 149 din 26 ianuarie 1952 pentru punerea în circulaţie a noilor bilete de banca şi monetelor divizionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130074_a_131403]
-
fabrici cu două coșuri fumegînde și un turn de termocentrală, toate argintii; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru o vioară argintie și o carte deschisă albă, precum și un luceafăr auriu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, un snop de grîu de culoare aurie așezat pe o coasă argintie. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
jos, în cîmp albastru, un baraj de hidrocentrala în argintiu, deversînd jeturi de apă, avînd la bază trei fascii ondulate în albastru deschis, iar în partea superioară, un profil de brazi verzi; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, un snop de grîu auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
lingou argintiu avînd în interior, în negru, profilul uzinei de aluminiu; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, un turn de cetate argintiu, așezat pe un pod auriu cu două arcade; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, un snop de grîu auriu; la baza scutului trei fascii ondulate argintii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL TELEORMAN Scut tăiat, cîmpul superior despicat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un snop de grîu auriu așezat pe o roată dințata argintie; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un profil de uzina chimică și o turla de sondă, toate argintii; în cartierul inferior, în cîmp verde, un stejar auriu cu frunze și ghinda
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
curbata, sfertuit printr-o cruce din aur. Primul și al patrulea cartier, pe fond albastru, reprezintă un turn de argint cu foișor crenelat - stema vechiului județ Olt. În al doilea și al treilea cartier, pe fond albastru, se află un snop de grâu de aur - stema vechiului județ Romanati. Semnificația elementelor însumate Județul Olt, sub raport geografic, este situat în sudul țării, iar sub aspect istoric, prin turnul de argint cu foișor crenelat, se evidențiază în principal prin specificul sau de
HOTĂRÂRE nr. 1.379 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei judeţului Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146755_a_148084]
-
țării, iar sub aspect istoric, prin turnul de argint cu foișor crenelat, se evidențiază în principal prin specificul sau de apărare, fiind situat la granița Munteniei cu Oltenia și Dunărea, îmbinând toate acestea cu caracterul sau preponderent agrar, reprezentat prin snopul de grâu. În acest spațiu s-au contopit două foste județe antebelice, Olt și Romanati, cu toată zestrea lor spirituală.
HOTĂRÂRE nr. 1.379 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei judeţului Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146755_a_148084]
-
Ialomița Descrierea stemei Stema județului Ialomița, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut tripartit tăiat. În primul cartier, pe fond roșu, se află o cahla cu însemnul crucii, din aur. În al doilea cartier, pe fond albastru, un snop de grâu, din aur, plutind pe o apă. În al treilea cartier, un pod negru, cu balustradă din argint, plutind pe o apă vălurita din argint și albastru. Semnificația elementelor însumate Cahla cu cruce, recentă descoperire arheologică, demonstrează că în
HOTĂRÂRE nr. 1.380 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei judeţului Ialomita. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146757_a_148086]
-
În al treilea cartier, un pod negru, cu balustradă din argint, plutind pe o apă vălurita din argint și albastru. Semnificația elementelor însumate Cahla cu cruce, recentă descoperire arheologică, demonstrează că în perioada Evului Mediu în zona creștinismul era cunoscut; snopul de grâu simbolizează faptul că județul Ialomița a fost și este grânarul țării, fiind folosit drept simbol în vechea stema a județului din perioada antebelica. Podul simbolizează permanentizarea legăturii economice și social-culturale dintre Transilvania și Dobrogea; apă simbolizează bogăția naturală
HOTĂRÂRE nr. 1.380 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei judeţului Ialomita. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146757_a_148086]
-
fumigene, așezat, ajustat și aprins grămezile de materiale fumigene. - Pregătit, transportat, așezat, strîns și controlat capcanele pentru combaterea șoarecilor, coropișnițelor și a altor dăunători. - Mulcit semănaturi, răsaduri, culturi, teren după irigare, strîns materialul cu care s-a făcut mulcirea. - Legat snopi de cereale, sorg, cînepă, seminceri, sfecla, morcovi, confecționat legături pentru legat snopi. - Curățat sămînță din panicule de sorg. - Desfrunzit via pe rod, descurcat lăstarii de pe sistemele de susținere. - Desfrunzit vită, puieții înainte de scoaterea din pepiniera. - Strîns în grămezi ramuri, coarde
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]